Connect with us

EDITORIALE

România, față în față cu o nouă provocare în flancul estic al NATO și al UE: Infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

În ziua în care o mare parte a națiunii române a deplâns decesul regelui Mihai I și a adus un omagiu ultimului monarh al României, cel care prin eforturile sale post-comuniste a sprijinit realizarea idealului național al aderării la NATO și la Uniunea Europeană, cele două organizații amintite au făcut noi pași strategici îndrăzneți pentru viitorul securității și apărării Europei, deschizând fără dubii un capitol sensibil pentru rolul României în cele două structuri și pe care Bucureștiul trebuie să-l trateze cu celeritate: infrastructura ca o componentă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică.

Cea mai importantă și emblematică decizie asumată de NATO și UE la reuniunea ministerială de Externe a țărilor aliate – cea privind extinderea eforturilor pentru a permite mobilitatea și desfășurarea rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei – readuce în discuție o veche problemă pe care România și multe țări din teritoriul estic al UE și NATO o au prin decalajul lor istoric față de Occident: conectivitatea, calitatea infrastructurii specifice (rutieră, feroviară, aeriană și maritimă), cuplarea țărilor din regiune la marile coridoare de transport europene.

O decizie anunțată încă de la ministeriala Apărării din NATO de luna trecută și intrată rapid și pe radarul Uniunii Europene, îmbunătățirea cadrului privind mobilitatea trupelor reflectă întocmai complementaritatea pentru care multe țări, inclusiv România, pledează. Mobilitatea militară nu se referă numai la nevoia de a muta rapid trupe în interiorul Europei, un aspect ce ține de capabilitățile de care NATO dispune prin intermediul țărilor membre (în special SUA), ci și la aspectele de natură administrativo-legislativă precum trecerea frontierelor, deținerea infrastructurii optime pentru un astfel de tranzit, chestiuni care depind de decizia statelor și a Uniunii Europene ca organizație ce se ocupă de aceste prevederi.

Detaliile furnizate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniștrilor de Externe sunt extrem de elocvente în acest context. Înaltul oficial aliat a arătat că dincolo de chestiunile legale și birocratice, mobilitatea militară este dependentă de calitatea infrastructurii și a inserat o precizare fundamentală pentru viitoarele provocări pe care România și alte țări din regiune le vor avea de înfruntat.

”În timpul Războiului Rece, NATO a dezvoltat standarde pentru a răspunde acestor provocări, dar trebuie să ne amintim că o mare parte din țările Europei nu se aflau în NATO, ci erau membre ale Pactului de la Varșovia. Aceste standarde nu li se aplicau, iar țările NATO nu s-au concentrat pe aceste aspecte de la finalul Războiului Rece încoace. Trebuie să ne asigurăm că vom avea cel puțin coridoare de transport pentru a transporta echipament greu, inclusiv echipament din afara Europei, din Statele Unite sau Canada” (Jens Stoltenberg).

FOTO: Administrația Prezidențială

Problematica conectivității între Europa răsăriteană și cea occidentală și decalajul de infrastructură dintre cele două părți ale Europei reprezintă chestiuni pe care un întreg aparat european – instituții UE, țări membre, grupuri de experți etc. – le abordează, fie prin strategii, programe cu finanțare europeană, de aproape două decenii. De pildă, dintre cele nouă coridoare de transport între Est și Vest propuse cu ceva ani în urmă de către Comisia Europeană (2 coridoare nord–sud; 3 coridoare est–vest; 4 coridoare diagonale), România figura cu proiecte de conectivitate de transport pe coridorul Rin-Dunăre și pe coridorul Orient- Mediterana de Est.

Referirile implicite ale secretarului general al NATO la infrastructura din fostele țări comuniste sunt un semnal de alarmă cât se poate de clar și deloc surprinzător. 

România, ca țară de graniță a Uniunii Europene și a NATO, și-a construit un profil puternic în interiorul Europei în ultimii ani, mai ales ca furnizor de securitate în regiune. Alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, găzduirea unor importante facilități strategice ale NATO (sistemul antirachetă de la Deveselu, NFIU, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, Brigada multinațională de la Craiova), rolul bazei de la Mihail Kogălniceanu pentru exercițiile aliate la Marea Neagră, găzduirea celui mai important exercițiu militar al NATO din anul 2017 sau semnarea declarației de lansare a cooperării structurate permanente în materie de apărare europeană, reprezintă deopotrivă exemple de voință politică, dar care obligă la mai mult.

Să nu uităm, de asemenea, că România este una dintre țările NATO căreia i-a fost dezvoltat, ca urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia , un plan de contingență pentru a stabili cine și cum apără țara noastră în caz de atac. Și acesta este un argument în plus pentru care România trebuie să trateze infrastructura ca prioritate zero. Dacă nu pentru dezvoltare economică și bunăstare, cel puțin în semn de solidaritate și angajament pentru securitatea euro-atlantică.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Toate drumurile transatlantice duc la… București. Ministeriala NATO și reuniunea liderilor de la München sau cum să ne apropiem de influența și talia propriei poziții geostrategice

Published

on

© MAE

Centrul de greutate al Europei se mută spre est. Este o idee provenită din primul mare discurs privind integrarea europeană pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a susținut în vara acestui an, la Universitatea Carolină din Praga, când liderul de la Berlin că printr-o Uniune Europeană extinsă la 30 sau 36 de state “s-ar putea spune că centrul Europei se mută spre est”. Dar centrul de greutate al Europei și chiar al apărării și securității euro-atlantice s-a deplasat înspre estul continentului, pe flancul estic al UE și NATO de mai bine de nouă luni, de la invazia militară brutală și ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Fie dacă acredităm sau nu această teză, fie dacă ne referim la comunitatea transatlantică ca la un spațiu geopolitic cuprins între coasta pacifică a Statelor Unite și Marea Neagră, se desprinde o certitudine: capitalele de pe flancul estic al NATO, mai ales Bucureștiul, dețin un rol semnificativ și devin și mai importante și influente dacă jocul politic și diplomatic pe care acestea îl practică atinge talia pe care poziția geostrategică le-o conferă.

Și despre toate acestea este vorba în următoarele trei zile în care România, potrivit ministrului de externe, este capitala diplomatică europeană și euroatlantică prin faptul că Bucureștiul găzduiește simultan și consecutiv reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München (Munich Leaders Meeting) și reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. Prima reprezintă o manifestare intelectuală, de gândire și prospectivă strategică, de anticipare a următoarelor lebede negre într-un deceniu în care am intrat afectați de o pandemie, de debutul unei crize economice, energetice și a lanțurilor de aprovizionare și de război și, nu în ultimul rând, de a decanta lecțiile învățate și de a pune laolaltă acel “to do transatlantic” pentru a depăși uniți crizele anilor ce vin. Cea de-a doua este o reuniune decizională care va aduce la aceeași masă toți cei 30 de miniștri de externe din țările aliate, între care SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia și Turcia, împreună cu omologi din țări partenere, inclusiv Ucraina, Republica Moldova și viitorii membri Finlanda și Suedia. Iar cel de-al treilea moment de referință este acela că România atașează ministerialei de externe a NATO și contextul unor întâlniri bilaterale cu secretarul de stat al SUA prilejuite de aniversarea, în acest an, a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

Dar contextul, simbolistica și conținutul contează.

Între 18 și 20 februarie, Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internațional și amfitrion al atâtor momente diplomatice de referință între SUA și aliații europeni sau între americani, germani, francezi, britanici și ruși, își deschidea pentru prima oară ușile în format fizic de la debutul pandemiei. Deși era prima ediție pentru noul cancelar german Olaf Scholz sau pentru administrația Biden, reprezentată de vicepreședinta Kamala Harris, atenția era îndreptată simultan spre prezența și discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și absența totală a Rusiei, adeseea reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. La finele săptămânii următoare, arhitectura de securitate europeană era zguduită din temelii, Moscova și Kremlinul declanșând agresiunea militară la scară largă împotriva Ucrainei.

Între ediția de anul acesta și cea viitoare, din februarie 2023, reprezentanții Conferinței de Securitate de la München au organizat două reuniuni ale “Munich Leaders Meeting”. Prima, din luna mai, la Washington. Cea de-a doua, din aceste zile, la București. Este pentru prima dată când o astfel de manifestare sub egida Conferinței de Securitate de la München are loc pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, la frontieră directă cu conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Și în ce moment, unul de război la porțile UE și NATO. Sigur că vorbim de o punte simbolică între Washington și București prin filtrul celui mai important think tank german și european în domeniul securității transatlantice, dar reuniunea din aceste zile de la București este o recunoaștere, la nivel conceptual, că România este parte a circuitului ideilor strategice și informațiilor atât de necesare în analiza și prospectiva pe care fiecare trebuie să bazeze fiecare decizie și acțiune de politică externă și de securitate.

