Connect with us

GENERAL

ANALIZĂ România a plătit 15 miliarde de euro la bugetul UE și poate primi 43 de miliarde de la UE. Cât am reușit să recuperăm din decalajele de absorbție. Secretul reușitei polonezilor

Published

on

Polonia și România sunt cei principalii beneficiari ai fondurilor europene, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene. 

Din toate cele 28 de state membre, 18 țări membre ale Uniunii Europene au primit mai mulți bani decât au alocat la bugetul UE: Polonia, România, Grecia, Ungaria, Cehia, Spania, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Lituania, Croația, Letonia, Estonia, Irlanda, Slovenia, Malta, Cipru și Luxemburg.

La polul opus, statele care au alocat mai mulți bani decât au primit de la bugetul Uniunii sunt: Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca și Finlanda.

Dar care este de fapt diferența dintre primele două cele mai mari beneficiare de pe urma banilor europeni?

Anul trecut în România au intrat 3,1 miliarde euro, bani din fondurile europene structurale și de investiții, potrivit datelor obținute de Calea Europeană de la Ministerul Fondurilor Europene. La această sumă se adaugă alte 3,9 miliarde euro intrați în România prin Fondul European pentru Garantare Agricolă. Adăugând și prefinanțările primite de țara noastră din cadrul financiar multianual 2014-2020, rezultă un total de peste 8,6 miliarde euro.

Sursă: FT

România  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) reprezintă aproximativ 31 de miliarde din această sumă, restul venind din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Banii din FESI sunt alocați pentru 9 programe naționale și reprezintă o alocare medie de 1548 euro/persoană. Pe de altă parte, Polonia având 7 programe naționale și alte 17 regionale, alocă 19 miliarde de euro la bugetul UE și  beneficiază de o alocare FESI de 86 de miliarde. Aceasta reprezintă o medie de 2200 euro/persoană. Din FEGA Polonia poate accesa 13,5 milioane euro.

Astfel, în primii 3 ani avuți la dispoziție pentru cheltuirea celor 43 de miliarde de euro, rezultă că România a cheltuit la jumătatea acestui ciclu financiar doar 10,36%  din totalul sumei alocate. Rata de absorbție a Poloniei este de 10,28%, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană în decembrie 2017.

Această situație a fost generată în primul rând de blocajele rezolvate abia în vara anului trecut când România a reușit, într-un final, să își acrediteze autoritățile de management fără de care nu putea emite facturi către Bruxelles.

În 2016 România nu a solicitat nici o sumă la rambursare din actualul exercițiu financiar.

La finalul anului trecut balanța financiară netă dintre România și Uniunea Europeană arăta un plus în dreptul țării noastre de 30,4 miliarde euro. Astfel, România a primit în total 45,6 miliarde euro de la bugetul UE (37 miliarde din bugetul 2007-2013 și 8,6 din bugetul 2014-2020). Țara noastră a plătit la rândul său către bugetul Uniunii în total 15,2 miliarde euro, reprezentând propria contribuție.

În perioada 2007-2013 Polonia a avut alocate aproximativ 77 de miliarde euro fonduri europene din care a reușit să atragă 95,5%, în timp ce România a avut alocate 27 de miliarde euro cu o rată de absorbție de 91%.

În perioada 2014-2020 Polonia are alocat un buget total de 86 de miliarde euro prin FESI și 13,5 miliarde prin FEGA. Încă este incert care este stadiul absorbției fondurilor europene în Polonia. În actualul cadru financiar multianual România are alocate 43 miliarde de euro din care a reușit să cheltuie, până în prezent numai 8,6 miliarde euro.

Citiți și Beneficiile în cifre ale apartenenței României la Uniunea Europeană. Aproape 100 de miliarde de euro au fost investite în țara noastră de la aderarea în 2007

Valoarea fondurilor UE alocate programelor regionale individuale din Polonia:

  • Voievodatul Dolnośląskie – 2,25 miliarde de euro
  • Voievodatul Kujawsko-Pomorskie – 1,9 miliarde euro
  • Voievodatul Lubelskie – 2,23 miliarde de euro
  • Voievodatul Lubuskie – 0,9 miliarde de euro
  • Voievodatul Łódzkie – 2,25 miliarde de euro
  • Voievodatul Małopolskie – 2,87 miliarde de euro
  • Voievodatul Mazowieckie – 2,08 miliarde de euro
  • Voievodatul Opolskie – 0,9 miliarde de euro
  • Voievodatul Podkarpackie – 2,1 miliarde de euro
  • Voievodatul Podlaskie – 1,21 miliarde de euro
  • Voievodatul Pomorskie – 1,86 miliarde de euro
  • Voievodatul Śląskie – 3,47 miliarde euro
  • Voievodatul Świętokrzyskie – 1,36 miliarde de euro
  • Voievodatul Warmińsko-Mazurskie – 1,72 miliarde euro
  • Voievodatul Wielkopolskie – 2,45 miliarde de euro
  • Voievodatul Zachodniopomorskie – 1,6 miliarde euro

Bani alocați în funcție de programele naționale:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport Comisia Europeană: Disparitatea de gen la nivelul educației este în scădere, dar femeile sunt încă subreprezentate în cercetare și inovare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Numărul studentelor și al absolventelor la nivel de licență, masterat și doctorat a crescut constant în ultimii ani, dar cu toate acestea, femeile sunt încă subreprezentate în carierele din domeniul cercetării și inovării, potrivit principalelor constatări ale raportului „She Figures” 2021 al Comisiei Europene, informează un comunicat de presă. 

Raportul „She Figures” monitorizează începând din 2003 nivelul progreselor înregistrate în direcția egalității de gen în cercetare și inovare, în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Publicația „She Figures” 2021 subliniază că, în medie, la nivel de licență și masterat, ponderea studentelor o depășește pe cea a studenților (54 %), același lucru fiind valabil și în cazul absolventelor (59 %), în timp ce la nivel de doctorat există aproape un echilibru de gen (48 %). Cu toate acestea, disparitățile dintre domeniile de studiu persistă. De exemplu, femeile reprezintă în continuare mai puțin de un sfert din absolvenții de doctorat în domeniul TIC (22 %), în timp ce ele reprezintă 60 % sau mai mult în domeniul sănătății și asistenței sociale (60 %) și al educației (67 %).

Totuși, în România, procentul femeilor în domeniul TIC a fost echilibrat din punct de vedere al genului  (52,8%), înregistrându-se astfel o creștere de aproximativ 18 puncte procentuale față de anul 2015.

În plus, femeile reprezintă doar aproximativ o treime din cercetători (33 %). La cel mai înalt nivel al mediului academic, femeile rămân subreprezentate, ocupând aproximativ un sfert din posturile de profesor universitar (26 %). De asemenea, este mai puțin probabil ca ele să fie angajate ca oameni de știință și ingineri (41 %), iar în rândul profesioniștilor independenți din domeniul științei și ingineriei și al TIC ele sunt, din nou, subreprezentate (25 %).

În rândul statelor membre UE și al țărilor asociate, științele naturale, matematica și statistica, ingineria, construcțiile, precum și sănătatea au fost cele mai frecvente opțiuni de studiu în rândul doctoranzilor. În toate țările, cu excepția Ciprului, Austriei, Poloniei și României, cel puțin unul dintre aceste trei domenii a fost cel mai popular în rândul femeilor și al bărbaților absolvenți de doctorat.

La nivelul tuturor țărilor, cele mai ridicate rate ale șomajului pentru femeile cu studii superioare au fost observate în Turcia (17,1%), Bosnia și Herțegovina (14,9%) și Grecia (14,5%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost constatate în Cehia (0,7%), Germania (1%), Ungaria (1,2%) și România (1,2%).

Reamintim că România a obținut 54.5 puncte la Indexul egalității de gen, publicat pe 28 octombrie de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), situându-se astfel pe locul 25 în Uniunea Europeană, la capătul clasamentului, alături de Ungaria (53.4 puncte) și Grecia (52.6). 

Mai mult, raportul arată că, în 2019, femeile reprezentau mai puțin de jumătate dintre directorii instituțiilor în toate statele membre.  Țările cu cel mai mare procent al femeilor în funcții de conducere au fost Letonia (44,4 %), Suedia (41,7 %), Islanda (40,0 %), Lituania (39,0%) și Belgia (37,0%). În 2019, cele mai mici procente în ceea ce privește femeile în funcțiile de conducere au fost înregistrate în Cipru (9,1%), România (11,1%), Franța (12,1%), Grecia (16,0%), Cehia și Ungaria (17,2% fiecare).

„Cel mai recent raport «She Figures» subliniază faptul că economia, laboratoarele și mediul academic din Europa depind deja de femei. Raportul arată însă și faptul că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a promova egalitatea de gen, în special pentru a inspira fetele să aleagă o carieră în domeniul STIM. Fără îndoială, Europa are nevoie de creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor pentru a contura un viitor mai sustenabil, mai verde și mai digital”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Citiți și: Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate


„She Figures” este un studiu trienal care monitorizează egalitatea de gen în cercetare și inovare (C&I). Publicat pentru prima dată în 2003, el urmărește parcursul cercetătorilor femei și bărbați, începând din etapa studiului și a absolvirii, analizând apoi participarea lor pe piața muncii în calitate de cercetători și condițiile lor de muncă, avansarea în carieră și participarea la funcții de decizie, precum și rezultatele obținute la nivel de C&I (inclusiv calitatea de inventator). Corespondenții statistici din statele membre ale UE și din țările asociate contribuie la colectarea datelor.

O serie de politici și programe de finanțare ale UE vizează promovarea egalității de gen în cercetare și inovare. În Comunicarea Comisiei din 2020 privind un nou Spațiu european de cercetare s-a reînnoit angajamentul față de egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen în cercetare prin extinderea priorităților și inițiativelor existente.

În plus, Orizont Europa a consolidat sprijinul pentru egalitatea de gen în cercetare și inovare, prin:

  • un nou criteriu de eligibilitate pentru finanțarea programului Orizont Europa, întrucât organismele publice, organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior trebuie să dispună de un plan privind egalitatea de gen;
  • integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării și inovării ca cerință implicită pentru întregul program;
  • finanțarea acțiunilor de sprijinire a elaborării de planuri privind egalitatea de gen în statele membre ale UE și în țările asociate și punerea în aplicare a agendei politice a Spațiului european de cercetare;
  • măsuri și activități de promovare a egalității de gen în cadrul Consiliului European pentru Inovare și
  • încurajarea puternică a echilibrului de gen în echipele de cercetare.

Continue Reading

GENERAL

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Institutul European de Inovare & Tehnologie a lansat marți, 26 octombrie, un nou parteneriat pentru inovare, sub forma unei comunități a cunoașterii și inovării, pentru a sprijini competitivitatea și creșterea sectoarelor și industriilor culturale și creative din Europa, informează un comunicat. Noul parteneriat va contribui la accelerarea redresării acestor sectoare și la deblocarea oportunităților economice neexploatate în domeniile arhitectură, patrimoniu cultural, design, modă, film, muzică, editură, arta spectacolului și jocuri video.

Comunitățile cunoașterii și inovării coordonate de EIT pot dura 15 ani. O finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa este disponibilă pentru două noi comunități de cunoaștere și inovare care urmează să fie lansate în cursul actualei perioade de finanțare, 021 – 2027, cu posibilitatea de a atrage mai multe fonduri din sectorul public șiprivat. Prima, comunitatea cunoașterii și inovării pentru sectoarele și industriile culturale și creative, este pe cale să devină o realitate.

„Cultura este sufletul Europei. Industriile culturale și creative europene au capacitatea de a îmbunătăți viața, de a transforma comunitățile, de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a crea efecte de amplificare în alte sectoare, asigurând faptul că Europa devine motorul inovării la nivel mondial. Ambiția noastră este într-adevăr de a pune bazele unui ecosistem european de inovare bazat pe cultură și creativitate. Acest nou parteneriat EIT va contribui la realizarea acestei ambiții. El va sprijini și creativitatea în întreaga Europă și va transforma competențele și cunoștințele în inovații de vârf”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Cererea de propuneri de astăzi marchează începutul celei de-a 9-a comunități EIT, intitulată „Cultură și creativitate”, care se estimează că va începe să activeze în vara anului 2022. Prin cererile sale de propuneri, EIT invită toți partenerii implicați direct sau indirect în aceste sectoare, și anume întreprinderile, învățământul superior, organizațiile de cercetare, ONG-urile, orașele și regiunile, să își prezinte viziunile și proiectele de stimulare a inovării și a dezvoltării sustenabile în sectoarele culturale și creative.

Termenul pentru depunerea candidaturilor este 24 martie 2022, iar EIT va găzdui online o serie de seminare informative pe tot parcursul lunii noiembrie pentru ca părțile interesate să afle mai multe despre cererea de propuneri. Partenerii selectați vor fi anunțați în iunie 2022.

Noua comunitate EIT a culturii și creativității va forma viitorii antreprenori din domeniu prin programe de educație antreprenorială, va energiza întreprinderile sale de vârf prin servicii de înființare și accelerare a dezvoltării lor și va furniza produse și servicii inovatoare. Noua comunitate urmărește, în plus, să stimuleze integrarea sectoarelor culturale și creative în strategiile de dezvoltare regională și locală.

Prin modelul său de operare, care cuprinde întregul parcurs al inovării, de la student la antreprenor, de la idee la produs, precum și de la laborator la piață, EIT a format peste 100 000 de studenți, a lansat 1 400 de produse pe piață și a sprijinit 3 800 de noi întreprinderi care au început să atragă fonduri externe în valoare de 3,9 miliarde EUR de la lansarea sa în 2008.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda21 mins ago

Comisia ANIT din Parlamentul European a adoptat compromisul propus de eurodeputatul Daniel Buda care permite continuarea transportului de animale vii către țările terțe

U.E.3 hours ago

Germania și-a luat rămas bun de la Angela Merkel, primul cancelar femeie și est-german al țării, prin cea mai solemnă ceremonie militară: “Simt mai presus de orice recunoștință și smerenie”

ROMÂNIA4 hours ago

România a repatriat 122 de cetățeni români și 62 de cetățeni UE din Maroc: “În vremuri de criză, solidaritatea este cheia”

U.E.14 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA17 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța18 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE18 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending