Connect with us

NATO

România, exemplu pozitiv la summitul NATO confruntat cu tensiuni între SUA și aliații europeni: Țara noastră se menține în top-ul aliaților care alocă cei mai mulți bani pentru înzestrare militară

Published

on

Corespondență de la NATO

NATO a publicat marți noi cifre care estimează cheltuielile militare ale membrilor săi înaintea summitului de miercuri și de joi de la Bruxelles, în condițiile unui reuniuni la vârf care se anunță tensionată pe fondul criticilor lui Donald Trump privind angajamentele financiare ale aliaților europeni în materie de bugete pentru Apărare.

Anunțul a fost făcut de către secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce prefațează summitul de la Bruxelles.

 

2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

După creșteri succesive de 1,83% (2015), 3,14% (2016) și 5,28% (2017), cheltuielile militare ale țărilor NATO din Europa și ale Canadei sunt așteptate să crească cu 3,78% în 2018, generând bugete militare în valoare de 312 miliarde de dolari. Prin comparație, SUA sunt așteptate să aloce 623 de miliarde de dolari pentru Apărare.

Bugetul militar al SUA, dublu față de cel al aliaților europeni și al Canadei

Aceste date apar în contextul în care tema partajării echitabile a responsabilităților (celebrul burden sharing) reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În ceea ce privește alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul Apărării în țările aliate, opt state membre vor îndeplini acest obiectiv în 2018: SUA (3,5%), Grecia (2,27%), Estonia (2,14%), Marea Britanie (2,1%) Letonia (2%), în vreme ce Polonia (1,98%) și România (1,93%) sunt așteptate să atingă borna celor 2% până la finalul anului în curs.

De alfel, în conferința sa de presă, secretarul general al Alianței a punctat că atât Polonia, cât și România, sunt așteptate să atingă procentul de 2% din PIB până la finalul lui 2018.

În ceea ce privește dimensiunea procentului din bugetul național al Apărării dedicat înzestrării militare, România continuă să se mențină în top și în anul 2018. După ce în 2017 a fost țara aliată care a deținut primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, în 2018, România alocă 34,69% din bugetul militar pentru dezvoltare și achiziție de echipamente, fiind devansată doar de Luxemburg.

Datele integrale furnizate de NATO sunt disponibile aici

Utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României.

Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militareconform raportului anual al secretarului general al NATO.

Summitul aliat de la noul sediu al NATO va cuprinde pe agenda sa, în premieră, o întrunire distinctă dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și 

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Klaus Iohannis reprezintă România la summitul NATO de la Bruxelles. În premieră, liderii euro-atlantici vor participa la o reuniune dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania; un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; 3) sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Misiunea NATO de poliție aeriană la Marea Neagră: Cum protejează, împreună, forțele aeriene române și canadiene flancul estic al Alianței

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Misiunile NATO de poliție aeriană în regiunea Mării Negre au rolul de a demonstra capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a răspunde colectiv cu măsuri de descurajare și apărare în zona flancului estic al Alianței, au declarat marți doi ofițeri aliați din România și Canada, într-o discuție online cu jurnaliști români și canadieni.

Un detaşament al Forţelor Aeriene Regale Canadiene, format din 145 de militari și 6 avioane CF-188 Hornet, execută alături de aeronave F-16 Fighting Falcon şi MiG-21 LanceR şi militari ai Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită sub comanda NATO în regiunea Mării Negre, ca parte a măsurilor aliate de descurajare a agresiunii ruse în zonă. Aceasta este cea de-a patra rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018 și 2019. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014, imediat după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre nivelul de intensitate al activităților militare ale Rusiei la Marea Neagră și la Marea Neagră, comandantul detaşamentului canadian a pus accentul pe diferențele geografice și geopolitice.

“Am fost trimis în România în 2014 cu primul detașament aerian canadian cu care am venit aici după acțiunile din Crimeea. Ca parte a acestui detașament, m-am mutat din România în Lituania. Dețin experiență și în misiunile de poliție aeriană de la Marea Baltică. Descriem regiunile ca fiind diferite, nu doar în privința peisajului geografic, ci și din perspectiva activităților geopolitice”, a spus locotenent-colonelul David McLeod.

