Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport Freedom House: Democrația este în criză, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. În vreme ce SUA sunt pe o pantă descendentă, Rusia și China își ”exportă influența malignă în alte state”

Published

on

Drepturile politice şi libertăţile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Aceasta este una dintre concluziile raportului „Freedom in the World 2018“ (n.r. „Libertatea în lume 2018”) realizat de organizaţia non guvernamentală Freedom House.

Foto: Freedom House

Potrivit acestui document, ţările care au suferit un regres în materie de democraţie sunt mai numeroase decât cele care au înregistrat un progres din acest punct de vedere. Mai precis, situaţia drepturilor omului s-a înrăutăţit în 71 de state dintre cele 195 analizate, în timp ce îmbunătăţirea a fost constatată în numai 35.

Anul 2017 a prelungit, astfel, perioada care stă sub semnul democraţiilor suferinde şi autocraţiilor care prind tot mai mult curaj. Însă unul dintre cele mai tulburătoare evenimente a fost reprezentat de „retragerea accelerată a Statelor Unite din angajamentul lor istoric de a promova şi sprijini democraţia“ la nivel global.

Documentul punctează faptul că state care în urmă cu un deceniu păreau să fie promiţătoare poveşti de succes, cum ar fi Turcia şi Ungaria, alunecă pe o pantă autoritară.

În acelaşi timp, cele mai puternice democraţii ale lumii au de rezolvat serioase probleme interne, pornind de la cele legate de inechităţile sociale şi economice şi până la cele referitoare la ameninţările teroriste şi la numărul mare de refugiaţi ajunşi pe teritoriul lor. Provocările din cadrul statelor democratice au dus la alimentarea apariției liderilor populiști care apelează la sentimentul anti-imigraționist pentru câștigarea capitalului de imagine.

Populiștii de extremă dreapa au reușit astfel să obțină voturi substanțiale în urma alegerilor parlamentare din Franța, Olanda sau Austria. În vreme ce partidele de extremă dreapta nu au reușit să intre la guvernare, cu excepția Austriei, succesul acestora în cadrul alegerilor au dus la scăderea popularității partidelor istorice, de dreapta, respectiv de stânga.

În vreme ce candidatul de centru Emmanuel Macron a reușit să câștige detașat alegerile prezidențiale din Franța în fața liderului Frontului Național, Marine Le Pen, partidele mainstream din Olanda și Germania se luptă pentru a forma coaliții guvernamentale care să asigure stabilitate politică într-o Europă ce se confruntă cu multiple probleme, dar și cu acțiunile dezinformatoare ale vecinului de la Est.

Dar nu numai faptul că democraţia este în declin este îngrijorător, arată raportul Freedom House. Cele mai importante autocraţii din lume – China şi Rusia – au profitat de ocazie nu numai pentru a-şi întări politicile de represiune la nivel intern, ci şi pentru „a-şi exporta influenţa malignă în alte ţări, care le copiază din ce în ce mai mult din comportament şi adoptă dispreţul lor pentru democraţie“, afirmă autorii raportului.

Statele Unite, pe o pantă descendentă

O lungă listă de evoluții îngrijorătoare din întreaga lume a contribuit la declinul global al democrației în 2017, dar poate cea mai izbitoare dintre acestea a fost retragerea accelerată a Statelor Unite din angajamentul său istoric de a promova și sprijini democrația.

Statele Unite au pierdut, faţă de anul precedent, trei puncte pe scala de 100 de puncte folosită în acest raport pentru evaluare, 100 fiind scorul agregat aferent celui mai liber stat. Astfel, scorul agregat înregistrat de SUA în 2017 este de 86, sub Franţa (90), Marea Britanie (94) şi Germania (94).

În urma greșelilor leadership-ului american, cetățenii SUA și liderii lor au înțeles că apărarea drepturilor celorlalți este un imperativ din punct de vedere moral, dar și un beneficiu pentru ei înșiși. Dar două lungi războaie în Afganistan și Irak și o recesiune globală au deteriorat sprijinul societății pentru o implicare internațională extinsă, iar percepția privind legătura între promovarea democrației, pe de o parte, și intervențiile militare și costurile financiare, pe de altă parte, a avut un impact de durată.

Administrația Obama a continuat să apere valorile democratice în cadrul declarațiilor sale de politică externă, dar lipsa consistentă a acțiunilor a reflectat o estimare eronată a capacității SUA de a avea o influență asupra evenimentelor mondiale, dar și o dorință redusă a poporului american de a sprijini astfel de eforturi.

Foto: Freedomhouse.org

În 2017 însă, administația Trump a avut o poziție explicită – atât la nivel discursiv, cât și la nivel faptic – privind intenția sa de a se îndepărta de principiile după care s-a ghidat politica americană și care a pus bazele leadershipului american din ultimele șapte decenii.

