România, furnizor de securitate la summitul NATO. Klaus Iohannis a propus ca țara noastră să găzduiască un comandament capabil să coordoneze forțe militare în situații de criză

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

FOTO: Administrația Prezidențială

Trebuie să avem forțele potrivite, cu pregătirea și capacitatea de mobilizare potrivită, cu structura corectă de comandă și cu capacitățile corecte de a acționa în mod eficient ca un adevărat factor de descurajare. Avem nevoie de o abordare unitară și de o planificare unitară de apărare pentru întregul Flancul de Est. Trebuie să implementăm pe deplin postura noastră coerentă în regiune în toate dimensiunile – terestru, maritim și aerian”, a transmis Klaus Iohannis celorlalți lideri euro-atlantici, făcând un apel pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă.

Șeful statului a transmis că România a făcut propuneri concrete privind creșterea prezenței în regiunea Mării Negre.

”Acționăm pentru a spori pregătirea Brigăzii Multinaționale pe care o găzduim. Acest lucru ne va permite să acționăm în toate circumstanțele, inclusiv pentru conflicte și crize. În același timp, România s-a oferit să găzduiască o capacitate multinațională de comandă și control la nivel de corp în sprijinul prezenței viitoare pentru a asigura coordonarea reîntăririi militare”, a completat președintele.

FOTO: Administrația Prezidențială

Propunerea României survine în contextul în care țările NATO urmează să adopte cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De altfel, În intervenția sa către aliații transatlantici, Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului american, Donald Trump, pentru propunerea Readiness Initiative.

”Această măsură (…) ne va aduce mai aproape de obiectivul nostru comun – o apărare și o descurajare mai puternică”, a transmis președintele.

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO va decide la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În discursul său, președintele a insistat și asupra rolului NATO în combaterea terorismului, arătând contribuția actuală a României și angajamentul pentru contribuții suplimentare în noua misiune NATO din Irak.

Ar trebui să avansăm cu politica ușilor deschise. România sprijină pe deplin decizia de a transmite o invitație de aderare Macedoniei de Nord”, a mai precizat Iohannis, în contextul în care scretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că Macedonia va fi invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică după ce acordul cu Grecia privind modificarea denumirii țării va fi finalizat și implementat.

Președintele a abordat și chestiunea partajării echitabile a responsabilităților și alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, în condițiile în care România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

”România livrează: în 2017 am alocat 2% din PIb pentru apărare și am făcut progrese semnificative în modernizarea forțelor noastre armate. Peste 33% din cheltuielile militare au fost alocate pentru achiziția de echipamente majore, iar anul acesta vor fi 35%. Suntem angajați să continuăm pe această cale”, a conchis Iohannis.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.