Conținutul este limpede. Invazia militară Rusiei în Ucraina marchează un moment de cotitură în politica mondială pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a denumit “Zeitenwende” pentru a explica resetarea politicii externe și de securitate a Germaniei și a o transformă într-o amprentă puternică asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.

Ca răspuns, la acest “Zeitenwende” partenerii transatlantici au dat dovadă de o unitate remarcabilă în a se opune asaltului Rusiei, în a sprijini Ucraina și în a consolida NATO. Cu toate acestea, războiul brutal împotriva Ucrainei continuă, iar efectele sale sunt resimțite în întreaga lume, de la (in)securitate alimentară la (in)securitate energetică și așa mai departe.

Iar dacă Munich Leaders Meeting de la Washington s-a concretizat cu un “to do list transatlantic”, o versiune actualizată a acestuia va fi consolidată după reuniunea de la București, desfășurată în ajunul unei întruniri politico-diplomatice și decizionale de referință – ministeriala de externe a NATO – cu o agendă centrată pe susținerea Ucrainei și care, în mod inevitabil, va viza flancul estic al NATO și importanța strategică a Mării Negre, priorități centrale ale României.

Dacă reuniunea liderilor de la München este prima astfel de întâlnire organizată pe flancul estic, și ministeriala NATO este definită de importanța contextului, simbolisticii și a conținutului pe care îl va livra.

Conturată în faza sa inițial ca o reuniune care va marca și aniversarea a 20 de ani de la Summitul NATO de la Praga, când România, țările baltice, Slovacia, Slovenia și Bulgaria primeau invitația de a se alătura Alianței, reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București a căpătat o importanță și mai aparte. Este prima reuniune de acest tip între șefii diplomațiilor euro-atlantice după summitul NATO de la Madrid, când aliații au adoptat noul Concept Strategic, și este prima astfel de întâlnire decizională pe flancul estic după debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Astfel, în mod invariabil, reuniunea NATO de la București va fi centrată pe reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și a angajamentului NATO pentru securitatea statelor aliate de pe flancul estic. Iar componenta importanței strategice pe care Europa de Est a căpătat-o poate fi observată și prin maniera în care a fost concepută reuniunea cu țările partenere NATO în cadrul ministerialei de la București. Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt reprezentate la nivel de miniștri de externe, înregistrându-se o premieră în ceea ce privește R. Moldova.

Dar ghidajul discuțiilor și deciziilor va fi noul Concept Strategic, documentul cardinal aprobat în vara acestui an pentru a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă.

Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. 

De aceea, deciziile de la București vor gravita în jurul asumării unor noi forme de sprijin pentru Ucraina, consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice, securitatea flancului estic și, nu în ultimul rând, articularea continuă a unei abordări a Alianței față de China ca regim autocratic care reprezintă o provocare pentru securitatea occidentală și internațională.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Ursula von der Leyen și Kaja Kallas: Conectivitate de încredere. Cum ne va conduce Global Gateway către o lume liberă și deschisă

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

și Kaja Kallas, prim-ministra Republicii Estonia

Fragilitatea economiei globale a fost scoasă la iveală de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 și de atacurile fizice și cibernetice împotriva infrastructurii critice. Pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri, trebuie să înlocuim dependențele nesustenabile cu parteneriate echilibrate. Trebuie să facem afaceri cu parteneri în care să putem avea încredere, nu cu cei care folosesc această încredere ca pe o armă. Și trebuie să fim puternici împreună, ca democrații împotriva autocrației, să ne apărăm valorile și să modelăm viitorul economiei globale.

Acesta este angajamentul asumat prin Global Gateway, pachetul de investiții al Uniunii Europene, în valoare de 300 miliarde EUR, menit să contribuie la reancorarea ordinii globale bazate pe reguli internaționale și economice. Lansat de aproape un an, acesta întruchipează o abordare pe care Estonia a promovat-o mult mai devreme decât mulți alții: conectivitate de încredere. O abordare care a devenit chiar și mai urgentă în contextul agresiunii nejustificate și al încălcării grave a dreptului internațional de către Rusia.

Înlocuim combustibilii fosili din Rusia cu lanțuri de aprovizionare reziliente care permit tranziția ecologică și evită crearea de noi dependențe. Promovăm o societate digitală deschisă, sigură și centrată pe om, care să reflecte valorile și standardele noastre democratice. Și continuăm să îi implicăm pe partenerii noștri care doresc să ni se alăture în construirea unui viitor liber, prosper și durabil. Urmând această cale, avem de făcut o alegere: suntem dispuși să plătim o primă pentru încredere, sau nu? Mesajul Europei este clar: încrederea vine într-adevăr cu un preț, dar este un preț care merită plătit. Libertatea este neprețuită.

