Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Published

on

Corespondență de la NATO

Țările membre ale NATO au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, capabil să coordoneze acțiuni și capacități în situații de criză sau conflicte, iar capacitățile brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței, sunt deciziile care vizează România și au fost adoptate de liderii euro-atlantici în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

”În România, există o brigadă multinațională pentru formarea forțelor terestre ale aliaților, iar în prezent se desfășoară activități de dezvoltare a capacității brigăzii de a contribui la descurajarea și apărarea consolidată a Alianței. O serie de măsuri aeriene și maritime în regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței NATO și a activității maritime în Marea Neagră. Salutăm progresele înregistrate în direcția implementării depline a măsurilor convenite, în special în domeniul maritim, observând în același timp că este nevoie de mai multă muncă”, afirmă liderii aliați în comunicatul final, amintind că, în baza deciziilor de la Varșovia, NATO a dezvoltat o prezență înaintată adaptată în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

De altfel, președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată, dar și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

În declarația finală, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO a decis la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În sumar, țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a avut miercuri o întrevedere cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried. Discuția a permis aprofundarea dialogului început la 13 octombrie 2021, cu ocazia convorbirii telefonice dintre cei doi oficiali, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat român și asistentul secretarului de stat al SUA au aprofundat schimbul de vederi privind oportunitățile și provocările din domeniul securității în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Au fost evocate cooperarea bilaterală în domeniul securității cibernetice, respectiv perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale în domeniul creșterii rezilienței și asigurării securității energetice.

În cadrul discuției, a fost evidențiat interesul comun pentru o contribuție activă a B9 la consolidarea NATO și a relației transatlantice în general.

Secretarul de stat Dan Neculăescu a prezentat acțiunile întreprinse de România pentru creșterea securității în zona Mării Negre și consolidării posturii NATO de descurajare și apărare. A reiterat importanța susținerii, în format bilateral și multilateral, a partenerilor din Vecinătatea Estică, un accent aparte fiind plasat pe Republica Moldova. 

De asemenea, cei doi oficiali au reiterat faptul că  Parteneriatul Strategic dintre România și SUA reprezintă cadrul propice pentru consolidarea dimensiunilor de securitate, apărare și economice ale relației bilaterale. În context, au abordat subiectul organizării în perioada următoare a unei noi reuniuni de Dialog Strategic România-SUA, a cărei agendă este în curs de definitivare.

Într-un comunicat separat, MAE informează că secretarul de stat Dan Neculăescu a participat la reuniunea miniștrilor de externe din statele formatului București 9 (B9), desfășurată la 27 octombrie, la Tallinn, Estonia. 

Discuțiile s-au concentrat pe aspecte legate de pregătirea reuniunilor NATO din perioada următoare, cu accent pe consolidarea relației transatlantice și a politicii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum şi în ceea ce privește elaborarea viitorului Concept Strategic.

Secretarul de stat român a accentuat relevanța formatului B9, co-inițiat în 2015 de România și Polonia, ca for de discuții asupra principalelor aspecte de securitate relevante pentru Flancul Estic al NATO. În context, a amintit Summitul online B9 găzduit de Președintele României în mai 2021, alături de Președintele Poloniei și cu participarea Președintelui SUA și a Secretarului General al NATO, o premieră pentru întâlnirile la nivel înalt ale formatului.

În intervențiile din cadrul reuniunii de la Tallinn, secretarul de stat Dan Neculăescu s-a referit la viziunea României cu privire la elementele cheie ale următorului Concept Strategic, document esențial de viziune pentru abordarea coerentă a amenințărilor și provocărilor la adresa securității aliate. 

Astfel, a accentuat caracterul esențial al unității aliate şi al unei relații transatlantice solide pentru o acțiune eficientă a NATO. A scos în evidență că misiunea principală a Alianței Nord-Atlantice rămâne apărarea colectivă, aspect care trebuie reflectat adecvat în viitorul Concept Strategic, alături de întărirea politicii de descurajare și apărare, inclusiv la Marea Neagra. Totodată, a subliniat importanța cooperării NATO cu partenerii, în special cu cei din Vecinatatea Estică, dar și cu cei din alte regiuni care împărtășesc valorile comune euroatlantice. 

Secretarul de stat român a evidențiat că parteneriatul strategic dintre NATO și UE rămâne o direcție principală de acțiune, fiind necesară îmbunătățirea coordonării acțiunilor celor două organizații pentru a evita duplicările.

În marja reuniunii, secretarul de stat din MAE român s-a întâlnit cu oficiali din MAE estonian realizând un schimb de opinii pe tema reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, care va avea loc la Riga, la începutul lunii noiembrie 2021.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Ţările din întreaga lume cumpără cantităţi fără precedent de grâu european după recoltele slabe înregistrate de alţi mari exportatori, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Exporturile de grâu ale Uniunii Europene ar putea depăşi pragul de 11 milioane de tone până la finele acestei luni, susţine Nathan Cordier, analist la firma de consultanţă Agritel. Un astfel de volum ar fi cu 25% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de asemenea cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată la acest moment al sezonului agricol.

Această cerere a dus la creşterea cotaţiilor futures la grâul de panificaţie până la un nivel record. Marţi, la bursa de la Paris cotaţiile la grâu au ajuns la 284 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008.

Grâul european acoperă un deficit provocat de livrările reduse din alte părţi ale lumii precum şi efectul taxelor la export care au redus vânzările de grâu ale Rusiei, cel mai mare exportator mondial. Un exemplu în acest sens este România, care după o recoltă consistentă în acest an a trecut în faţa Rusiei şi domină vânzările de grâu pe piaţa din Egipt, cel mai mare cumpărător mondial.

În plus, din cauza secetei care a afectat recoltele de grâu din America de Nord, cumpărătorii încearcă acum să obţină grâu cu un conţinut ridicat de proteine din nordul Europei. Algeria, un alt mare cumpărător mondial de grâu, se îndreaptă şi ea spre livrările din acea zonă iar China cumpără cantităţi mari de grâu din Franţa.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone însă aceste cifre nu includ şi datele cu privire la exporturile Franţei, unul din cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar. La rândul său, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

Cu toate acestea, ritmul ar putea fi menținut cu greu. Argentina își va recolta în curând recolta și s-ar putea dovedi competitivă pentru cumpărătorii din Africa de Nord, chiar și cu costuri de transport ridicate, a declarat Cordier.

„Prețurile grâului ar trebui să rămână ridicate pentru a elimina cererea de export și pentru a menține suficiente rezerve pentru nevoile interne”, a declarat săptămâna trecută distribuitorul de cereale Frontier Agriculture, referindu-se la vânzările europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, miercuri, 27 octombrie 2021, o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, vizita înscriindu-se în cadrul dialogului bilateral fructuos din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Egipt, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Programul vizitei  a cuprins întrevederi cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, precum și convorbiri oficiale cu Președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu Președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq.

Discuțiile președintelui României cu înalții oficiali egipteni au evidențiat stadiul excelent al relațiilor bilaterale, bazate pe o prietenie solidă, caracterizată prin încredere, o istorie apropiată îndelungată și respect reciproc.

Totodată, discuțiile oficiale au prilejuit un schimb de opinii cu privire la posibilitățile concrete de a aprofunda cooperarea în cadrul dialogului politico-diplomatic la toate nivelurile, precum și susținerea și stimularea progreselor recent înregistrate în dialogul economic și sectorial dintre România și Egipt.

Citiți și: Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

În cadrul întrevederilor bilaterale s-a discutat și despre stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, Klaus Iohannis exprimând speranța unor evoluții pozitive și sprijinul țării noastre, pe baza pozițiilor cunoscute, pentru avansarea acestui proces, cu accent pe necesitatea detensionării situației de securitate din zonă și continuarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, precum și teme de actualitate aflate pe agenda regională și internațională, de interes pentru ambele părți.

Cu prilejul întrevederii cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Klaus Iohannis a evocat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, subliniind potențialul important de extindere și diversificare a cooperării economice și sectoriale între România și Egipt, pe fondul interesului politic crescut, dar și al pozițiilor geostrategice ale celor două țări ce ar putea facilita accesarea de terțe piețe prin parteneriate și întreprinderi comune în domenii de interes reciproc.

Președintele României a evidențiat faptul că Egiptul este cel mai important partener comercial al țării noastre în regiunea Orientului Mijlociu extins și a exprimat dorința diversificării și aprofundării cooperării cu Republica Arabă Egipt în domenii strategice precum industria de apărare, transporturi, energie, agricultură, securitate cibernetică, IT&C, educație, turism, sănătate.

În acest context, Klaus Iohannis a salutat organizarea, în marja vizitei, a unui forum de afaceri, care reflectă interesul deosebit pe care companiile românești și egiptene îl acordă oportunităților comerciale și investiționale.

Cu prilejul discuțiilor, cei doi șefi de stat au convenit asupra necesității de a fi reluate lucrările Comisiei Mixte Economice, prin organizarea în acest an a unei noi sesiuni, la București. Au fost abordate, totodată, perspectivele cooperării bilaterale în domeniul energiei.

Klaus Iohannis  și-a exprimat aprecierea pentru eforturile întreprinse de Egipt și de către președintele El-Sisi în vederea consolidării securității la nivel regional, salutând rolul esențial al Egiptului în promovarea păcii și în consolidarea stabilizării în Africa și în regiunea Orientului Mijlociu.

Președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah EL-Sisi, a transmis mulțumiri României pentru donația de vaccinuri oferită Egiptului și a subliniat trendul ascendent al dialogului politico-diplomatic româno-egiptean. Totodată, El-Sisi a exprimat apreciere pentru susținerea României în procesul consolidării relațiilor între Uniunea Europeană și Egipt.

În cadrul întrevederilor bilaterale cu președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq, președintele României a trecut în revistă stadiul foarte bun al dialogului politico-diplomatic și a abordat, alături de înalții oficiali egipteni, perspectivele relației bilaterale, inclusiv din perspectiva stimulării și consolidării la toate nivelurile a dialogului politic, diplomatic, parlamentar, sectorial și economic.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, de asemenea, recenta înființare a grupului parlamentar de prietenie cu România.

Mai mult, șeful statului a reiterat sprijinul țării noastre pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Egipt, subliniind oportunitățile de extindere a cooperării UE-Egipt oferite de formate precum Consiliul de Asociere UE-Egipt.

În cadrul discuțiilor cu președinții celor două Camere ale Parlamentului egiptean,  Klaus Iohannis a reconfirmat, totodată, importanța pe care România o acordă regiunii Orientului Mijlociu și Africa și necesității stabilității și securității acesteia.

În acest context, înalții oficiali au realizat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile de actualitate din cadrul dosarelor regionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
RENEW EUROPE5 mins ago

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

U.E.17 mins ago

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Cristian Bușoi32 mins ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru EU4Health, solicită ”creșterea nivelului de acces la terapii inovatoare”: Pacienții din România sunt ultimii care au acces la tratamente de ultimă generație

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA2 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dacian Cioloș4 hours ago

VoteWatch Europe: Dacian Cioloș, desemnat al treilea cel mai influent membru al Parlamentului European

U.E.16 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending