România, criticată din nou de GRECO pentru că a făcut puține progrese în implementarea recomandărilor sale referitoare la reformele în domeniul justiţiei

România a îngregistrat progrese limitate în ceea ce privește implementarea recomandărilor stipulate în raportul realizat în luna martie de către Grupul statelor împotriva Corupției (GRECO) organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), potrivit documentului dat publicității odată cu încheierea sesiunii sale plenare desfăşurate la Strasbourg în perioada 18-22 iunie.

Foto: Facebook/ Council of Europe

GRECO ”remarcă progresele limitate înregistrate în implementarea recomandărilor raportului ad-hoc cu privire la România, adoptat în martie 2018 (…), şi l-a invitat pe şeful delegaţiei României să transmită secretariatului până la 31 decembrie un raport de situaţie scris legat de chestiunile enumerate în raportul ad-hoc sus-menţionat, precum şi un raport de situaţie legat de runda a patra de evaluare aflată în desfăşurare”, se arată în comunicarea GRECO.

Citiți și:

Noul raport al GRECO a fost înaintat Guvernului. Ce explicații îi sunt cerute României privind reforma justiției

În cadrul reuniunii plenare din perioada 19 – 23 martie 2018, GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România, în temeiul procedurii prevăzute de Regula 34 din Regulile de procedura ale GRECO. Aceasta a avut ca temă modificările aduse legilor justiţiei. Autorităţile române au primit raportul în data de 28 martie 2018.

Principalele obiecții ale Grupului statelor împotriva corupției (GRECO) stipulate în raportul dat publicității în luna martie sunt:

1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce priveşte promovarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi privitor la reducerea corpului magistraţilor. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 şi 2.000 de magistraţi (din totalul de 7.000 – n.r.), precum şi 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situaţii dezastruoase şi revenirea la promovarea pe bază de meritocraţie. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie: se cere renunţarea la înfiinţarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA – adică secţia să nu preia şi dosarele de corupţie.

3. Regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Răspunderea materială a magistraţilor nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4.  În ceea ce priveşte legislaţia penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independenţa judecătorilor şi procurorilor şi să nu afecteze lupta anticorupţie.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările  Mecanismului de Coperare şi Verificare. Sunt solicitate proceduri transparente de numire pe funcţiile înalte, în special numirea procurorului-şef DNA.

Delegaţia GRECO a vizitat România în perioada 21 – 22 februarie ca parte a unei evaluări urgente ad-hoc vizând legislaţia din domenul judiciar din perspectiva luptei anticorupţie şi a conformării României recomandărilor anterioare ale GRECO pe această temă. Delegaţia GRECO care s-a aflat la Bucureşti preciza, într-un comunicat de presă, că cei responsabili cu investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie ar trebui să beneficieze de independenţa şi autonomia corespunzătoare funcţiilor lor, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare. De asemenea, GRECO a recomandat autorităţilor să solicite punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia cu privire la legislaţia vizând reforma în Justiţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.