De la vorbe la acțiune

Cele trei state baltice, alături de altele din Europa Centrală și de Est, au înțeles de ani de zile intenția reală a lui Putin, avertizându-i pe alții că Rusia nu este un partener energetic de încredere. Estonia, alături de Letonia, Lituania și Polonia, au început să se desprindă de energia rusă cu mult înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin. Aceste țări au investit în energii regenerabile, terminale de GNL sau interconexiuni. Acum, prin RePowerEU, toată Europa le urmează exemplul, pentru a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși o dată pentru totdeauna.

Criza actuală a scos la iveală puterea interioară a Uniunii Europene. Am acționat dând dovadă de unitate, viteză și hotărâre. Sancțiunile noastre împotriva Rusiei îi paralizează economia de război, iar Ucraina câștigă teren pe câmpul de luptă. NATO și alianța transatlantică pentru securitate sunt acum mai puternice ca niciodată. Dar războiul este departe de a se termina. Pentru a asigura victoria Ucrainei împotriva invadatorului, UE și aliații săi trebuie să dețină puterea necesară pentru a ghida ordinea geo-politică și economică spre deschidere, cooperare și libertate, precum și spre aderarea la norme care să reflecte aceste valori. Global Gateway, ca întruchipare a conectivității de încredere, este instrumentul potrivit pentru aceasta.

Către parteneriate de încredere

Global Gateway este promisiunea Europei de a le face o ofertă de cooperare pozitivă, bazată pe valori, partenerilor noștri din vecinătate și globali. În timp ce autocrațiile caută să creeze sfere de influență, să aprofundeze mai degrabă decât să reducă dependențele nesănătoase, noi dorim să construim parteneriate bazate pe valori și viziuni comune pentru viitor. Dorim să construim infrastructura digitală și verde ale economiei de mâine, să ne conectăm partenerii cu Europa – inclusiv cu vecinătatea noastră estică – și să ne conectăm pe noi la sudul global divers și dinamic.

Global Gateway oferă deja rezultate concrete. De exemplu, UE finanțează noi coridoare economice și infrastructură energetică pentru a aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea noastră, astfel încât aceștia să își poată îndeplini visul european. Prin investiții în regenerabile, hidrogen verde și lanțuri valorice ale materiilor prime, construim relații câștigătoare cu țări precum Namibia și Chile – pentru creșterea lor durabilă și securitatea noastră energetică. Sau, prin construirea infrastructurii digitale, cum ar fi un nou cablu submarin de fibră optică pe sub Marea Neagră, diversificăm accesul la internet în Caucaz și Asia Centrală. Global Gateway sprijină, de asemenea, construcția de unități de producție a vaccinului mARN în Rwanda și Senegal și, în curând, în America Latină, pentru a promova sănătatea globală prin transferuri avansate de tehnologie și reziliență regională.

Este important să facem front comun împotriva atitudinii tot mai ferme și a agresiunii crescânde ale regimurilor autocratice. De aceea, Global Gateway a reunit cei mai apropiați parteneri ai Europei și alte inițiative privind conectivitatea de încredere – de exemplu, prin parteneriatul G7 privind infrastructura și investițiile la nivel mondial – pentru de a ne valorifica nu doar investițiile, ci și know-how-ul și puterea de stabilire a standardelor. Împreună putem modela o nouă eră a globalizării, una care prețuiește reziliența economică pe lângă eficiența economică, precum și valorile noastre pe lângă prosperitate.

O platformă pentru coordonare

Trăim un moment decisiv – un moment al adevărului. Este imperativ să continuăm să facem față provocării și să construim o coaliție puternică în favoarea progresului și împotriva revizionismului istoric. Pentru a facilita cooperarea noastră, Estonia a creat Portalul parteneriatelor Echipa Europa, unde Uniunea Europeană și statele sale membre își pot implica partenerii ca parte a Global Gateway. Summitul digital din acest an de la Tallinn este un apel la acțiune pentru ca democrațiile să furnizeze, împreună, conectivitate de încredere, să susțină libertatea și democrația și să demonstreze că suntem aici pe termen lung – pentru Ucraina, pentru pace și pentru viitorul ordinii noastre internaționale deschise și corecte.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE12 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA16 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending