Rasism, Xenofobie şi Intoleranţă in Europa. Ingrijorarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei

de Ionut Stroe, vicepresedinte APCE

Ionu_-Marian STROE, RomaniaIonu_-Marian STROE, RoumanieTema rasismului şi intoleranţei din Europa beneficiaza de un maxim şi permanent interes din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

In ultima sesiune a APCE, discuţiile au pornit de la memorandumul „O strategie pentru prevenirea rasismului şi intoleranţei în Europa”, prezentat de raportorul Jonas GUNNARSSON (Suedia, Grupul Socialist). Raportul susţine ideea dialogului politic deschis în ceea ce priveşte rasismul şi intoleranţa, colectarea informaţiilor şi promovarea iniţiativelor parlamentare menite să combată intoleranţa şi nediscriminarea, precum şi identificarea de soluţii de către CoE pentru combaterea acestora.

In acest context, există şi trebuiesc serios luate în considerare o serie de evenimente recente care dovedesc o tendinţă de creştere în Europa a discriminării rasiale şi intoleranţei, printre care situaţia bazelor de date cu romi întocmite de poliţia suedeză, atacurile la care a fost supusă Cecile Kyenge, Ministrul pentru Integrare al Italiei, dar şi promovarea, de către partide politice din Europa, a unui climat de intoleranţă faţă imigranţi, musulmani, persoane de etnie roma sau aparţinând minorităţilor sexuale (LGBT). De asemenea, trebuie exprimată îngrijorarea privind acţiunile violente în care au fost angajaţi membrii ai partidului neo-nazist Zorii Aurii din Grecia.

Expunerea tinerilor la discursul de ură în mediul on-line, în special în cazul utilizatorilor de bloguri creează şi amplifică pericolul ca aceştia să folosească, la rândul lor, discursul de ură în postările de pe internet.

Marc Leyenberg, membru al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din partea Franţei, a dat exemplul ţării sale, unde musulmanii reprezintă ţinta principală a intoleranţei, evidenţiind că principale cauze care au dus la rasism şi intoleranţă în Europa sunt criza economică mondială, şomajul şi teama de creştere a numărului de imigranţi, care este folosită de partidele politice în discursurile extremiste. De asemenea, stereotipurile privind populaţia roma şi abuzurile la adresa acestora s-au intensificat, în special în ţările unde aceste populaţii sunt vulnerabile, respectiv Franţa, Italia, România, Bulgaria şi Ungaria.

În altă ordine de idei, exista in acest moment o îngrijorare generală privind creşterea, pe scena politică europeană, a ponderii partidelor extremiste sau care susţin un discurs extremist. Ca soluţie, nu se recomandă interzicerea unor astfel de partide, întrucât electoratul rămâne, iar mesajul va fi preluat automat de către altă formaţiune politică.  Tomas Markert, Secretarul Comisiei de la Veneţia a subliniat necesitatea respectării Codului de bune practici pentru partide politice, elaborat de Comisia de la Veneţia şi a recomandat statelor membre, ca soluţie pentru combaterea discursului extremist, relocarea spaţiilor de emisie TV, iar partidele extremiste să nu mai fie finanţate de la bugetul de stat.

            Manifestările rasiste ale membrilor partidului neonazist Zorii Aurii din Grecia şi acţiunile xenofobe ale poliţiei/autorităţilor suedeze la adresa persoanelor de etnie romă au generat ample discuţii in APCE, pe care le prezint in cele ce urmează:

1. Anastasia TSOUKALA, criminalist şi profesor asociat la Universitatea din Paris XI, a atras atenţia asupra creşterii alarmante a discursului de ură şi a rasismului în Europa, ca efect al crizei economice mondiale. Aceasta a salutat arestarea de către autorităţile elene a liderului partidului neonazist, Nikos Michaloliakos şi a celor 4 parlamentari, membrii ai aceleiaşi formaţiuni, ca urmare a derulării de activităţi infracţionale şi a prezentat, cu această ocazie, o statistică a agresiunilor comise de membrii/simpatizanţi ai partidului. Totodată, a criticat guvernul elen pentru lipsa de reacţie şi tolerarea manifestărilor fasciste, în ciuda presiunilor susţinute exercitate de ONG-uri, ţinta evidentă fiind ministrul de interne elen. Ea a precizat că prezenţa Zorilor Aurii pe scena politică din Grecia face ca pericolul extinderii fenomenului fascist să persiste, iar intrarea acestui partid în parlament a legitimat neonazismul în această ţară.

Răspunzând întrebărilor unor parlamentari, d-na TSOUKALA a declarat că interzicerea partidului Zorii Aurii în Grecia nu ar fi o soluţie pentru că electoratul va căuta acelaşi tip de mesaj radical la alte partide politice, forţând desprinderea de ramuri extremiste sau înfiinţarea altora noi. În viziunea sa, combaterea discursului de ură şi rasismului în Grecia este un proces de lungă durată, singura soluţie identificată fiind implementarea unor programe corespunzătoare în şcoli.

În concluzie, membrii Comisiei pentru Egalitate şi Nediscriminare ai APCE au apreciat că principala cauză a dezvoltării fenomenului rasist în Grecia este criza economică, creşterea şomajului, în special în rândul tinerilor şi, nu în ultimul rând, creşterea numărului de imigranţi, problemă pentru care Europa nu a găsit deocamdată soluţii.

2. Recentele dezvăluiri din presă privind existenţa unor „registre ale romilor”, întocmite de poliţia suedeză, au constituit un alt subiect dezbătut intens de membrii comisiei, invitat special la eveniment fiind d-na Agneta BROBERG, Ombutsman pentru egalitate al Suediei. Aceasta şi-a manifestat îngrijorarea privind bazele de date ale poliţiei suedeze întocmite exclusiv pe baza apartenenţei la etnia romă, fără legături cu activităţi infracţionale şi care cuprind nume, adrese şi relaţii de rudenie între aceştia. A subliniat că existenţa listelor este alarmantă, ducând la conturarea unui profil discriminatoriu şi ilegal, fenomenul discriminării romilor având tendinţa să se dezvolte la scară largă în Suedia.

Răspunzând la întrebările parlamentarilor, Agnita BROBERG a precizat că, din datele pe care le deţine, şi alte instituţii suedeze au astfel de liste, întocmite pe criterii etnice, dând exemplul Oficiului Suedez pentru Migraţie.

Chiar dacă Suedia a implementat o strategie pentru integrarea romilor, pentru asigurarea condiţiilor echitabile şi egale acestei comunităţi, ombutsmanul pentru egalitate consideră că nu au fost înregistrate progrese semnificative, iar guvernul ar trebui să implementeze, în primul rând, reguli unitare privind sistemul de plângeri, pentru cazurile de discriminare etnică.

Nota redactei: Tanarul Deputat PNL Ionuţ Stroe este şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, fiind  si vicepreşedinte al APCE. Incepand cu 11 octombrie 2013, Ionut Stroe a decis sa se alature echipei de editorialisti ai caleaeuropeana.ro. Salutam acest demers, deschis oricaror altor lideri politici care inteleg importanta promovarii valorilor europene si care doresc sa comunice aceste idei pe caleaeuropeana.ro

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Rasism, Xenofobie şi Intoleranţă in Europa. Ingrijorarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei

  1. Pingback: Rasism, Xenofobie şi Intoleranţă in Europa. Ingrijorarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei | Radio GRADO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − ten =