Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Președintele Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să intervină în cazul centralei nuclerare de la Zaporojie, care a fost transformată de Rusia „într-un câmp de luptă”.

„Trebuie să protejăm Europa de această amenințare. Să o protejăm cu toții împreună. Și, probabil, nu doar Europa. Pentru că centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina este cea mai mare de pe continentul nostru. Este a treia ca mărime din lume, cu șase unități de putere”, a subliniat președintele ucrainean într-un discurs recent. 

Potrivit șeful statului, în timpul anilor de funcționare a acestei centrale, nu a existat niciun incident care să pună în pericol siguranța ucrainenilor sau a tuturor europenilor: „Dar acum, armata de ocupație rusă folosește centrala nucleară de la Zaporojie pentru teroare și provocări armate.”

„Rusia a transformat centrala nucleară într-un câmp de luptă. Când ocupanții au venit la centrala nucleară, tancurile lor au tras asupra acesteia. Foc direct asupra centralei. Plasând echipamente militare pe teritoriul centralei și chiar aruncând muniție acolo, trupele rusești știu cu siguranță că pun întreaga Europă în pericolul unui dezastru nuclear”, a mai adăugat acesta.

„Rusia poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie la centrala nucleară de la Zaporojie. În ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi chiar mai catastrofal decât Chornobîl”, a conhis acesta.

Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

.@BWallaceMP
“We are not getting tired. We are increasing the amount of aid to 🇺🇦”

Morten Bødskov
“We will help not only with weapons, but also with the training of 🇺🇦 servicemen. 🇩🇰 position is unwavering.”

🇺🇦 has a strong army and reliable partners.
That is why we will win! pic.twitter.com/v8TPVnFRxL

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 11, 2022

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

Flot morgen!
Konferencen #CopenhagenUkraine er på vej mod åbning. Fik mulighed for at vise kollegaerne @oleksiireznikov 🇺🇦 og @BWallaceMP 🇬🇧lidt af Christiansborg inden mødet med kollegaerne fra @folketinget forsvarsudvalg #dkpol pic.twitter.com/u470aubhb0

— Morten Bødskov (@mfMorten) August 11, 2022

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).