Raport CNCD: Fenomenul discriminarii in Romania

Raportul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii arata, intr-o maniera clarificatoare, o serie de realitati ale perceptiilor romanilor fata de actele de discriminare. Iata cateva concluzii, insotite de raportul in forma sa sintetica:

Romii se simt discriminaţi în contactul cu insituţiile publice şi în angajarea în muncă;

şcoala este insituţia în care se simt mai puţin discrinimaţi, mai ales ca urmare a creării
locurilor speciale pentru romi în învăţământul superior.
 Romii reprezintă etnia faţă de care majoritarii sunt cel mai puţin deschişi. Interacţiunea
este în mai mare măsură acceptată de către populaţia majoritară dacă are loc în spaţiul
public (la locul de muncă, locuitori ai României), spaţiul privat fiind mai puţini dispuşi să-l
partajeze cu etnicii romi. În ceea ce priveşte acceptarea ca membru al familiei, se
observă o reticenţă a populaţiei de etnie română nu doar faţă de romi ci şi faţă de arabi
sau evrei.
 Majoritarii români se consideră în mai mare măsură muncitori, harnici, toleranți
(primitori), generoși. De asemenea, ei sunt şi critici faţă de ei înşişi, văzându-se mai
dezbinați, lași, puțin încrezători în sine, neserioși, necinstiți.
 Stereotipurile şi prejudecăţile faţă de romi sunt tipice unor situaţii de reprezentare şi
raportare la minorităţile marginale şi cu un status scăzut: lene, agresivitate, necinste,
lipsă de respect faţă de lege.
 Reprezenţările sociale ale maghiarilor de către români tind către apreciere pozitivă în
sfera socio-economică (muncitori, harnici, uniţi), dar în ceea ce priveşte unele trăsături
cu caracter comunitar ei sunt reprezentaţi ca: intoleranţi, agresivi, zgârciţi.
 S-au putut observa anumite forme de ostilitate etnocentrică majoritară faţă
minoritatea maghiară: atitudini negative faţă de manifestările cultural-idnetitare
maghiare, cum ar fi, de exemplu, folosirea în spaţiul public a limbii maghiare.
 Prejudecăţile faţă evrei sunt mai degrabă în registrul pozitiv:uniţi, muncitori, harnici,
încrezători în sine, paşnici, serioşi. Din punctul de vedere al dimensiunii negative,
zgârcenia este trăsătura centrală.
Germanii sunt prețuiți pentru că sunt: muncitori, harnici, cinstiți, serioși, iar ca atributul
negativ definitoriu este zgârcenia.
 Grupul minorităţilor sexuale este cel mai stereotipizat, putându-se vorbi de un
important potenţial de homofobie în rândul populației din România.
Luând în considerare diferite aspecte care vizează toleranța față de homosexuali,
observăm că:
 55% din populație resimte un anumit discomfort cu privire la interacțiune
cotidiană cu un homosexual;
 56% nu ar lua masa cu un homosexual;
 85% nu ar dori să bea din același pahar din care a baut un homosexual
 85% dintre respondeți ar fi deranjați dacă o persoană de același sex le-ar
face avansuri.
 48% dintre cei care au luat parte la sondaj au declarat că nu s-ar simți comfortabil în
preajma unei persoane infectate cu HIV / bolnave de SIDA. 50% dintre intervievați ar
lua masa cu o persoană despre care știu că este infectată cu HIV, dar 84% nu ar folosi
același pahar din care a băut un individ cu astfel de probleme. 76% dintre intervievați ar
îngriji o rudă infectată cu HIV.
 prezenţa modelului patriarhal în societatea românească este confirmat și de acest
studiu, din care reiese că principala responsabilitate a femeii este de a avea grijă de
familie şi de gospodărie. Majoritatea respondenţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, sunt de
acord cu afirmaţii de genul: bărbatul este capul familiei, este mai mult datoria bărbaților
să aducă bani în casă, este mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei.

Romii se simt discriminaţi în contactul cu insituţiile publice şi în angajarea în muncă;şcoala este insituţia în care se simt mai puţin discrinimaţi, mai ales ca urmare a creăriilocurilor speciale pentru romi în învăţământul superior. Romii reprezintă etnia faţă de care majoritarii sunt cel mai puţin deschişi. Interacţiuneaeste în mai mare măsură acceptată de către populaţia majoritară dacă are loc în spaţiulpublic (la locul de muncă, locuitori ai României), spaţiul privat fiind mai puţini dispuşi să-lpartajeze cu etnicii romi. În ceea ce priveşte acceptarea ca membru al familiei, seobservă o reticenţă a populaţiei de etnie română nu doar faţă de romi ci şi faţă de arabisau evrei. Majoritarii români se consideră în mai mare măsură muncitori, harnici, toleranți(primitori), generoși. De asemenea, ei sunt şi critici faţă de ei înşişi, văzându-se maidezbinați, lași, puțin încrezători în sine, neserioși, necinstiți. Stereotipurile şi prejudecăţile faţă de romi sunt tipice unor situaţii de reprezentare şiraportare la minorităţile marginale şi cu un status scăzut: lene, agresivitate, necinste,lipsă de respect faţă de lege. Reprezenţările sociale ale maghiarilor de către români tind către apreciere pozitivă însfera socio-economică (muncitori, harnici, uniţi), dar în ceea ce priveşte unele trăsăturicu caracter comunitar ei sunt reprezentaţi ca: intoleranţi, agresivi, zgârciţi. S-au putut observa anumite forme de ostilitate etnocentrică majoritară faţăminoritatea maghiară: atitudini negative faţă de manifestările cultural-idnetitaremaghiare, cum ar fi, de exemplu, folosirea în spaţiul public a limbii maghiare. Prejudecăţile faţă evrei sunt mai degrabă în registrul pozitiv:uniţi, muncitori, harnici,încrezători în sine, paşnici, serioşi. Din punctul de vedere al dimensiunii negative,zgârcenia este trăsătura centrală. Germanii sunt prețuiți pentru că sunt: muncitori, harnici, cinstiți, serioși, iar ca atributulnegativ definitoriu este zgârcenia. Grupul minorităţilor sexuale este cel mai stereotipizat, putându-se vorbi de unimportant potenţial de homofobie în rândul populației din România.Fenomenul discriminării în România 4646Luând în considerare diferite aspecte care vizează toleranța față de homosexuali,observăm că: 55% din populație resimte un anumit discomfort cu privire la interacțiunecotidiană cu un homosexual; 56% nu ar lua masa cu un homosexual; 85% nu ar dori să bea din același pahar din care a baut un homosexual 85% dintre respondeți ar fi deranjați dacă o persoană de același sex le-arface avansuri. 48% dintre cei care au luat parte la sondaj au declarat că nu s-ar simți comfortabil înpreajma unei persoane infectate cu HIV / bolnave de SIDA. 50% dintre intervievați arlua masa cu o persoană despre care știu că este infectată cu HIV, dar 84% nu ar folosiacelași pahar din care a băut un individ cu astfel de probleme. 76% dintre intervievați arîngriji o rudă infectată cu HIV. prezenţa modelului patriarhal în societatea românească este confirmat și de aceststudiu, din care reiese că principala responsabilitate a femeii este de a avea grijă defamilie şi de gospodărie. Majoritatea respondenţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, sunt deacord cu afirmaţii de genul: bărbatul este capul familiei, este mai mult datoria bărbațilorsă aducă bani în casă, este mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei.

Consulta aici Raport sintetic.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × 2 =