Sute de susţinători ai fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro au invadat duminică principalele instituţii ale puterii din Brasilia, Congresul, Curtea Supremă şi Palatul prezidenţial, provocând numeroase pagube și determinând reacții de condamnare din partea Statelor Unite, a Uniunii Europene, dar și a Franței.

Bolsonariștii (n.r. – susținători ai lui Jair Bolsonaro) au protestat împotriva revenirii la putere, în urmă cu o săptămână, a preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, care l-a învins pe Bolsonaro în al doilea tur de scrutin din 30 octombrie anul trecut, informează Agerpres.

Potrivit estimărilor presei locale citate de Reuters, aproximativ 3.000 de persoane au fost implicate în acest asalt.

În imaginile tentativei de insurecție, care reamintesc de asaltul asupra Capitoliului în SUA, a putut fi văzută o veritabilă maree umană de manifestanţi îmbrăcaţi în galben şi verde care iau cu asalt instituţiile puterii din Brasilia, iar reacții ferme de condamnare a manifestațiilor au venit din Statele Unite și din Europa.

“Condamn asaltul asupra democrației și transferului pașnic de putere în Brazilia”, a reacționat președintele american, Joe Biden, pe Twitter.

El a asigurat că instituțiile democratice din Brazilia au tot sprijinul din partea Statelor Unite și a avertizat că voința poporului brazilian nu trebuie subminată, arătând susținere pentru președintele Lula.

I condemn the assault on democracy and on the peaceful transfer of power in Brazil. Brazil’s democratic institutions have our full support and the will of the Brazilian people must not be undermined. I look forward to continuing to work with @LulaOficial.

— President Biden (@POTUS) January 8, 2023

În aceiași termeni, asalt asupra democrației, a fost calificată tentativa de insurecție din Brazilia și de președinta Comisiei Europene.

“Condamn cu fermitate asaltul asupra democrației în Brazilia”, a scris, pe Twitter, Ursula von der Leyen, care a precizat că aceste acțiuni reprezintă îngrijorări majore pentru apărătorii democrației.

von der Leyen și-a exprimat, totodată, întregul său sprijin pentru președintele Lula, menționând că acesta a fost ales în urma unui scrutin liber și corect.

I strongly condemn the assault on democracy in Brasil.

This is a major concern to all of us, the defenders of democracy.

My full support to President @LulaOficial, who was elected freely and fairly.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 9, 2023

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a exprimat pe Twitter “condamnarea absolută” a acestui atac şi “sprijinul său total pentru preşedintele Lula da Silva, ales democratic de milioane de brazilieni după alegeri corecte şi libere”.

Președintele francez Emmanuel Macron a atenționat că voința poporului brazilian și instituțiile democratice trebuie respectate, manifestând, de asemenea, susținere fără rezerve din partea Franței pentru președintele Lula.

La volonté du peuple brésilien et les institutions démocratiques doivent être respectées ! Le Président @LulaOficial peut compter sur le soutien indéfectible de la France.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 8, 2023

Reacții de condamnare au venit și din partea șefilor diplomațiilor SUA și UE, Antony Blinken și Josep Borrell, precum și a premierilor Spaniei și Italiei sau a ministrului de externe al Marii Britanii.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a întors imediat la Brasilia unde a vizitat clădirile devastate ale Palatului Prezidenţial şi Curţii Supreme de către partizani ai lui Jair Bolsonaro, care au invadat şi vandalizat, de asemenea, sediul Congresului, potrivit imaginilor difuzate TV Globo, scrie AFP.

Preşedintele de stânga, aflat în funcţie de doar o săptămână, a declarat anterior într-un discurs în statul Sao Paulo că predecesorul său de extremă dreapta a “încurajat” “vandalii fascişti” să invadeze sediile puterii la Brasilia. 

Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro, ai cărui partizani au jefuit duminică Congresul, Palatul Prezidenţial şi Curtea Supremă, a estimat pe Twitter că “distrugerile şi invadarea clădirilor publice (…) sunt împotriva regulii “care guvernează “manifestaţiile paşnice”, transmite AFP.

Într-un alt mesaj pe Twitter, Jair Bolsonaro, care se află în Statele Unite, “a respins acuzaţiile, fără dovezi” ale succesorului său Lula da Silva care a declarat că “discursul” predecesorului său de extremă dreapta i-a “încurajat” pe “vandalii fascişti” invadând locurile puterii la Brasilia.

Președintele Klaus Iohannis l-a felicitat luni pe președintele ales al Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, care a ieşit învingător în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică.

Într-un mesaj pe Twitter, șeful statului a arătat că așteaptă să lucreze cu noul său omolog la “consolidarea relațiilor foarte bune dintre România și Brazilia” și la întărirea “chestiunilor globale de interes comun”.

I congratulate President elect Lula da Silva @LulaOficial on his victory. I look forward to working together on strengthening the very good 🇷🇴 🇧🇷 relations and on global issues of joint interest.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 31, 2022

Lula a obţinut 50,83% din voturi, comparativ cu 49,17% cât a obţinut rivalul său, actualul preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, după numărarea a 99,1% din voturi, un procent pe care Curtea Electorală Supremă l-a declarat ca fiind suficient pentru a “defini matematic” rezultatul scrutinului, conform Reuters, scrie Agerpres.

În vârstă de 77 de ani, Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut ca Lula a mai fost Braziliei între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2011.

După alegerea sa ca preşedinte, Lula a declarat că Brazilia are nevoie de pace şi unitate, adăugând că ţara sa s-a întors pe scena internaţională şi nu mai vrea să fie un paria, arată sursa citată.

“Brazilia este pregătită să îşi reia rolul de conducere în lupta împotriva crizei climatice (…) Brazilia şi planeta au nevoie de un Amazon viu”, a mai declarat liderul de stânga în discursul ţinut după victoria obţinută în alegeri și despre care președintele american Joe Biden l-a felicitat pe noul său omolog.

Preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro, pe care Lula l-a învins duminică cu un scor foarte strâns în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, şi-a atras numeroase critici internaţionale pentru defrişările record a celei mai mari păduri tropicale de pe planetă care au avut loc în timpul mandatului său.

“Astăzi spunem lumii că Brazilia a revenit, este prea mare pentru a fi marginalizată în acest rol trist de paria în lume”, a adăugat Lula, făcând referire la faptul că cea mai mare ţară din America Latină s-a izolat diplomatic în timpul mandatului exercitat de Bolsonaro.

Rezultatele alegerilor au fost salutate și de Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant Josep Borrell, care a spus că “UE și Brazilia au un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe valori comune și pe respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept”. 

Fostul preşedinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva a ieşit învingător în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică în Brazilia, informează AFP, care citează rezultatele oficiale aproape finale comunicate de Curtea Electorală Supremă.

Lula a obţinut 50,83% din voturi, comparativ cu 49,17% cât a obţinut rivalul său, actualul preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, după numărarea a 99,1% din voturi, un procent pe care Curtea Electorală Supremă l-a declarat ca fiind suficient pentru a “defini matematic” rezultatul scrutinului, conform Reuters, scrie Agerpres.

În vârstă de 77 de ani, Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut ca Lula a mai fost Braziliei între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2011.

După alegerea sa ca preşedinte, Lula a declarat că Brazilia are nevoie de pace şi unitate, adăugând că ţara sa s-a întors pe scena internaţională şi nu mai vrea să fie un paria, arată sursa citată.

“Brazilia este pregătită să îşi reia rolul de conducere în lupta împotriva crizei climatice (…) Brazilia şi planeta au nevoie de un Amazon viu”, a mai declarat liderul de stânga în discursul ţinut după victoria obţinută în alegeri și despre care președintele american Joe Biden l-a felicitat pe noul său omolog.

În mesajul său, liderul american a insistat că alegerea lui Lula a venit ca urmare a unor alegeri libere, corecte și credibile, în timp ce președintele în exercițiu Jair Bolsonaro a indicat în mai multe rânduri că nu va recunoaște rezultatele alegerilor, într-un gest care amintește de refuzul lui Donald Trump de a-și recunoaște înfrângerea în 2020.

Preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro, pe care Lula l-a învins duminică cu un scor foarte strâns în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, şi-a atras numeroase critici internaţionale pentru defrişările record a celei mai mari păduri tropicale de pe planetă care au avut loc în timpul mandatului său.

“Astăzi spunem lumii că Brazilia a revenit, este prea mare pentru a fi marginalizată în acest rol trist de paria în lume”, a adăugat Lula, făcând referire la faptul că cea mai mare ţară din America Latină s-a izolat diplomatic în timpul mandatului exercitat de Bolsonaro.

Lula a pledat, de asemenea, pentru “o Brazilie egalitară, o Brazilie pentru toţi, a cărei prioritate este acordată celor care au cea mai mare nevoie”.”Angajamentul nostru cel mai urgent este de a eradica din nou foametea”, a subliniat el, în contextul în care 33 de milioane de brazilieni suferă de nesiguranţă alimentară.

“Voi guverna 215 milioane de brazilieni, nu doar pe cei care m-au votat. Nu există două Brazilii, suntem un singur popor, o singură naţiune”, a spus el după o campanie electorală dură, care a divizat ţara.

“Această ţară are nevoie de pace şi unitate”, a mai afirmat preşedintele ales, deoarece “nimeni nu vrea să trăiască într-o familie în care există discordie. Nimeni nu este interesat să trăiască într-o ţară divizată”.

Rezultatele alegerilor au fost salutate și de Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant Josep Borrell. Latin și de stânga ca și Lula, politicianul spaniol a spus că “UE și Brazilia au un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe valori comune și pe respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept”.