“Din punct de vedere strategic, vorbim despre activitatea Rusiei în regiune și impactul pe care îl are asupra NATO, a aliaților și a partenerilor. Geografic, situația este diferită, deoarece în Marea Baltică enclava Kaliningrad este separată de teritoriul Rusiei, așa că modalitatea principală prin care Rusia își poate transfera militari și echipamente din și în Kaliningrad este pe cale maritimă și pe calea aerului. Acest lucru înseamnă că există mult trafic aerian în zona baltică, care nu respectă în totalitate normele internaționale și planificările de zbor și produce un nivel ridicat de activitate pentru misiunile de poliție aeriană din Marea Baltică. În regiunea Mării Negre, este o acțiune diferită, deoarece nu avem această parte geografică separată de Rusia și avem mai mult patrulare aeriană”, a explicat el.

De cealaltă parte, Colonelul Daniel Moise, comandantul detașamentului MiG-21 desfășurat la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a prezentat o imagine de ansamblu a capacităților Forței Aeriene Române și a modului în care acestea susțin poliția aeriană NATO.

“Forțele aeriene române operează două tipuri de avioane de luptă, MiG-21 și F-16, pentru a ne apăra spațiul aerian în conformitate cu acordurile naționale și în cooperare cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate din Torrejón, Spania, în context NATO”, a spus el.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

Published

on

© European External Action Service

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Jens Stoltenberg au vorbit la telefon despre importanța Alianței transatlantice și pregătirea summitului liderilor NATO de anul viitor

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele ales al SUA, Joe Biden, au avut luni o convorbire telefonică în care au discutat “importanța Alianței transatlantice” ca “piatră de temelie a securității noastre colective”, a informat Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit luni, 23 noiembrie 2020, cu Joe Biden pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca următor președinte al Statelor Unite și pe Kamala Harris ca următor vicepreședinte. Domnul Stoltenberg a mulțumit președintelui ales Biden pentru că a susținut de multă vreme NATO și relația transatlantică”, arată sursa citată.

Potrivit NATO, ei au discutat “importanța Alianței noastre transatlantice ca piatră de temelie a securității noastre colective”.

Secretarul general i-a spus președintelui ales Biden că așteaptă cu nerăbdare să lucreze foarte strâns cu el pentru a consolida în continuare legătura dintre America de Nord și Europa și pentru a pregăti reuniunea de anul viitor a liderilor NATO, conchide sursa citată.

De altfel, miniștrii afacerilor externe din statele NATO se vor întruni săptămâna viitoare, în perioada 1-2 decembrie, pentru o reuniune ministerială în format videoconferință pentru a discuta agenda politică a Alianței, cu accent pe viitorul NATO, în contextul procesului de reflecție lansat de secretarul general.

Convorbirea Stoltenberg – Biden a avut loc în contextul unor discuții telefonice pe care viitorul lider de la Casa Albă le-a avut luni și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe Biden să efectueze, anul viitor, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Traian Băsescu4 hours ago

VIDEO EXCLUSIV Traian Băsescu: UE are greutate “atâta timp cât stă braț la braț cu SUA”. Joe Biden va veni la Consiliul European pentru a da semnalul ca America s-a întors în Europa

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, la 140 de ani de relații diplomatice București – Londra: Românii din Marea Britanie, un catalizator pentru parteneriatul nostru și după 1 ianuarie 2021

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Brexit: Ursula von der Leyen anunță că urmează ”zile decisive” pentru negocierea acordului cu Regatul Unit: Suntem pregătiţi să dăm dovadă de creativitate

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Instrumentul SURE: România va primi zilele următoare 3 mld. de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 mld. de euro pentru acoperirea măsurilor cu impact social

MAREA BRITANIE11 hours ago

Prințul Charles, la 140 de ani de relații diplomatice România – Regatul Unit: Îmi voi juca în continuare rolul în consolidarea legăturilor dintre națiunile noastre

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală: Este un factor esențial pentru consolidarea rezilienței și redresării economice a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Vom propune armonizarea regulamentelor de navigație pentru a fructifica potențialul coridorului Dunăre-Rin, care ar rezolva multe probleme de transport în Europa

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Noile norme privind guvernanța datelor, propuse de CE, vor deschide calea spre spații europene sectoriale ale datelor

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu a semnat manifestul pentru o Uniune Europeană a Sănătății: Trebuie să fie o prioritate națională și europeană

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.4 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA5 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

Advertisement
Advertisement

Trending