Sloganul președintelui american Donald Trump – ”America înainte de toate” – conceput inițial de către izolaționiștii care încercau să blocheze implicarea SUA în războiul împotriva fascismului, a țintit către noțiunile tradiționale de securitate globală colectivă și către noțiunea de comerț reciproc avantajos. Ostilitatea și scepticismul administrației cu privire la acordurile internaționale cu caracter obligatorii referitoare la mediu (n.r. Acordul de la Paris privind schimbările climatice), controlul armamentului și nu numai au confirmat o reorientare.

Citiți și Donald Trump a semnat actul de retragere a SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP)

Citiți și Administrația Trump anunță retragerea SUA din Iniţiativa pentru Transparenţă a Industriilor Extractive (EITI), un acord global anticorupție ce vizează piața petrolului

Citiți și Statele Unite se retrag din UNESCO criticând organizația pentru o atitudine ”anti-israeliană”

Chiar şi aşa, menţionează autorii raportului, Statele Unite fac parte, fără niciun dubiu, din categoria ţărilor libere. Datele prezentate arată că 100 puncte au fost acordate Finlandei, Norvegiei şi Suediei, menținându-și astfel poziția, în timp ce scorul agregat al Canadei a fost de 99 de puncte. În cazul României, situaţia a rămas neschimbată faţă de anul precedent, ţara noastră înregistrând 84 de puncte.

Foto: Freedomhouse.org

Situația capătă valențe îngrijorătoare însă în contextul unor amenințări din ce în ce mai crescute din partea Chinei și Rusiei la adresa democrației la nivel global.

China și Rusia își ”exportă influența malignă în alte state”

În vreme ce Statele Unite și alte puteri democratice s-au confruntat cu probleme interne, principalele autocrații mondiale – Rusia și China – au continuat să facă progrese. Moscova și Beijing sunt siguri când vine vorba de identificarea democrației ca pe o amenințare la adresa regimurilor lor opresive și depun eforturi neîncetate în acest sens, recurgând la acțiuni din ce în ce mai complexe pentru a-și submina instituțiile.

Vladimir Putin a desfășurat deja campanii de dezinformare înainte de alegeri în țări precum Statele Unite, Franța și Germania, a cultivat legături cu partidele politice xenofobe din Europa, a amenințat sau a invadat vecinii și s-a erijat în sursă alternativă de ajutor militar pentru dictaturile din Orientul Mijlociu. Scopul său principal este acela de a perturba statele democratice și de a fractura organizații – cum ar fi Uniunea Europeană – care le leagă.

Citiți și Directorul Comisiei de Informații din Senatul SUA avertizează: Rusia este implicată activ în viitoarele alegeri din Franța și Germania

Citiți și Alegeri în Franța. Marine Le Pen merge vineri în Rusia. Candidata la președinția Franței va avea o întâlnire cu conducerea Dumei de Stat

Citiți și Sondaj. Două treimi dintre ruși consideră că țara lor are inamici externi, iar SUA reprezintă cea mai mare amenințare

Beijingul are ambiții și mai mari – și resursele necesare pentru a le atinge. A construit un aparat de propagandă și cenzură cu acoperire globală, a folosit legături economice și de altă natură pentru a influența democrațiile precum Australia și Noua Zeelandă, a obligat diferite țări să repatrieze cetățenii chinezi care au căutat refugiu în străinătate și a oferit sprijin diplomatic și material guvernelor represive din Asia de Sud sau Africa.

Europa: Ascensiunea populiștilor de extremă dreaptă, opozanți ai valorilor democratice

Reverberațiile din 2015-2016, perioada de vârf a crizei refugiaților au alimentat ascensiunea partidelor xenofobe, de extremă dreapta, care au reușit să câștige capital de imagine în state precum Germania, Franța, Olanda sau Austria.

Foto: Calea Europeană

Marine Le Pen, liderul de extremă dreaptă al Frontului Național, a reușit să îi învingă pe candidații partidelor mainstream din Franța, promițând organizarea unui referendum privind apartenența statului francez la UE, după model britanic, dar și închiderea granițelor în fața valului migratoriu.

Alternativa pentru Germania ( AfD), partid eurosceptic, a reușit pentru prima dată în ultimii aproape 70 de ani să acceadă în Bundestag, după o campanie în care liderii acestuia au solicitat deportarea ”unui număr notabil de refugiați” și au calificat islamul drept incompatibil cu identitatea germană.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), formațiune de extremă dreaptă, a reușit să se poziționeze în urma alegerilor parlamentare pe cea de-a treia poziție și a intrat astfel la guvernare, după aproape 13 ani de absență. În Olanda, Partidul de extremă dreapta PVV al lui Geert Wilders a câștigat 20 de mandate, poziționându-se pe locul doi în alegerile parlamentare, partidul premierului Rutte pierzând 10 fotolii.

