TRANSPORT
Remus Borza: Infrastructura României, un dezastru. Ce propune deputatul
Published
6 years agoon
Deputatul independent Remus Borza transmite că a votat împotriva moțiunii simple pe transport inițiată de grupurile parlamentare PNL-USR.
Potrivit documentului, semnat de 69 de deputaţi liberali şi de 23 de deputaţi USR, Ministerul Transporturilor a devenit „câmpul de bătălie al PSD”. PNL şi USR susţin că proiecte majore precum Autostrada Transilvania, Sibiu-Piteşti, Autostrada Moldovei sunt compromise. Termenele de finalizare a acestora sunt împinse mult după 2020, reclamă opoziția.
Infrastructura de transport a unei naţiuni reprezintă cel mai relevant barometru al gradului de dezvoltare economică, dar, din păcate, infrastructura de transport din ţara noastră este la pământ, consideră deputatul independent Remus Borza, care subliniază că ”doar investițiile pot asigura o creștere sustenabilă a economiei românești”.
Mesajul integral transmis redacției de către deputat:
”Azi s-a dezbatut in Parlament motiunea simpla pe transport initiata de grupurile parlamentare PNL-USR. Infrastructura de transport a unei natiuni reprezinta cel mai relevant barometru al gradului de dezvoltare economica. Din pacate infrastructura de transport din Romania este la pamant. In prezent avem doar 747 km de autostrada, cu 70 de km mai mult decat Bulgaria si cu 600 km mai putin decat Ungaria sau Polonia. In 1992 Romania avea mai putin de 200 km de autostrada.Tot atat avea si China.Azi noi avem in jur de 750 de km,China peste 91000 km!
Avem in jur de 11000 km de cale ferate, a opta din Europa, dar in Romania se circula cu o viteza medie de 30 km/ora precum in perioada interbelica. Cauza, lipsa de investitii in infrastructura de transport feroviar si gradul redus de electrificare a liniilor, doar 37% fata de o medie europeana de 60%.
In 1990 aveam 311 nave de transport maritim si alte 80 in diverse stadii de constructie. Eram a patra flota comerciala a Europei. Azi nu mai avem nicio nava sub pavilion romanesc.
In ceea ce priveste transportul fluvial pe Dunare in jur de 25 milioane tone marfuri, in continua scadere. In 2010 aveam 32 milioane tone transportate. Cauza, lipsa investitiilor in dragare si amenajarea senalului navigabil. In lunile de vara adancimea apei scade la 1 m fata de 2.5 m adancime minima conform reglementarilor internationale.
Tarom,o companie identitara Romaniei inregistreza sute de milioane de lei pierdere in fiecare an si o pierdere semnificativa a cotei de piata. Din 15 milioane pasageri inregistrati in 2016 Tarom a trasportat doar 2.5 milioane fata de 5.5 milioane pasageri pe Wizzair sau 3.5 milioane pe Blue Air. Cauza lipsa investitiilor, prostul management si cedarea unor rute profitabile.
Cu toate astea am votat impotriva motiunii. Trebuie sa renuntam la demagocie, populism si ipocrizie in discursul public si in actiunea politica. Trebuie sa aceptam si sa recunoastem ca toate partidele parlamentare in ultimii 27 de ani au gestionat acest domeniu strategic. Si PSD si PNL si PD sau PDL.Si in dreptul guvernului tehnocrat, anul trecut, am raportat cu mandrie patiotica tot 0 km autostrazi. Toti au o culpa si o responsabilitate in ceea ce priveste colapsul acestui sector economic. Nu este de vina ministrul Cuc ca pe exercitiul financiar 2014-2020, nici la momentul preluarii mandatului in ianuarie 2017 nu aveam acreditata nicio autoritate de management. Asa se explica ca din 2.5 miliarde euro fonduri structurale si de coeziune in primele 6 luni am adus in tara doar 4 milioane euro! Doar in august am acreditat cele 7 autoritati de management cu vreo 3 ani intarziere.
Pe de alta parte, nu putem lua de la transporturi, cu ocazia rectificarii bugetului de stat, 6 miliarde lei ca sa-i transferam in pensii si salarii. Romania are nevoie de investitii in toate domeniile cu atat mai mult in infrastructura de transport. Doar investiile pot asigura o crestere organica si sustenabila a economiei romanesti. Cresterea economica din primele 6 luni de 5,8% bazata preponderent pe consum, desi onoranta isi arata deja efectele perverse: dublarea robor intr-o luna, deprecierea leului in raport cu principalele valute, deficit de cont curent de 6.3 miliarde lei si deficit pe balanta comerciala de 6 miliarde euro.
I-am dat un cec in alb ministrului pe perioada determinata, pana la viitoarea sesiune si nu neconditionat. I-am cerut sa restructureze companiile din portofoliul ministerului pe criterii de eficienta economica, sa vina cu o strategie coerenta de investitii sectoriale si cu un grafic asumat, sa promoveze in managementul acestor companii strategice ale statului oameni recomandati de competente profesionale, moralitate si capabilitati manageriale si nu exclusiv de carnetul de partid.”
.
You may like
PE a adoptat cu o majoritate covârșitoare raportul privind crearea unui sistem de îmbunătățire a capacității de transport pe calea ferată, pentru care Marian-Jean Marinescu a fost raportor din partea grupului PPE
Maia Sandu, întrevedere cu Nicolae Ciucă: Autoritățile de la Chișinău contează mult pe expertiza și contribuția României în procesul de integrare europeană
Bulgaria și Ucraina își consolidează legăturile prin vizita la Kiev a premierului pro-european Nikolai Denkov
Actul privind infrastructura Gigabit: Acord la Bruxelles pentru implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE
Dan Motreanu, la prezentarea noului terminal al Aeroportului Internațional Iași: Investițiile în infrastructură, o prioritate pentru administrațiile liberale
Ambasadorul Marii Britanii: Industria de apărare, infrastructura și energia, sectoarele economice în care România poate deveni centru de investiții pentru companiile britanice
BUSINESS
Klaus Iohannis evocă necesitatea unui “pact transpartinic” și a unui parteneriat pentru tranziție climatică între stat, societate civilă, mediu privat și academic
Published
5 months agoon
October 24, 2023Pentru a gestiona eficient schimbările climatice, este nevoie de un pact transpartinic care să asigure angajamentul și continuitatea în atingerea obiectivelor climatice pe termen mediu și lung, a apreciat marți președintele Klaus Iohannis, la evenimentul “Schimbări climatice şi dezvoltare: perspective pentru România”, găzduit de șeful statului la Palatul Cotroceni.
În cadrul evenimentului, este prezentat Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea, elaborat de Banca Mondială, în colaborare cu Guvernul României şi cu Administraţia Prezidenţială. Potrivit acestuia, România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continuă.
“Una dintre concluziile-cheie ale Raportului arată că în cazul României există potențial pentru a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor noștri și, în același timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralității climatice. Raportul avansează o serie de recomandări care se aliniază cu direcțiile pe care și eu le-am susținut și promovat la nivel național și internațional în ceea ce privește abordarea problematicii schimbărilor climatice. De exemplu, raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice și mai puțin reziliente în fața acestora, atât în România, cât și la nivel internațional. Măsurile care vizează transformările climatice servesc interesului tuturor, iar costurile inacțiunii sau acțiunii amânate sunt enorme. Prin urmare, trebuie să creăm instrumente financiare și sociale noi, care să se concentreze mai eficient asupra cetățenilor cu grad ridicat de vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice. Totodată, consolidarea resursei umane prin educație și prin dezvoltare de competențe devine esențială pentru o tranziție verde de succes, de care să beneficieze întreaga societate”, a declarat președintele Iohannis.
Șeful statului a salutat prezența reprezentanților Guvernului și ai Parlamentului României la acest eveniment, precizând că efortul național de combatere a schimbărilor climatice și a consecințelor acestora, precum și tranziția ordonată și echitabilă către o economie cu emisii reduse necesită o colaborare solidă între instituțiile statului.
El a subliniat și abordarea integrată a schimbărilor climatice în cadrul Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, înființat în urma demersurilor Administrației Prezidențiale, Comitet a cărui activitate este apreciată în raportul de țară al Băncii Mondiale.
“Pentru a gestiona eficient schimbările climatice, este nevoie de un pact transpartinic care să asigure angajamentul și continuitatea în atingerea obiectivelor climatice pe termen mediu și lung. De asemenea, trebuie să dezvoltăm un parteneriat pentru tranziție climatică între instituțiile statului, societatea civilă, sectorul privat și mediul academic, de cercetare și inovare. Vă îndemn, așadar, pe toți să colaborăm mai strâns în efortul de a limita schimbările climatice și impactul lor asupra cetățenilor noștri, depășind interesele particulare și viziunile politice ușor diferite”, a mai spus Klaus Iohannis.
BUSINESS
Raport Banca Mondială: Deși vulnerabilă la riscurile schimbărilor climatice, România și-ar putea tripla venitul național până în 2050, concomitent cu decarbonizarea economiei
Published
5 months agoon
October 24, 2023Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, lansat marți la Palatul Cotroceni, România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continuă, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
România este deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special la inundații și secetă. Economia sa este relativ intensivă în ceea ce privește emisiile de carbon, fiind de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE), în care România este membră. Creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, oameni și infrastructură.
“În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale și economice și investiții eficace susținute din fonduri publice, private și europene, România își poate crește nivelul de trai, atingându-și în același timp obiectivele climatice,” a declarat Marina Wes, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, în cadrul evenimentului găzduit de președintele Klaus Iohannis.
Raportul notează că țara se află pe traiectoria potrivită pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 55 la sută față de nivelul din 1990. De fapt, România a redus deja emisiile cu 53 la sută în perioada 1990 – 2018. Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate climatică până în 2050 va necesita acțiuni, politici publice și finanțare substanțiale și bine coordonate. Investițiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3 la sută din PIB-ul cumulativ pentru aceeași perioadă.
Cu peste 70 la sută din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziția energetică este esențială. Sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport și producție, reprezintă 66 la sută din emisiile din țară, urmat de agricultură (17 la sută) și industrie (12 la sută). Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde și bazat pe energie electrică regenerabilă nu crește substanțial nevoile de investiții. Creșterea eficienței energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidențiată ca o investiție esențială.
Raportul propune o traiectorie posibilă spre neutralitatea climatică până în 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ:
- Decarbonizarea sectorului transporturilor: Un sector în care emisiile sunt greu de redus și o sursă din ce în ce mai mare de emisii, dar totodată un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul net zero. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente, precum și încurajarea schimbării la nivel comportamental sunt măsuri ce pot accelera progresul, în special dacă sunt susținute de investiții din partea sectorului privat în infrastructura de încărcare rapidă a vehiculelor electrice.
- Optimizarea utilizării resurselor de apă: Apa este printre cele mai stringente probleme emergente atât în agenda țării de adaptare la schimbările climatice, cât și în cea de atenuare a acestora. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
- Investiția în capitalul uman și competențe: România se confruntă deja cu lipsa de competențe și lipsa unei forțe de muncă corespunzător formate. În lipsa unor politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să exacerbeze această situație și să creeze o constrângere majoră în ceea ce privește creșterea și îndeplinirea obiectivelor climatice.
“Oamenii sunt cheia succesului unei tranziții verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forță de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competențe cu care se confruntă forța de muncă actuală și să-și adapteze sistemul de educație pentru a pregăti următoarea generație pentru noua economie și noile locuri de muncă,” a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România .
Având în vedere constrângerile fiscale considerabile ale României, raportul subliniază rolul esențial al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci și în finanțarea investițiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor și energiei electrice. Consolidarea cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanțării private.
“Tranziția verde va genera oportunități fără precedent de creștere, dezvoltare și tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României și, potențial, urcând în lanțurile valorice. Finanțarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă,” a declarat Ary Naïm, Manager pentru Europa Centrală și de Sud, Corporația Financiară Internațională.
Descarcă Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România aici.
Despre Rapoartele de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială
Rapoartele de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială reprezintă o serie nouă de rapoarte principale de tip diagnostic, care integrează considerațiile privind schimbările climatice și premisele de dezvoltare. Acestea vor sprijini țările în stabilirea priorităților pentru acțiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și care pot stimula adaptarea, atingând în același timp obiective mai ample de dezvoltare. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de GES și a vulnerabilităților climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile care decurg din aceste acțiuni. Rapoartele propun acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Fiind documente publice, CCDR-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat și partenerii de dezvoltare, și să faciliteze angajamente în ceea ce privește agenda de dezvoltare și clima. CCDR-urile vor contribui la alte diagnostice principale ale Grupului Banca Mondială, la angajamentele și operațiunile de țară, și vor contribui la atragerea de fonduri și finanțarea directă pentru acțiuni climatice cu impact ridicat.
Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România este primul raport axat pe un stat membru al Uniunii Europene, precum și pe o economie cu venituri ridicate. Acesta explorează modul în care acțiunea climatică, în conformitate cu obiectivul țării de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, interacționează cu calea de creștere și dezvoltare și propune acțiuni prioritare pentru reducerea emisiilor de carbon și consolidarea rezilienței, sprijinind în același timp creșterea economică incluzivă și reducerea sărăciei.
POLITICĂ
Nicolae Ciucă: Cu eforturile românilor și sprijinul europenilor am construit cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989, podul peste Dunăre de la Brăila
Published
9 months agoon
July 6, 2023Preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, a afirmat, joi, la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, că acest obiectiv reprezintă cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989, “un motiv de mândrie naţională”, citat de Agerpres.
“Avem, astăzi, şansa să păşim pe cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa, aşa cum ne-a plăcut de fiecare dată să vorbim despre acest obiectiv de infrastructură mare. Este cel mai complex şi cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989. S-au investitit aici multe resurse, s-a muncit mult şi iată că a ieşit un lucru trainic. (…) Este un motiv de mândrie naţională, România reia, cu sprijinul Uniunii din care face parte, obiceiul proiectelor de mare anvergură care nu rămân la sertar. Toţi cei implicaţi am demonstrat împreună că România poate construi serios, eficient şi chiar spectaculos cu eforturile populaţiei ţării şi cu sprijinul concetăţenilor europeni. Pe lângă energia fiecărui om care a lucrat la proiect, sunt puse, aici, în această lucrare, 20.000 de tone de oţel pentru 86 de tronsoane de tablier. Acestea au fost furnizate de Combinatul din Galaţi, iar construcţia segmentelor a fost realizată la Brăila. Avem, astfel, un exemplu excelent de colaborare regională, cu sprijin european, pentru un proiect de mare utilitate în zona Dunării de Jos”, a spus Ciucă, în cadrul unui discurs susținut la ceremonia de inaugurare a acestei lucrări de infrastructură, eveniment la care au mai participat președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, comisarul european pentru transporturi Adina Vălean și reprezentanți ai guvernelor Japoniei și Italiei.
El a evidenţiat că 85% din fondurile necesare realizării acestui pod provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
Potrivit preşedintelui Senatului, exemplul de la Brăila trebuie preluat în fiecare dintre regiunile ţării.
“Avem bani pentru investiţii importante care să schimbe pentru mult timp România. Este nevoie însă de responsabilitate şi de o voinţă de oţel în instituţii şi în societate care să ducă şi la alte proiecte de anvergura acestuia. Este o perioadă în care stabilitatea şi dezvoltarea trebuie să fie obiective non-ideologice şi care să ducă ambele către o modernizare alertă a României şi a regiunii în care trăim. Avem nevoie de acest parcurs, Uniunea Europeană şi toate ţările lumii libere au nevoie ca noi să reuşim pentru că suntem la graniţa cu un război nedrept. Un război şi forţele totalitare nu sunt decât o opţiune pentru dezastru. Pentru noi, Uniunea Europeană înseamnă consolidarea legăturilor dintre români şi dintre aceştia şi restul cetăţenilor europeni, înseamnă dezvoltarea infrastructurii din România şi din Uniunea Europeană. De aceea avem nevoie de Uniunea Europeană şi de aceea trebuie la rândul nostru să fim solidari cu o Uniunea Europeană care ne-a ajutat şi ne ajută în continuare”, a adăugat Ciucă.
Preşedintele PNL a subliniat că una dintre priorităţile “majore” ale acestei coaliţii de guvernare este dezvoltarea infrastructurii.
“Printre primele lucruri făcute în calitate de premier, în decembrie 2021, a fost aprobarea Programului de investiţii în infrastructură rutieră până în anul 2030, iar până în aprilie 2023 toate fondurile europene alocate pentru infrastructură rutieră au fost utilizate integral, ceea ce arată seriozitatea abordării acestei guvernări. Nu întâmplător, podurile sunt unul dintre cele trei simboluri prezente pe bancnotele europene. (…) Investim împreună în infrastructură, ştiind că investiţiile atrag noi investiţii. Amintesc că am încheiat anul 2022 cu un nivel record al investiţiilor de la bugetul de stat, peste 72 de miliarde de lei, în creştere cu 22,4% faţă de anul precedent. De asemenea, un alt record – investiţiile străine în România, peste 11 miliarde de euro, într-un singur an. Şi lucrul acesta se vede în şantierele care sunt deschise peste tot în ţară. Cifrele nu sunt doar pe hârtie. Iată, şi aici le vedeţi cu ochiul liber. Avem un pod solid pentru români şi pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene”, a punctat preşedintele Senatului.
El a amintit că în 1895 era inaugurat un alt pod peste Dunăre, Podul Regele Carol I, care a asigurat conexiunea feroviară între Bucureşti şi Constanţa.
“Astăzi, la aproape 130 de ani distanţă, continuăm să creăm legături între românii din Dobrogea, Muntenia şi Moldova. Continuăm să dezvoltăm România şi regiunile româneşti de la Dunărea de Jos şi Marea Neagră. Continuăm astfel să dezvoltăm România în Europa. Aici, la graniţa estică a ţării, investiţiile noastre exprimă încredere în viitorul României şi în viitorul prosper al Europei de Est, care include Republica Moldova şi Ucraina. Şi din acest punct de vedere, România este pregătită să sprijine Republica Moldova şi reconstrucţia Ucrainei”, a transmis Nicolae Ciucă.
Supranumit “Golden Gate de România” grație similitudinii cu celebrul pod din San Francisco, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai mare construcție de acest fel construită în România, al treilea cel mai mare din UE și cea mai înaltă construcție din țara noastră.
Obiectivul care va face legătura între provinciile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.
Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. De asemenea, podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean.
Tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost made în România, la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Combinatul siderurgic Liberty Galați.
Concrete & Design Solutions
Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate
Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”
România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL
Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
A fost semnat contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României – PDURo, un proiect de 96 milioane de lei. Ministrul Bogdan Ivan: Aducem statul la un click distanță pentru toți românii