Romania 2030: un nou proiect national

foto-Agerpres

Fundatia Colegiului National de Aparare si-a propus asumarea unui nou si generos proiect – Romania 2030. Cum ar trebui sa arate Romania peste zece ani si cum a evoluat in cei aproape 20 de ani scursi de la Revolutie?

Masa rotunda organizata, miercuri, 24 iunie 2009, la Hotel Ibis Parlament, a adus alaturi de presedintele FNCAP, consilierul prezidential pe probleme de securitate, Iulian Fota, personalitati ale Guvernului, mediului universitar, de afaceri sau din randul societatii civile. Valeriu Stoica, fost ministru al Justitiei, Victor Ponta, ministru  pentru Relatia cu Parlamentul si Vasile Puscas, seful Departamentului de Afaceri Europene, prof . univ.dr. Augustin Fuerea au lansat adevarate provocari auditoriului, format din zeci de absolventi ai Colegiului National de Aparare.

Necesitatea unui proiect national care sa imbine armonios bazele etnice ale natiunii cu cele civice a fost reliefata de expunerea lui Valeriu Stoica. Acesta a folosit ca punct de reper obictivele generatiei pasoptiste-unitate nationala, democratie si modernizare.  Urmarite de-a lungul istoriei ce avea sa urmeze, obiectivele raman actuale. Contextul in care ne aflam, globalizarea si integrarea in UE si NATO ne obliga, la randu-ne, la integrare.

Necesitatea a fost subliniata si de interventia lui Vasile Puscas, unul dintre cei mai experimentati ministri in relatia cu Bruxelles-ul. Puscas a aratat ca la nivel financiar exista preocupari intense de integrare de sisteme, ceea ce inseamna tendinte in consecinta la nivel politic.

Cu stilul non-conformist, Victor Ponta a aratat ca lumea de zi e dominata de bani, imagine si…reguli. Dar regulile nu se prea aplica in Romania, ceea ce face ca inca din prima zi, acestea sa fie contestate.

Una dintre concluzii este ca democratia noastra este deficitara, atat timp cat oamenii desi au libertatea votului nu merg la urne, pentru simplul motiv ca nu se simt implicati in deciziile politicienilor, care nu le reprezinta, oricum, interesele. In viziunea contractualista, expusa de domnul Stoica, acest lucru atrage o grava problema de coeziune si unitate nationala la nivel civic. Este motivul pentru care, probabil, nici ungurii din Romania, nici romanii din Romania nu regasesc liantul civic al acestei natiuni. Baza etnica nu va fi suficienta pentru un proiect national intr-o Europa Unita.

O Europa unde concurenta ramane, chiar pe Piata Unica, O Europa unde cedarea unor atribute ale suveranitatii statale catre forurile de la Bruxelles este dublata de descentralizare si aplicare a principiului subsidiaritatii, pana la nivel local.

Care mai este rolul statului in acest context? Unii participanti au spus ca depinde de forma de capitalism pe care dorim sa o adoptam. Cel anglo-saxon, cel francez, cel chinez? Raspunsul a fost ca va fi cel promovat de normele UE.

Unde si cum apare Romania pe harta lumii peste 10 ani? Poate veti afla si urmarind si emisiunea Calea Europeana, care va dezvolta pe viitor temele dezbatute la initiativa Fundatiei Colegiului National de Aparare.

Dan Carbunaru