Citiți și Noul guvern austriac a făcut publice obiectivele politice. Care vor fi măsurile luate împotriva migranților și cum vede relația cu Bruxelles-ul

În Ungaria și Polonia, liderii populiști au continuat s-și consolideze puterea prin dezrădăcinarea instituțiilor democratice și prin intimidarea criticilor din societatea civilă. Ambele state au adoptat legi menite să reducă activitățile organizațiilor non-guvernamentale. Partidul de guvernământ din Polonia a făcut, de asemenea, un efort în a exercita controlul politic asupra sistemului judiciar, de a promova legi care au afectat Curtea Supremă, instanțele locale și un consiliu responsabil cu numirile judecătorești, lucru ce a atras după sine activarea, pentru prima dată în istoria europeană, a articolului 7 din Tratatul UE împotriva Varșoviei care s-ar putea solda cu pierderea dreptului de vot al statului polonez în Consiliul Uniunii Europene.

Citiți și Artizanul căderii comunismului în Polonia avertizează asupra pericolului naționalist: Am neglijat democrația. Demonii s-au trezit

Citiți și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Reformele juridice din Polonia, ”o amenințare serioasă” la adresa independenței justiției

Autorii raportului au menţionat şi ţările care trebuie urmărite cu interes în anul 2018, având în vedere, în anumite cazuri, politicile guvernanţilor lor, iar în altele, faptul că vor fi organizate alegeri. Este vorba despre Afganistan, Angola, Georgia, Irak, Macedonia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Statele Unite şi Uzbekistan.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Luminita Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.

Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.

În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.

“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

Published

on

© European Union, 2022

Cancelarul german Olaf Scholz a mărturisit într-un interviu citat de Politico Europe că nu a mai discutat telefonic cu Vladimir Putin din decembrie 2022, reiterând apelul său la adresa liderului de la Kremlin de a pune capăt războiului din Ucraina.

”Ultima noastră convorbire telefonică a fost în decembrie 2022 – înainte de acest moment obișnuiam să discutăm mai des”, a dezvăluit Scholz.

Cu doar câteva zile înainte ca Rusia să arunce în aer odinea internațională bazată pe reguli și să pornească un război pe scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, cancelarul german a fost primit de Vladimir Putin la Moscova unde au stat la o ”masă nesfârșit de lungă”, a rememorat Scholz, completând că, după declanșarea războiului, Rusia și Ucraina au încercat să negocieze, dar Moscova nu a dat dovadă de seriozitate în aceste discuții.

”Au eșuat deoarece Rusia le-a folosit doar ca pretext pentru a-și muta trupele în est pentru o ofensivă majoră ”, a spus Scholz.

Cancelarul german, amplu criticat pentru că refuză să ofere Kievului rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, s-a apărat spunând că Berlinul ”va face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu escaladează”.

”În același timp, Germania sprijină Ucraina cu arme și muniții mai mult decât oricare altă țară din Europa. Am cheltuit mai bine de 28 de miliarde de euro în acest sens, mai mult decât multe alte țări la un loc”, a continuat oficialul german.

Dând asigurări că țara sa ”va continua să facă acest lucru atât timp cât este necesar”, Olaf Scholz a evidențiat că Putin nu ar trebui să se bazeze pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va diminua în timp.

În plus, cancelarul german a reiterat că singurul care poate pune capăt acestui război ilegal este Putin. ”Permiteți-mi să clarific un lucru: pacea este posibilă în orice moment. Putin trebuie doar să se oprească din campania sa barbară și să-și retragă trupele”, a mai spus oficialul german.

De altfel, despre promisiunea că Germania va continua să sprijine Kievul a fost vorba și în ultima convorbire telefonică pe care cancelarul german a avut-o cu liderul de la Kremlin și care venea după un alt dialog purtat de cei doi, tot la telefon, în luna septembrie a aceluiași an 2022

În dialogul din decembrie 2022 care, conform Cancelariei germane, a durat o oră, Olaf Scholz a promis că nu va întrerupe ajutorul militar destinat Armatei ucrainene, ignorând atitudinea denunțătoare a lui Putin conform căreia Berlinul și Occidentul ”inundă” Ucraina cu arme, informează The New York Times.

Revenind în actualitate, această marotă a liderului de la Kremlin se manifestă zilele acestea prin condamnări la adresa NATO, Alianță pe care a acuzat-o că a provocat Rusia prin extinderea către est, într-o referire la recenta aderare a Finlandei și Suediei la alianța militară transatlantică, conform Politico Europe.

De altfel, această retorică nu reprezintă o noutate pentru Occident, conștient că Putin o folosește pentru a justifica încălcarea dreptului internațional.

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending