Romania condusa de USL vs Romania condusa de PDL. O analiza semnata de Andreea Paul

andreea paul”Cine a guvernat mai bine România? USL sau PDL? Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ar trebui să şi-o adreseze”, susține, într-o analiză pulicată pe blogul său, prim vice-președintele PDL Andreea Paul.

Ea compară guvernarea USL cu cea a PDL, arătând  4 progrese si 10 regrese din economia românească.

Redăm argumentația:

4 progrese

1. PIB-ul a crescut cu 1,8% în primul semestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent [i]. Prognoza BNR pentru finalul acestui an este de 2%. Reamintesc că, sub guvernarea PDL, România a încheiat anul 2011 cu o creștere economică de 2,2% (conform INS, vezi tabelul atașat).

2. Rata anuală a inflației a coborât la 1,9%. După creșterea accelerată a inflației până la nivelul de 5,4% în luna iunie a acestui an[ii], inflația anuală și-a reluat tendința de scădere ajungând la de 1,9% în luna septembrie a acestui an[iii]. BNR a estimat pentru finalul anului 2013 o rată anuală a inflației de 3,1%[iv].Reamintesc că rata anuală inflației înregistrată în ultima lună de guvernare PDL, adică aprilie 2012, era mai mică, de 1,8%.

3. Exporturile au crescut cu aproape 8% în primele opt luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului precedent[v], după un an 2012 marcat de scăderi ale exporturilor și importurilor. În schimb, importurile s-au diminuat cu aproape 1%[vi], semnal prost al consumului intern mai mic. Deficitul comercial s-a redus cu 2,7 mld. euro în primele opt luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2012 și ajunge la 3,7 mld. euro[vii]. Reamintesc că, sub guvernarea PDL, România a înregistrat o creștere a exporturilor cu 21% în anul 2011 față de anul anterior (conform tabelului atașat).

pdl usl4. Producția industrială a crescut cu 6,6% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent datorită creșterii industriei prelucrătoare cu 8,1% și a industriei extractive cu 3,5%[viii]. Cu toate acestea, producția industrială s-a redus cu aproape 16% în luna august a acestui an față de luna anterioară[ix].

10 regrese

1. Singura strategie economică a USL este taxarea în loc să absoarbă fonduri europene și să diminueze evaziunea fiscală. USL a introdus 30 de taxe noi și impozite majorate în doar 17 luni de guvernare. Nu a scăpat nimeni neimpozitat, nici micul fermier, nici micul antreprenor, nici românul de rând.

Deși USL a anunțat că va atrage fonduri europene substanțiale în acest an, sumele primite de la UE au scăzut cu aproape 4% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent[x].

Evaziunea fiscală căpușează România cu 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educației și sănătății pentru acest an. Evaziunea fiscală a crescut cu 5,6% în ultimul an, de la 76,8 mld. lei cât era în anul 2011 la 81,1 mld. lei în anul 2012, conform raportului anual al Consiliului Fiscal[xi]. Cu alte cuvinte, nivelul atins de evaziunea fiscală în 2012 depășește bugetul cumulat al sănătății (6,2% din PIB) și educației (4,6% din PIB) alocat pentru anul 2013. Reamintesc că sub guvernarea PDL evaziunea fiscală a scăzut cu 3,5% în anul 2011 față de anul precedent (conform tabelului atașat).

Românii pierd anual 10 miliarde euro la bugetul de stat din cauza faptului că statul nu colectează corect TVA-ul, ci îl lasă în buzunarele infractorilor[xii]. În realitate, statul încasează acum din TVA echivalentul unui TVA de 13% colectat corect. Avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europă.

Deficitul bugetar a crescut cu 11% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 7,9 mld. lei (1,3% din PIB)[xiii]. Asta înseamnă că guvernul Ponta cheltuie în fiecare zi cu aproximativ 7,2 mil euro mai mult decât încasează.

2. USL este o fabrică de șomeri. Numărul șomerilor a crescut cu 51.000 persoane în luna august a acestui an comparativ cu aceeași lună a anului precedent, ajungând la 744.000 persoane[xiv]. Rata șomajului a ajuns la 7,5%, identică cu cel mai ridicat nivel al șomajului din timpul celei mai dure crize economice (din martie 2010)[xv].

3. Consumul românilor este în scădere. Comerţul cu amănuntul a scăzut cu aproape 1% în primele 8 luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2012[xvi]. Serviciile prestate populaţiei s-au redus și ele cu aproape 4% în această perioadă[xvii].

4. Românii nu își mai pot plăti datoriile la bănci. Creditele neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, au ajuns la o pondere de 21% în total credite şi dobânzi în luna august 2013, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2012[xviii].

5. Investițiile publice sunt blocate, iar investitorii străini ne evită. În loc să investească, USL alocă bani aparatului birocratic. Cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 13% și cheltuielile de personal au crescut cu 15% în primele 8 luni din anul 2013 față de aceeași perioadă a anului precedent[xix]. USL a încheiat anul 2012 cu o scădere cu 2,2% a cheltuielilor pentru investiții publice față de anul anterior, comparativ cu creșterea acestora cu 7,7% în anul 2011 față de anul precedent (conform tabelului atașat).

Investitorii străini ne evită. Investițiile străine directe (ISD) au scăzut cu 36% și au ajuns la 1,1 mld. euro în primele opt luni ale acestui an[xx]. Diferența față de cele 10 miliarde euro promise de Ponta e uriașă. Acest guvern este total decuplat de la realitatea economică.

6. Din ce în ce mai multe firme intră în insolvență. În primele 8 luni ale acestui an 10.313 firme au intrat în insolvență, conform datelor ONRC[xxi]. Asta înseamnă că, în fiecare zi a acestui an, aproape 43 de firme au intrat în medie în insolvență. În anul 2012 s-a deschis procedura de insolvență pentru un număr total de 25.842 firme, cu 20% mai multe decât în anul 2011[xxii]. Astfel, în anul 2012, sub guvernarea USL, numărul firmelor intrate în insolvență pe zi a fost de aproximativ 71, în timp ce în anul 2011, sub guvernarea PDL, au intrat în insolvență circa 59 de firme pe zi (conform tabelului atașat).

România este clasată pe ultimul loc în UE și locul 102 în lume (din 185 țări) în ceea ce privește soluționarea insolvențelor, conform raportului „Doing Business 2013” al Băncii Mondiale[xxiii]. Indicatorii luați în calcul au fost: timpul mediu necesar creditorilor pentru a-și recupera banii (în cazul României este de 3,3 ani), nivelul cheltuielilor de judecată (în cazul României sunt de 11% din valoarea averii debitorului) și rata de recuperare (în cazul României este de 29,2 cenți pe dolar recuperați de către creditori în urma procedurilor de reorganizare, lichidare sau executare silită).

USL nu a găsit o rezolvare viabilă a acestei probleme. De aceea, am redactat și depus o moțiune simplă în Parlament, semnată de PDL, în care semnalez gravele erori ale noului Cod al Insolvenței propus de USL prin Ordonanța de Urgență din 2 octombrie 2013. E a 170-a O.U.G. adoptată în cele 17 luni de guvernare Ponta. Argumentația integrală poate fi găsită aici.

7. Românii construiesc mai puțin. Lucrările de construcții au scăzut cu aproape 1% în primele opt luni al acestui an față de aceeași perioadă din 2012, ca urmare a diminuării cu 10% a volumului lucrărilor de construcții noi[xxiv].

8. Resursele de energie se diminuează. Resursele de energie primară au scăzut cu 12%, iar cele de energie electrică cu 7% în primele opt luni ale anului 2013 față de aceeași perioadă a anului precedent[xxv], semn al unei economii care nu mai poate produce.

9. Deficit înregistrat de administrațiile locale în anul 2012 pentru prima dată în ultimii ani. În anul 2012, administrațiile locale au înregistrat pentru prima dată în ultimii ani deficit bugetar, de peste 200 milioane de euro, adică în jur de 1 miliard lei[xxvi]. Deficitul înregistrat în anul 2012 se datorează în principal creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 1,2 miliarde lei, a cheltuielilor de personal cu 650 milioane de lei și a cheltuielilor cu asistența socială cu 70 milioane lei.

10. Privatizările Oltchim și CFR Marfă au eșuat lamentabil. Așa cum recunoștea chiar fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, privatizarea Oltchim de anul trecut a fost doar un circ de ochii FMI[xxvii]. La cum s-au desfășurat lucrurile putem trage concluzia că și în cazul privatizării CFR Marfă a fost vorba despre același lucru. Problema este însă că atât imaginea, cât și bugetul țării au avut de suferit din cauza acestui „joc de glezne”.

Oltchim și CFR Marfă au înregistrat pierderi de două ori, respectiv de patru ori mai mari în anul 2012 față de anul 2011. În cazul Oltchim pierderea a crescut de la 278 mil. lei în anul 2011 sub guvernarea PDL la 569 mil. lei în anul 2012 sub guvernarea USL, iar în cazul CFR Marfă pierderea s-a majorat de la 94 mil. lei în anul 2011 sub guvernarea PDL la 405 mil. lei în anul 2012 sub guvernarea USL[xxviii]. În plus, aproximativ 1.000 de oameni au fost deja disponibilizați de la Oltchim în vara acestui an[xxix], iar CFR Marfă vrea să disponibilizeze 1.416 angajați în perioada noiembrie-decembrie 2013, conform unei notificări trimise către Ministerul Transporturilor[xxx].

Privatizarea eșuată de la Oltchim și situația îngrijorătoare a salariaților m-au determinat să depun, alături de alți 53 de colegi din PDL, o moțiune simplă în Parlament pe această temă. USL a respins-o nepăsător. Argumentația integrală poate fi găsită aici.


 

Sursa: Comunicat de presă

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 × 3 =