Regionalizare/Descentralizare: Imposibilul drum al României de la guvernarea centralizată la guvernanța pe mai multe nivele

Gratian-Mihailescu-2-214x300CCR a decis săptămâna trecută în unanimitate de voturi că legea descentralizării este neconstituțională, pentru că încălcă principiul autonomiei locale și regimul constituțional al proprietății. Legea descentralizării se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu motivația CCR. Regionalizarea pare un obiectiv îndepărtat pentru guvern. În următorul articol încerc să definesc conceptual cei doi termeni guvernare vs guvernanță și să argumentez de ce regionalizarea prin guvernanța pe mai multe nivele nu va fi funcțională în cazul României.
 
Guvernare vs Guvernanță

Termenul guvernanță, nu apare în DEX, iar de aici poate apărea confuzie, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu termeni din științele politice sau relații internaționale. Termenul de guvernanță desemnează forme de guvernare alternative, altceva decât eram obișnuiți până acum prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă. Guvernanța reprezintă un altfel de guvernare, modernă, ce corespunde dinamicii si complexității lumii globalizate, care vizează (re)distribuirea puterii in spațiul public printr-o (re)negociere a autorității și o decizie a politicilor publice făcute în parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autoritati publice – societate civila).

Guvernanța multi-nivel este stilul de guvernare european, modern, care se bazează pe principiul subsidiarității, principiu ce apare stipulat în Tratatul de la Lisabona de peste 30 de ori. Principiul subsidiarității prevede că deciziile politice trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetăţeniși în interesul lor. Conceptul de democrație participativă face și el parte din Tratatul de la Lisabona, care promovează interacțiunea între cetățeni și instituții, iniţiativa cetăţenilor fiind exemplul a ceea ce înseamnă guvernanță europeană. Guvernanța pe mai multe niveluri se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acțiunii colective fără intervenția obligatorie a statului, implicarea instituțiilor și a actorilor care nu aparțin sferei guvernului, implicarea rețelelor de actori autohtoni, mai ales a societății civile, a mediului de afaceri și a beneficiarilor (“stakeholders”), precum si acțiunea comunicativă a acestora. Guvernanța implică o decizie politică de jos în susconform intereselor comunității locale sau regionale. Pentru a fi realizabilă, această decizie trebuie să vină din partea unei administrații publice transparente, competitive și eficiente.

Regionalizarea și Descentralizarea

Nu demult Guvernul și-a asumat în Parlament răspunderea privind proiectul descentralizării. Majoritatea societății civile a protestat împotriva acestui proiect, care va da puteri depline președinților de CJ-uri. Am scris despre acest lucru și despre fărămițarea deciziei administrative, lucru care poate arunca România în Evul Mediu. Probabil această descentralizare e un prim pas spre viitoarea regionalizare, deci probabil pe viitor vor fi constituite Consilii Regionale, iar o parte de atribuții vor fi transferate acolo. Scriam de ceva timp că din punctul de vedere al Comisiei Europene, regionalizarea nu se poate face fără a avea o descentralizare administrativă.

Modul în care acest proces de descentralizare se conturează ridică semne de întrebare asupra viitorului proces de guvernanță în România: fără o consultare academică, fără o consultare a sectorului privat, fără participare a societății civile. “Lumea civilizată s-a construit prin forţa unor oameni, nu toată societatea a participat la modernizarea ei” spunea unul dintre președinții de CJ, în timp ce vicepremierul Dragnea spunea “am facut foarte multe dezbateri publice. Şi eu, şi colegii mei am vorbit la foarte multe posturi”. În acest mod s-a pregătit descentralizarea. E greu de crezut că vom trece instant la un nivel de  guvernare modern, promovat prin guvernanța pe mai multe nivele din moment ce “făuritorii” acestui proces  gândesc în acest fel. Faptul ca legea descentralizării a fost declarată neconstituțională de toți judecătorii CCR, dovedește faptul că proiectul își dorea mai mult să mărească pârghiile controlului politic la nivel local și regional decât o funcționare eficientă pe mai multe nivele a administrației publice.

Descentralizarea și regionalizarea pot îmbunătăți nivelul de funcționare administrativă, în cazul în care se face o reformă. Regionalizarea si descentralizarea, așa cum sunt creionate acum arată ca o formă fără fond. Vorbim despre descentralizare însă nu vorbim despre descentralizare fiscală și redistribuție, vorbim despre absorbție de fonduri europene, dar nu vorbim despre slaba capacitatea administrativă, vorbim despre reducerea disparităților economice, dar nu aducem argumente și planificări de dezvoltare regională. Plus falimentul municipalităților despre care am scris anul trecut: 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România se află în pragul falimentului, deci reforma unităților administrativ-teritoriale neperformante (sate, comune, orașe) nu a fost luată în calcul deloc în acest proces de descentralizare.

În plus, resursele vor fi gestionate tot la centru, iar acesta va controla în continuare județele, financiar și politic. Gestiunea banilor va fi de 50 local și 50 central, fără nici o schimbare față de trecutul centralizat.

Într-un raport din 2013 al Comisiei Europene, Romania ocupă ultimul loc atunci când e vorba de guvernare regională. Președinții de CJ, dețin un control financiar şi legislativ, care le permite să menţină electoratul, antreprenorii și firmele  clientelare care vărsa sume importante în bugetul partidului. Nu există transparență decizională, nu există competiție, responsabilitate la nivel local și regional. Procesele de achiziţii publice sunt expuse mai mult la fenomenul de corupţie, la nivel local și regional din cauza legăturilor mai apropiate și fără putere de control dintre oamenii de afaceri şi politicieni. Aceste legături au ajuns în ultimul timp să fie legale, fraudele cu fonduri publice sau fonduri europene se realizează legal, cu documente legale, folosind șiretlicuri legislative. Singurul mod prin care ele pot fi depistate este urmărirea fiecărui caz individual și demonstrarea legăturilor de cumetrie existente. Din păcate lipsa societății civile active și controlul politic al  mass-media la nivel local și regional nu permit acest lucru.

Guvernanța pe mai multe nivele poate funcționa doar atunci când există o societatea civilă activă la nivel local și regional, mass-media independentă la nivel local și regional, un proces decizional transparent, iar deciziile se iau împreună cu actorii implicați. Guvernanța pe mai multe nivele se poate realiza dacă avem o administrație competitivă, responsabilă, transparentă și eficientă.Descentralizarea și regionalizarea care se vor realiza – în cazul în care se vor realiza- sunt o formă fără fond, iar sistemul de funcționare administrativ la nivel regional și local va rămâne la fel de neperformant ca și până acum.

Autor: Grațian Mihăilescu. Articol publicat in Europuls

 

Europuls este o organizatie non-guvernamentala formata din tineri romani experti in afaceri europene. Scopurile ei sunt imbunatatirea cunostintelor romanilor despre Uniunea Europeana si incurajarea unei mai bune comunicari despre Romania la nivel european prin schimburi de idei si a celor mai bune practici. Europuls publica articole si analize, organizeaza dezbateri, seminarii si conferinte.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 3 =