U.E.
Raport. Uniunea Interparlamentară: Femeile parlamentar din întreaga lume, subiectele discriminării sexuale, hărțuirilor și actelor de violență
Published
7 years agoon
By
Teodora IonFemeile parlamentar din toate regiunile lumii se confruntă cu discriminări sexuale, hărțuiri și violențe din partea aleșilor bărbați și sunt tot mai mult luate drept ținte ale campaniilor de umilire online, potrivit unui raport făcut public miercuri de către Uniunea Interparlamentară, informează Politico Europe.
Studiul arată că 81.8% dintre participanții sondajului au precizat că au fost subiectul unor forme de violență psihologică. Printre acestea, 44% au afirmat că au primit amenințări cu moartea, cu violul, cu bătaia sau cu răpirea în timpul mandatelor.
Cazurile de violență sexistă și de agresiune împotriva femeilor parlamentar sunt “reale și răspândite”, se arată în raport. Concluziile sugerează că “fenomenul nu cunoaște granițe și există, în grade diferite, în fiecare țară, afectând un număr semnificativ de femei parlamentar“.
Rezultatele se bazează pe date oferite de 55 de femei parlamentar de toate vârstele care au fost selectate din 39 de țări, inclusiv state europene. Uniunea Interpralementară a folosit, de asemenea, date de la parlamentele naționale.
„Dimensiunea eșantionului raportului este una redusă, dar este evident că problema este mult mai răspândită iar discuțiile despre acest subiect sunt mai reduse decât ne dăm noi seama”, a declarat secretarul general al IPU, Martin Chungong, într-un briefing de presă.
În raport este precizat că problema în cauză generează obstacole pentru femeile politician în a-și desfășura activitatea într-un mod liber și sigur, dar datele sugerează că 80% dintre acestea nu se lasă intimidate și sunt de acord să candideze pentru un alt mandat.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor
Germania: Extrema dreaptă scade în sondaje după luni de popularitate. Președintele Steinmeier laudă implicarea civică a germanilor pentru democrație
Nicolae Ciucă îndeamnă la prioritizarea educației privind Holocaustul: Este o pagină neagră a istoriei noastre, care a pus în aplicare o ideologie monstruoasă
Parlamentul European solicită statelor membre să ia o decizie pentru a include discursul și infracțiunile motivate de ură printre infracțiunile penale
UE: Femeile continuă să câștige în medie cu 13% mai puțin decât bărbații. Statele membre au 6.1 milioane de euro la dispoziție pentru a corecta diferențele nejustificate de remunerare
Macron le cere francezilor să se revolte împotriva acțiunilor antisemite: „O Franță în care concetățenii noștri evrei se tem nu este Franța”
U.E.
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Published
7 mins agoon
March 19, 2024Miniștrii de externe din cele 27 de țări membre ale UE au acordat luni sprijin politic pentru noi sancțiuni, ca urmare a morții liderului disident rus Aleksei Navalnîi într-o colonie penitenciară din Arctica, survenită în februarie.
“Am fost de acord cu sancționarea celor responsabili de uciderea lui Aleksei Navalnîi, 30 de persoane și entități în cadrul regimului global de sancțiuni al SUA privind drepturile omului”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, într-o conferință de presă după o reuniune a miniștrilor la Bruxelles.
Sancțiunile – care iau forma unor înghețări de active și interdicții de călătorie – vin la o zi după ce președintele Vladimir Putin a sărbătorit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale rușinoase din Rusia din 15-17 martie, notează Politico Europe.
Putin a ales acest moment pentru a face primele sale remarci publice cu privire la moartea lui Navalny, afirmând într-o conferință de presă de victorie duminică seara că a fost de acord să îl schimbe pe liderul opoziției într-un schimb de prizonieri cu câteva zile înainte ca acesta să moară într-o închisoare din Arctica.
“Nu putem decât să considerăm că aceste alegeri au avut loc în mijlocul unei represiuni sistematice a alegătorilor și trebuie să condamnăm organizarea ilegală a acestor așa-zise alegeri în teritoriile din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat temporar”, a declarat Borrell.
De altfel, UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și a amenințat leadership-ul politic de la Moscova cu represalii.
Se speră că sancțiunile vor fi convenite din punct de vedere tehnic în zilele următoare, posibil chiar miercuri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor de top din UE.
Așa-numita procedură scrisă – prin care țările UE primesc un termen limită pentru a obiecta – va determina apoi rezultatul, ceea ce înseamnă că completările ar putea fi finalizate destul de repede.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Published
21 mins agoon
March 19, 2024Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.
Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.
Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.
Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari.
“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.
Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO, a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.
Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.
În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.
“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.
Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.
Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.
CONSILIUL UE
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Published
15 hours agoon
March 18, 2024By
Teodora IonConsiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul instrumentului mai sus amintit.
”UE își respectă angajamentele asumate. Fondul de asistență pentru Ucraina transformă cuvintele noastre în fapte. Prin intermediul acestui fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere de războiul de agresiune al Rusiei, cu tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi nevoie”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al instituției.
Fondul de asistență pentru Ucraina nou înființat va permite UE să sprijine în continuare nevoile în evoluție ale forțelor armate ucrainene prin furnizarea de echipamente militare letale și neletale și de instruire.
Acest fond va încerca să maximizeze valoarea adăugată a UE în ceea ce privește furnizarea unui sprijin operațional mai mare și mai bun Ucrainei, completând eforturile bilaterale ale statelor membre ale UE și concentrându-se pe creșterea achizițiilor comune din partea industriilor de apărare europeană și norvegiană.
În paralel, Consiliul a decis astăzi să îmbunătățească normele de guvernanță ale facilității pentru a le face mai sustenabile și pentru a le adapta la noile circumstanțe internaționale.
Normele de guvernanță îmbunătățite se vor baza pe structurile naționale de achiziții publice care funcționează bine, precum și pe contractele-cadru existente, valorificând atât o abordare de națiune-pilot, cât și Agenția Europeană de Apărare (AEA) și incluzând achiziția în comun a echipamentelor de apărare necesare de la industria europeană de apărare și de la Norvegia – inclusiv de la întreprinderile mici și mijlocii -, permițând în același timp flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare care pot include operatori stabiliți sau cu instalații de producție în afara UE sau a Norvegiei.
Rambursarea donațiilor statelor membre (de exemplu, din stocuri, achiziții unilaterale și comune de echipamente disponibile pe piață și achiziții unilaterale) va fi redusă după o perioadă de tranziție.
În urma deciziei de astăzi, plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace se va ridica la peste 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
Concrete & Design Solutions
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene