PARLAMENTUL EUROPEAN
VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg. Comisarul European Vera Jourova: GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie
Published
7 years agoon

Plenul Parlamentului European de la Strasbourg a găzduit miercuri o dezbatere privind actualele modificări la legile justiției din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, în ceea ce reprezintă a doua dezbatere în decurs de un an privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră.
Dezbaterea a fost transmisă în format LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro.
taj
LIVE TEXT
Dan Nica, eurodeputat S&D și liderul delegației PSD în Parlamentul European

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Problemă de procedură
– La lucrările dezbaterii pe care o avem noi astăzi, pot participa din partea Consiliului
– Tajani a fost indus în eroare
– Cel care este prezent este prezent președintele
– Ministrul Justiției dinRomânia se află astăzi în Parlament
– Ar trebui să i se dea dreptul să poată să dea răspunsuri la întrebări
– Ar da o notă de seriozitate, de lămurire a chestiunilor
– Ar arăta că este Parlamentul Europea și că prezența ministrului reprezintă un lucru pe care cu toții îl respectăm
– Să îi dați posibilitatea să răspundă întrebărilor
Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE
– Am ascultat propunerea, sunt recunoascătoare că ministrul justiției e în sală
– Putem discuta în cadrul Comisiei LIBE, dar procedura în plenară este să discute premierul, dar care din motive indenpendente nu poate fi aici și nu putemschimba regulile
– S-a luat decizia să o invităm pe doamna premier
– Cu domnul ministru vom discuta în LIBE
Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE
-Ați invitat președinția să intervină în această dezbatere
-Valorile comune, statul de drept stau la baza UE
– Fiecare stat membru trebuie să le respecte
– Separarea puterilor se află în centrul atenției noastre
– Dialogul și cooperarea sunt necesare
– Consiliul abordează situația din România în concluziile sale pe MCV
– Consiliul salută faptul că România a întreprins mai multe măsuri pozitive, mai ales în ce privește independența justiției și combaterea corupției la toate nivelurile
– Sperăm că comunicarea permanentă între România și Comisie va fi eficientă permițând să remedieze orice problemă existentă
Vera Jourova, comisarul european pentru justiție
– Discuțiile din România privind legile justiției a dus la îngrijorări exprimate exprimate de actori din România dar și din UE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Românii au ieșit în stadă pentru a-și manifesta opoziția față de modificările aduse legilor justiție
– Comisia nu a ascuns faptul că împărtășește aceste părere. GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie. România are unul dintre cele mai bune sisteme juridice din regiune, dar Comisia a propus un set de recomandări restante. Îndeplinirea acestor recomandări ar fi putut duce la înlăturarea MCV. În decembrie 2017, în ultimul raport MCV, Comisia şi-a manifestat îngrijorările faţă de conţinutul legilor justiţiei. CSM, garantul constituţional al independenţei justiţiei, a continuat să-şi exprime îngrijorările şi a dat un aviz negativ. Aceste îngrijorări trebuie luate în calcul foarte serios
– Întrebare adresată autorităților române: procesul ține cont de independența justiției?
– Din păcate, vedem în continuare că se critică sistemul justițiar, dar și regulile de integritate și nu ne inspiră încredere
– Pe 21 decembrie, Parlamentul României a adoptat, printr-o procedură de urgență legile, iar Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale
– Sunt chestiuni ce trebuie analizate cu grijă
– Trebuie respectate standardele europene
– Consiliul Europei susține că nu pot fi făcute reforme atât de profunde, iar recomandările noastre au inclus implicarea Comisiei de la Veneția
– Legile trebuie să întărească sistemul judiciar român și să fie în interesul tuturor cetățenilor
– Primele două proiecte de lege s-au întors de la Curtea Constituțională
– O oportunitate pentru un dialog deschis și franc pentru a avea un sentiment de încredere
– Repet apelul lui Juncker și Timmermans către Parlamentul României: să construiască un consens pentru modificări
– Preșdintele României are un rol în acest proces, știu că ia această problemă în serios
– Comisia va contribui cât poate de bine pentru a se asigura că acest proces este realizat într-o manieră de încredere
– De fiecare dată, Comisia analizează profund, va analiza obiectiv, nu va fi părtinitoare
– România și românii au trecut printr-un maraton, sosirea e la orizont
– Să facem un pas înapoi ar fi o dezamăgire
– Viteza cu care va ajunge România la linia de sosire depinde de România, Comisia Europeană o va ajuta pe parcurs
Roberta Metsola, eurodeputat PPE
– Situația din România este preocupantă

FOTO: CaleaEuropeana.ro
c- Știu că unii vor clama că PE și CE nu trebuie să interfereze, sau că e vreo motivație politică, e doar o justificare a politicienilor fără scrupule, ei greșesc
– UE nu poate să închidă ochii, românii nu sunt cetățeni de rangul doi
– Românii au fost pe această cale de un an de zile și au ieșit în stradă iarna, au fluturat steagul UE, pentru că cred în UE, garanția unor valori comune și promisiuni împărtășite
– Nu vorbim doar despre România, fiecare stat membru trebuie să înțeleagă că ce se întâmplă în România ne afectează pe toți
– Suntem diferiți ca națiuni, dar suntem cu toții legați
– Comisia Europeană trebuie să acționeze acolo unde vede nereguli
– A câștiga alegeri nu înseamnă că ai dreptul să divizezi o țară
– Mesaj pentru protestatari: Vă auzim!
Josef Weidenholzer, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Social democrații salută dezbaterea de azi
– Statul de drept, democrația și drepturile omului stau în centrul dezbaterii și stabilitatea Europei de Est este importantă
– România este o țară cu un potențial foarte mare
– Disponibilitaea de a participa la discuții însemană voința să participi la discuții
– Salutăm faptul că ministrul Justiției se află aici
– Vrem să știm care sunt progresele înregistrate în domeniul justiției
Kosma Zlotowski, eurodeputat ECR
– UE este doar o uniune a statelor suvernare, au dreptul să își gestioneze statul așa cum doresc
– Dacă reformele nu se bucură de aplauze în societate, își poate prezenta opinia în cadrul alegerilor viitoare
– Ministrul Justiției trebuia să fie invitat
– Doamna Jourova, faceți remarci despre reforme încă nefinalizate
Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE
– Știu că România are o tradiție lungă de angajament civic
– Valorile contează enorm pentru UE
– România a făcut progrese uriașe, dar acum ezită, o încurajez să ceară avizul Comisiei de la Veneția
– Poate că o delegație LIBE trebuie să meargă în România să vadă ce se petrece acolo
– Sper ca Guvernul României să țină seama de neliniștile societății civile
– Acest Parlament a decis cu un an și jumătate în urmă să nu se concentreze pe câte o țară, ci a cerut Comisiei un mecanism care să evalueze toate statele membre
Ska Keller, eurodeputat Verzii/ ALE
– Corupția este un flagel pe care nu l-am depășit

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Trebuie ca statele membre să lupte neobosit împotriva corupției pentru că distruge încrederea în stat și duce la pierderi de fonduri
– După ce s-au făcut progrese, acum ce vedem sunt pași înapoi, e un regres, un lucru negativ pentru cetățenii români și pentru UE
– Prin noile legi, procurorii nu mai au instrumente de investigație, iar unele abuzuri sunt dezincriminate
– Corupția are efecte directe asupr cetățenilor, vedem condițiile proaste din școli, din spitale unde riști să te îmbolnăvești mai rău
– Am fost în România, știm ce se întâmplă, de aceea am cerut această dezbatere
– Noi nu putem accepta ca românii să nu aibă dreptul al libertățile fundamentale ale Europei
– Trebuie ca românii să aibă un guvern căruia să îi pese
Laurențiu Rebega, eurodeputat ENF
– A citit primele două articole din Constituția României
– Suveranitatea națională aparține cetățeanului român, niciun grup și nicio personaă nu o pot exercita

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Dezbaterea de azi are o valoare de exemplu
– Statul de derept nu e o creație divină și inalterabilă, ci un construct uman ce trebuie întreținut și renovat în permanență peste tot în Uniunea Europeană
– Există și un ”Dar”, discuțiile de la UE nu trebuie să substituie soluțiile, noi trebuie să venim cu soluțiile
– UE trebuie să înțeleagă că România nu e o țară de mâna a doua
– România a abordat aceste probleme într-un mod deschis
– Am fugit prea mult de URSS ca să mai acceptăm să avem pe cineva ”deasupra noastră”
– Examenul pe care trebuie să îl dăm nu e în fața Europei, ci a urmașilor noștri
Traian Ungureanu, eurodeputat PPE
– PSD susține că face reforma justiției, dar cine poate avea încredere în ei? Poți lăsa un hoț să stabilească prețuri în maagzinul care fură?
– PSD a câștigat alegerile promițând prosperitate
– Modificările aduse jsutiției fac din procurori anchetatori la mâna șefilor
– PSD a schimbat 2 guverne într-un an pentru că nu au putut să îi scutească de lege pe liderii lor
– Acum, anchetați penal sunt membri ai guvernului
– Întrebați de ce fac asta, au răspuns” pentru că putem”
– Trebuie să înțeleagă că pot să facă doar ce e legal și că au câștigat alegerile, nu justiția
Întrebare de la Maria Grapini, eurodeputat S&D, pentru Traian Ungureanu:
– Vreau să vă pun o întrebare, cunoașteți Constituția România? Legile justiției au fost trecute prin Parlament sau nu?
Traian Ungureanu, răspuns:
– Au trecut prin Parlament, dar asta nu rezolvă chestiunile asupra căror trebuie să răspundă guvernul. Întrebarea rămâne, de ce atâta grabă? De ce miniștri penali?
Tanja Fajon, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Social-democrații din PE au fost pionieri în apărarea democrației
– România este una dintre cele mai tinere democrații și mai sunt chestiuni de rezolvat
– Avem încredere că România va rezolva aceste probleme singură
– Nu trebuie să se politizeze unele fapte, să lăsăm spațiu dialogului
– Protestele sunt un semn de atitudine civică sănătoasă
Helga Stevens, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Am văzut că guvernul PSD încearcă să forțeze legea în beneficiul său
– Am văzut o reformă a legii companiilor private pentru că pot avea politiceni în comitetele lor executive
– Se deschide portița din dos intereselor politicianiste
– Investitorii străini vor fi descurajați să investească în această țară
Norica Nicolai, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– La București avem intenția de a legifera, modificările nu sunt în vigoare
– Discuția de azi e una politicianistă, îngrijorările nu sunt îndreptățite
– Prezumția de nevinovăție, drepturile și libertățile în dreptul penal nu sunt apărate de Comisia Europeană?
– Când sute de oameni au fost trimiși în închisoare și apoi achitați ce a făcut CE?
Eva Joly, eurodeputat Verzii/ ALE
– Corupția ucide, ea ucide insidios pentru că sporește inegalitățile și face loc extremelor
– În ciuda curajului DNA, România face pași înapoi în lupta cu acest flagel
– Țara e pe mâna unor guvernanți care nu vor decât să își salveze pielea
– Liderul PSD este anchetat pentru fraudare de fonduri europene
– România va prelua președinția în 2019, să nu abandonăm românii care strigă în stradă că vor o justiție corectă
Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PPE
– Doamna Jurouva, înțeleg că l-ați întâlnit pe ministrul justiției, dar din discursul dvs înțeleg că nu sunteți convinsă
– Premierul trebuia să se afle aici, nu jocul de imagine al ministrului Justiției
– În România acum, punctele de vedere ale magistraților, ONG-urilor, cetățenilor nu au nicio greutate
– Opinia Comisiei de la Veneția este necesară
Victor Boștinaru, eurodeputat S&D
– Recent, CE declară că noi cunoaștem foarte bine situația din România
– Cu regret declar că CE fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte
– Modificările sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, folosind model drept alte state memebre UE
– Comisia amestecă evaluarea celor trei legi deja adoptate cu ce ar urma să fie adoptat în viitor, fără niciun element de referință
– Un protocol secret între DNA și serviciile secrete a permis să se facă poliție politică în România
– Procurorii români au comis în mod repetat abuzuri. Comisia a știut, a tăcut, sau le-a făcut pe amândouă
Monica Macovei, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Românii au strigat în stradă vrem justiție, nu corupție
– PSD și ALDE vor să ne scoată din Europa
– Această coaliție minte că aceste modificări vor transpune directive europene, nu este adevărat
– La noi prezumția de nevinovăție este mult mai bine protejată decât prevede directiva
– Prin modificările aduse codurilor penale, va fi afectată cooperarea judiciară transfrontalieră
– România va deveni paradisul infracționalității
– O persoană va fi investigtă după ce va fi anunțată ce e investigată. Mai poți face un flagrant?
– Camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea fi mijloace de probă.
– Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid
Renate Weber, eurodeputat ALDE
– Am auzit la viața mea multe minciuni, dar doamna Macovei a întrecut orice limită
– Când o societate reacționează este bine, o reacție civică firească
– Când CE investighează ce se întâmplă într-un stat membru, este firesc, sunt cu toții membri
– În România mecanismele statului de drept există și funcționează
– Comisia de la Veneția poate face o analiză obiectivă
Seán Kelly, eurodeputat PPE
– Înțeleg că România vine dintr-o perioadă când a fost sub controlul URSS
– Ei au fost destul de avansați să adere la UE, la un set de valori
– Dacă simțim că aceste valori au fost încălcate, e normal să existe și sancțiuni
– Corupția și justiția sunt teme importante, poate Comisia ar fi trebuit să facă mai multe.
– Ce sancțiuni pot fi impuse? Cum poți penaliza un guvern fără să penalizezi și cetățenii
– E nevoie de sancțiuni și trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu profită de lipsa de transparență
Claude Moraes, eurodeputat S&D
– Din câte înțeleg, România a lucrat la reforma justiției încă de la aderare
– Am avut o dezbatere și în cadrul Comisiei LIBE și sunt de acord că ministrul Justiției ar fi trebuit să poată răspundă în detaliu acestor întrebări
– Trebuie să lăsăm loc pentru dialog
– Există probleme nerezolvate
Mircea Diaconu, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Observație: ministrul Justiției este chiar membru al Comisiei de la Veneția
– Și eu sunt îngrijorat de statul de drept din România
– România a devenit statul cu cele mai multe condamnări la CEDO
– Statul de drept are probleme în România
– În 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât FBI
– La alegeri, în jur de 1000 de teroriști ”au apărut” în țară și au ”dispărut” la fel de brusc
– Curtea Constituțională funcționează
– Vreau independența justiției, dar mai ales a României
Carlos Coelho, eurodeputat PPE
– UE se bazează pe valori, nu există o Europă cu două viteze
– Vorbim despre acte grave ale unui guvern, dar nu ale cetățenilor români
– E important să subliniem că noi apărăm interesele cetățenilor români
– Nu putem accepta să se pună sub semnul întrebării independența justiției sau o lipsă de sancționare a corupției
– Acțiunile guvernului român nu sunt acceptabile
– Salutăm inițiativele CE până acum
– UE este un proiect bazat pe statul de drept
Juan Fernandi Lopez Aguilar, eurodeputat S&D
– Există mulți deputați îngrijorați de situația din România
– Aceste reforme au ca țintă o reformare a statului judecătorului și o aliniere cu directivele de care vorbeam înainte
– Este foarte important să se oprească azbuzurile de putere din justiției și ale serviciilor
Michał Boni, eurodeputat PPE
– Democrația necesită transparență
– Trebuie încurajată participarea cetățenilor ca bază a democrației
– Văd cetățeni îngrijorați de situația din țara lor
– Văd eforturi care au fost făcute de guvernul român pentru a îmbunătăți sistmeul judiciar
– Văd un guvern care încearcă să dilueze legile anticoruptție din România și joacă un joc incorect cu societatea și cu UE
– Cetățeni români, fiți curajoși
– Politicieni români, fiți cinstiți
– Comisia Europeană, fiți strictă
Ioan Mircea Pașcu, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serciviile de informații și autorități
– De ce ar fi secrete, dacă sunt constituționale?
– În ultimii doi ani, mass media este plină de știri cu abuzuri și de un număr covârșitor de cazuri care apar în fața justiției
– De ce România trebuie să fie mai suprevegheată acum decât în perioada comunistă?
Daniel Buda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Progresele în lupta împotriva corupției sunt inconstestabile
– Guvernul ne arată însă că aceste rogrese nu sunt ireversibile
– În același timp, modificările au generat o reacție dură a magistaților, care se opun
– Nimeni nu contestă dreptul parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare trebuie să înțeleagă că nu se poate juca cu parcursul european al României
– Consider că în acest moment est nevoie de un amplu proces de consultare publică fiind necesară identificarea unor modele funcționale la nivelul statelor membre și consultarea Comisiei de la Veneția
Dan Nica, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Doamna comisar, au fost spuse multe neadevăruri
– Ne-am întrebat de ce se invocă în mod fals de ce trebuie să vină premierul care nici măcar nu a fost invitat
– Nu sunt în stare cei care îi critică să arate concret articolul, paragraful unde se greșește
– Cum este posibil ca CE să nu știe că din 300 și ceva, peste 270 au propuse de CSM?
László Tokes, eurodeputat PPE
– Era și momentul ca CE să nu mai măsoare cu două măsuri și să acționeze doar în cazul Poloniei și Ungariei, dar și împotriva guvernului socialist din România
– Klaus Iohannis s-a implicat pentru ca justiția din România să rămână independentă
– De un an de zile, oamenii protestează în stradă
– Este vorba de un guvern și partid post-comunist
– Nimeni nu este mai presus de lege
– Minoritate maghiară se implică în lupta pentru restabilirea statului de drept
Cristian Dan Preda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Nu avem o țară de mâna a doua, ci un guvern de mâna a șaptea
– Doamna Dăncilă când putea să apere țara, stă acasă de frică
– Când Juncker și Timmermans au cerut să consulte Comisia de la Veneția, cine a fost primul care a zis nu? Chiar dl Toader, membru al Comisiei de la Veneția
– E o situație în care nu pot să întreb decât: nu vă e rușine?
Întrebare de la Victor Boștinaru:
– Vreau să îl întreb pe dl Preda: ați ascultat declarația fostului dvs patron politic Traian Băsescu?
Răspuns Cristian Preda:
– Nu sunt obișnuit ca socialiștii să îl folosească pe Băsescu în lupta lor împotriva statului de drept. Nu putem spune un lucru aici și alt lucru acasă. Ați pus în guvern analfabeți
Gabriela Zoană, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Pachetul legilor jsutiției este necesară
– Niciodată nu s-a pus problema ca România să nu respecte independța justiției
– România, dovada perfectă a exercițiului democrației
– Asistăm la dezbateri firești, însă dezbaterile interne nu trebuie rpezentate în PE
Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– 600.000 de oameni în stadă împotriva guvernului
– Există o discrepanță între ce vor oamenii: stat de drept, valori de europene și ce vor oamenii aflați al guvernare: o justiție sub propriul lor control
– În vârful PSD, un infractor dovedit condamnat pentru fraudă
– Românilor trebuie să le transmitem: ce faceți contează, vă ascultăm
Csaba Sogor, eurodeputat PPE
– Trebuie ținut seama de criticile față de șefii unor instituții care vorbesc de implicarea serviciilor secrete și de abuzuri ale procurorilor
– Trebuie amendată legislația, dar asta nu trebuie să slăbească instrumentele de combatere a corupției
Claudia Țapardel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Ne aflăm din nou în fața unei campanii de dezinformare, o situație periculoasă în are se contstă acțini legitime ale unui parlament național
– Legile au drept scop respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, principiul nevinovăției
– Dosare bazate pe probe neconcludente care au afectat imaginea publică
– Amendamentele propuse sunt emanațiile unui proces de consultare
Doru Frunzulică, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Aș dori să o întreb pe doamna comisar de ce nu v-ați referit atunci când în 2016 Guvernul Cioloș, un guvern de dreapta, a adoptat o OUG pentru a amenda Codul Penal și a modificat 114 articole, într-o manieră netransparentă, fără avizul autorităților competente
Emilian Pavel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Avem de a face cu imixtiuni grave în statul român
– Am ascultat luările de cuvânt și nu pot să remarc decât o inșiruire de lozinci
– O dezbatere nu își are locul, dacă nu participă și repezentanți ai României
– România trebuie primită în Schengen, iar MCV trebuie să dispară, acestea sunt teme de dezbătut
Andi Cristea, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro
– Faptul că astăzi vorbim despre situația din România în asemenea termeni apocaliptici arată după caz limita de înțelegere sau agenda anti-românească a unora dintre dvs, în cadrul condiționării banilor europeni de respectarea statului de drept
– Românii sunt buni europeni, suntem solidari cu valorile europene, vrem stat de drept fără abuzuri
Věra Jourova, comisarul european pentru justiție
– Doresc să mulțumesc PE pentru dezbatere
– Dezbaterea nu este despre CE sau PE, ci despre justiție, așteptările cetățenilor
– Unii dintre dvs s-au referit la rolul Comisiei
– Rolul CE este de apărător al Tratatului și să evaluăm statul de derept în toate statele membre și să sesizăm când există probleme
– Un astfel de sistem se construiește de-a lungul timpului
– Evalăum în mod obiectiv sistemul judiciar din România, analizând probe și fapte,
– Nu intervenim în cazuri individuale
– Independența sistemului judiciar din România este o dorință a noastră și o strădanie a României
– Credem că autoritățile României vor corecta proiectele de lege
– Comisia va sprijini România și o va face oricând va fi nevoie și va simți că e util
Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE
– Vă asigur că președinția bulgară atașează o importanță statului de drept
Corespondență FOTO – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, asistă la dezbaterea din plen

FOTO: CaleaEuropeana.ro

FOTO: CaleaEuropeana.ro
Dezbaterea debutează cu discursurile introductive ale reprezentantului președinției Bulgariei la Consiliul UE, Monika Panayotova, și ale comisarului european pentru justiție, Vera Jourova. Ulterior, vor lua cuvântul în ordinea prezentată următorii eurodeputați: Roberta Metsola (eurodeputat PPE), Josef Weidenholzer (eurodeputat S&D), Monica Macovei (eurodeputat ECR), Sophia In’t Veld (eurodeputat ALDE), Ska Keller (eurodeputat Verzii/ ALE), Laurențiu Rebega (eurodeputat ENF), Traian Ungureanu (eurodeputat PPE), Tanja Fajon (eurodeputat S&D), Helga Stevens (eurodeputat ECR), Norica Nicolai (eurodeputat ALDE), Eva Joly (eurodeputat Verzii/ ALE), Auke Zijlstra (eurodeputat ENF), Marian-Jean Marinescu (eurodeputat PPE), Victor Boștinaru (eurodeputat S&D), Kosma Zlotowski (eurodeputat ECR), Renate Weber (eurodeputat ALDE), Seán Kelly (eurodeputat PPE), Claude Moraes (eurodeputat S&D), Mircea Diaconu (eurodeputat ALDE), Carlos Coelho (eurodeputat PPE), Juan Fernando Lopez Aguilar (eurodeputat S&D), Michał Boni (eurodeputat PPE), Dan Nica (eurodeputat S&D), Daniel Buda (eurodeputat PPE), László Tokes (eurodeputat PPE), Cristian Dan Preda (eurodeputat PPE).
După intervențiile menționate are loc procedura ”Catch the eye”, în care timp de 5 minute eurodeputații ce nu s-au înscris la cuvânt își vor putea exprima poziția. Dezbaterea este încheiată cu discursurile Věrei Jourova, comisarul european pentru justiție, și Monikăi Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE.
VIDEO Corespondență din Strasbourg – România, din nou pe agenda Parlamentului European: Amenințările la adresa statului de drept sunt dezbătute astăzi în plenul de la Strasbourg
Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.
”Statul de drept în România este în pericol, iar guvernul nu ascultă cu atenție societatea civilă”, a spus Ska Keller, co-președintele grupului Verzilor, cea care a cerut în Conferința președinților de grupuri politice organizarea acestei dezbateri.
Dezbaterea intitulată ”Amenințări la adresa statului de drept prin reforma sistemului justiției din România” se desfășoară într-un context european mai larg în care subiectul statului de drept a redevenit o temă sensibilă. În primul rând, la 20 decembrie anul trecut Comisia Europeană a activat, în premieră, la adresa unui stat – Polonia – procedura prevăzută la articolul 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale. Procedura, una complexă, prevede în ultimă instanță sancționarea statului în cauză cu pierderea dreptului de vot în Consiliu. Această situație a fost încărcată politic de declarația comisarului european pentru Justiție, Vera Jourova, privind introducerea unei definiții a statului de drept în negocierea cadrului financiar multianual post-2020, propunere care prezintă un potențial risc de corelare a acordării fondurilor europene de criteriile statului de drept.
Privitor la evoluția statului de drept în România, dezbaterea din plen va avea loc la o săptămână distanță după ce Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a dezbătut un studiu intitulat ”Evaluarea celor 10 ani ai Mecanismului de Cooperare și de Verificare pentru Bulgaria și România” și care propune înlocuirea MCV cu un ”mecanism mai puternic” care, eventual, să fie un mecanism intern al statului român.
Modificările la legile justiției, marcate de un dialog al surzilor între Comisia Europeană și liderii puterii de la București
Mai mult decât atât, între Comisia Europeană și reprezentanții puterii de la București, îndeosebi președinții celor două Camere ale Parlamentului, a fost declanșată o dispută publică pe tema reformelor aduse legilor justiției de către legislativul românesc. În vreme ce Comisia Europeană a făcut un apel pe 24 ianuarie prin vocea lui Jean-Claude Juncker și a lui Frank Timmermans la regândirea acestor norme și a solicitat Parlamentului României mai multă transparență, șefii Camerei Deputaților și Senatului au transmis că executivul european nu este ”corect informat”. În replică, Comisia Europeană a transmis că este foarte bine informată și că urmărește îndeaproape procesul parlamentar din România.
Ministrul Justiției, prezent la dezbaterea de la Strasbourg. Tudorel Toader s-a întâlnit și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene
La sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg în care este discutată și situația reformei justiției din România este prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Oficialul român a avut în acest context și o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frank Timmermans, și a fost invitat să susțină poziția Guvernului României privind legile justiției în ședința grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European.
Ministrul român a precizat că la Strasbourg a avut discuții lămuritoare cu oficialii europeni prin intermediul cărora a adus ”plusul acela de înțelegere cu privire la mecanismul de legiferare din România privind legile justiției, modificările Codului Penal, modificările referitoare la conflictele de interese și incompatibilități”.
Vizita președintelui la Bruxelles, intercalată de disputa mediatică Comisia Europeană – Parlamentul României și dezbaterea din legislativul european

FOTO: Administrația Prezidențială
Disputa publică dintre Comisia European și președinții Camerei Deputaților și Senatului a debutat cu câteva zile înaintea anunțului oficial al vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles și participarea, în premieră, la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni. Vizita, ce a avut loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, a stat sub semnul situației din România privind legile justiției și a acestei dispute dintre executivul european și puterea legislativă de la București.
Cu toate acestea, 95% din agenda întrevederilor președintelui la Bruxelles – cu președintele Comisiei, cu Colegiul comisarilor și cu președintele Consiliului European – a fost marcată de pregătirea președinției României la Consiliul UE, ieșirea Marii Britanii din UE, viitorul cadru financiar multianual și subiecte de interes pentru viitorul Europei, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeana.ro.
Dezbaterea din 7 februarie are loc la un distanță după ce plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a dezbătut situația justiției din România în contextul adoptării ordonanței 13 privind modificarea Codului penal și a celui de procedură penală. Atunci, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”
Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”
„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală
Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene
Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE
Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump
PARLAMENTUL EUROPEAN
Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”
Published
8 hours agoon
July 16, 2025
În bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni într-un comunicat difuzat după ce Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget pentru perioada financiară 2028-2034.
Coraportorii Parlamentului pentru bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM), Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), împreună cu coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López (S&D, Spania) și Danuše Nerudová (PPE, Cehia), au transmis o declarație comună în care critică dur proiectul prezentat de Comisie și dezbătut de eurodeputați cu comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, la scurt timp după publicarea acestuia.
Aceștia subliniază că, având în vedere inflația și includerea în buget a unei cote de 0,11% din VNB pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, Uniunea Europeană riscă să rămână blocată în loc. Cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, proiectul actual nu lasă spațiu pentru finanțarea unor priorități esențiale precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice sau investițiile necesare pentru o economie sustenabilă.
„Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale – plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este status-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune”, afirmă co-raportorii. Ei denunță lipsa de ambiție a propunerii Comisiei și atrag atenția asupra lecțiilor greșit asumate din actualul buget multianual.
„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat Siegfried Mureșan.
„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat Carla Tavares.
Parlamentul European critică, de asemenea, structura generală propusă de Comisie, avertizând că includerea unor programe de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politici deja testate care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit viața cetățenilor. Carla Tavares a subliniat că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.
Eurodeputații sunt îngrijorați și de posibila diminuare a rolului autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene, dar și de riscul unui conflict între fermieri și regiuni, sau între regiuni și guvernele naționale.
„Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a spus Siegfried Mureșan.
În același timp, co-raportorii avertizează că propunerea Comisiei amenință și controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Aceștia se declară „foarte alarmați” de prevederile care riscă să marginalizeze rolul Parlamentului, singura instituție aleasă direct de cetățeni, cu autoritate legislativă și bugetară.
Ei insistă că orice nou mecanism de accesare a fondurilor, bazat pe performanță, trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă, fără a eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.
„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând că Parlamentul va apăra controlul său asupra modului în care se cheltuiesc banii europeni.
„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a adăugat Carla Tavares.
În privința veniturilor, raportorii pentru resurse proprii, Sandra Gómez López și Danuše Nerudová, consideră că propunerile Comisiei pentru diversificarea surselor de finanțare reprezintă un pas pozitiv. Printre ideile avansate se numără o acciză pe tutun, o contribuție corporativă pentru Europa (CORE), precum și taxe pe deșeurile electronice și pe comerțul electronic.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB. Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Parteneriate Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene
Published
9 hours agoon
July 16, 2025
Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a reacționat ferm după ce Comisia Europeană a prezentat miercuri oficial propunerea sa de buget, criticând faptul că executivul european a propus ca fondurile de coeziune și agricultură să fie incluse într-un plan național unic pentru fiecare stat membru și că liniile roșii ale Parlamentului European au fost ignorate.
„Parlamentul European susține că apărarea și competitivitatea trebuie să fie noi priorități în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vom accepta ca agricultura și coeziunea să-și piardă din importanță. Noile priorități trebuie susținute cu noi resurse, nu în detrimentul priorităților tradiționale”, a declarat Mureșan, în timpul audierii din Comisia pentru bugete a Parlamentului European în cadrul căreia comisarul european pentru buget Piotr Serafin a prezentat liniile principale ale propunerii. Separat, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat, într-o conferință de presă propunerea de buget multianual al UE 2028-2034 adoptată de Comisia Europeană, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro.
Parlamentul European va solicita ca politicile tradiționale – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune – să fie finanțate în continuare în mod adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația. Potrivit lui Mureșan, un buget care nu oferă garanții clare pentru aceste domenii fundamentale nu va trece de Parlament.
„Vom respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât și Politicii de Coeziune sau în care fermierii noștri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleași fonduri europene”, a avertizat europarlamentarul român.
Declarația vine în contextul în care Comisia Europeană a propus ca fondurile de coeziune și agricultură să fie incluse într-un plan național unic pentru fiecare stat membru. O astfel de reformă riscă, potrivit lui Mureșan, să elimine caracterul european al acestor politici și să le supună unor presiuni naționale, creând competiție între domenii esențiale.
„România și fermierii români nu trebuie să plătească pentru reforme întârziate în alte sectoare. Bugetul european trebuie să continue să ofere sprijin stabil și predictibil acolo unde contează cel mai mult pentru cetățeni”, a subliniat eurodeputatul.
Într-o declarație separată transmisă și din partea grupului PPE al cărui vicepreședinte este, Mureșan a exprimat dezamăgirea profundă a Parlamentului European față de propunerea Comisiei.
„Suntem dezamăgiți. Liniile roșii stabilite de Parlamentul European au fost ignorate. În forma actuală, nu putem aproba acest buget”, a continuat el.
Vicepreședintele grupului PPE a criticat tendința Comisiei de a transforma bugetul european într-o colecție de planuri naționale și de a minimaliza rolul legislativ și bugetar al Parlamentului:
„Nici Grupul PPE, nici Parlamentul nu vor aproba un buget care promovează planuri naționale individuale și care nu respectă pe deplin rolul Parlamentului. Ce propune Comisia este doar o reetichetare. Noi vrem conținut, nu sloganuri. Europa are nevoie de o viziune comună, nu de 27 de liste de cumpărături separate”, a subliniat el.
Mureșan a reiterat că fondurile pentru agricultură și coeziune nu pot fi tratate ca simple monede de schimb: „Acestea nu sunt piese de negociere. Sunt piloni ai proiectului european. Trebuie protejați, nu sacrificați”.
În final, eurodeputatul român a transmis un mesaj clar Comisiei și Consiliului: „Europenii merită un buget transparent, eficient și cu adevărat european. Fără un parteneriat autentic cu Parlamentul European, nu va exista un acord. Fără parteneriat, nu va exista buget”.
Odată cu publicarea propunerii Comisiei, începe oficial procesul de negociere între cele trei instituții europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În calitate de co-legislator și autoritate bugetară, Parlamentul are dreptul de a respinge proiectul de buget dacă acesta nu reflectă prioritățile cetățenilor europeni.
Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 se anunță tensionate, cu mize uriașe pentru toate statele membre, inclusiv România.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE
Published
10 hours agoon
July 16, 2025By
Diana Zaim
Comisia pentru Transport (TRAN) a Parlamentului European a votat astăzi, 16 iulie, două dosare strategice care pot influența direct dezvoltarea infrastructurii europene și poziționarea geostrategică a României. Europarlamentarul român Gheorghe Falcă a avut un rol activ în ambele dosare, în calitate de raportor și raportor din umbră din partea Grupului PPE, contribuind direct la elaborarea și promovarea acestora în procesul decizional. Ambele au fost adoptate cu o majoritate largă în cadru comisiei TRAN, cu 30 de voturi pentru.
„Au fost voturi importante pe două dosare strategice în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN), dosare la care am contribuit direct. Referindu-mă la Planul ReArm Europe, care susține dezvoltarea infrastructurii duale (civil-militară) și mobilitatea militară în UE, acesta este extrem de important pentru România, întrucât deschide accesul la finanțare europeană pentru proiecte de infrastructură rutieră și feroviară care pot fi adaptate și pentru uz militar. Astfel, putem valorifica poziția noastră strategică la granița de est a Uniunii, atrăgând fonduri UE pentru modernizarea rețelei TEN-T și dezvoltarea coridoarelor logistice esențiale pentru securitatea și mobilitatea regională”, a informat deputatul european în urma votului.
Eurodeputatul român a depus amendamente bugetare importante în beneficiul României precum:
- Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF Transport) – pentru a asigura finanțare crescută pentru proiectele strategice de infrastructură;
- Mobilitatea militară – pentru a restabili finanțarea la nivelul necesar și a sprijini dezvoltarea coridoarelor prioritare și a huburilor logistice;
- Utilizarea flexibilă a fondurilor de coeziune pentru susținerea obiectivelor de conectivitate, reziliență și securitate.
Potrivit europarlamentarului liberal, aceste instrumente bugetare sunt esențiale pentru a transforma provocările în oportunități: „România are șansa să atragă fonduri europene substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii, securitate și competitivitate regională”, a transmis Gheorghe Falcă.
În final, europarlamentarul PNL a subliniat că va rămâne implicat activ „în construirea unei Uniuni Europene mai conectate, mai sigură și mai orientată spre viitor, în care investițiile strategice contribuie la coeziune, prosperitate și stabilitate pentru toate statele membre”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE

Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump

Dan Motreanu, despre protecția minorilor în mediul digital: Statele din UE vor putea lansa aplicații locale de verificare a vârstei online până în 2026

Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Al doilea contingent de pompieri români a sosit în sudul Franței pentru a sprijini autoritățile locale în lupta împotriva incendiilor de pădure

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Trending
- JUSTIȚIE1 week ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE1 week ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui