Sebastian Bodu, despre negocierile privind banii europeni: la Consiliul European va fi ca la alegerea Papei

Europarlamentarul Sebastian Bodu crede că pozițiile dizarmonice ale României în legătură cu reprezentarea  noastră la Bruxelles privind alocările de bani europeni pentru 2014-2020 sunt efectul unui Executiv bicefal , exponent al unor curente de opinii opuse. O situație asemănătoare a mai existat în Polonia, spre exemplu, însă modelul polonez s-a dovedit a fi unul de succes în privința absorbției fondurilor europene.

Întrebat câți bani ar trebui românii să ceară, Sebastian  Bodu arată că respectivul cuantum ar trebui generat de interesul public:

”Trebuie să găsim o formulă realistă și să vedem câți bani am atras. Dacă vom cere toți banii, vom fi necredibili, deși, ca principiu, nu poți să ceri mai puțin decât ai atras. Când eram la ANAF, am propus sancțiuni administrative pentru  ordonatorii de credite care nu cheltuiesc creditele acordate. Asta pentru că multe ministere importante nu cheltuiau toți banii până la sfărșitul anului și atunci începeau să cumpere mașini și alte bunuri. Banii trebuie cheltuiți pe proiecte, iar fara proiecte banii europeni nu pot fi luati. Pot să ceri mai mulți bani la Bruxelles dar te faci de râs. Ești membru UE de 5 ani și ai atras puțin peste 9%. Ar trebui să vedem care este rata e creștere a absorbției și să cerem ceva realist. Dacă  ceri mai mulți bani și nu-i cheltui, banii rămân nefolosiți și se reportează în bugetul următor. În cazul nostru, după trecerea pragului de n+2, banii vor intra în bugetul UE, iar România poate ajunge în situația de a finanța probabil bugetul Uniunii cu banii necheltuiți. La nivelul Parlamentului European, părțile sunt divizate pentru că în materie de buget parlamentarii gândesc național și nu european. Poziția eurodeputaților PDL nu este încă stabilită.”

În legătură cu informațiile privind poziția Marii Britanii care ar fi determinat deja încercări de a elabora un buget cu doar 26 de membri, Sebastain Bodu confirmă această ipoteza.

”Se lucrează și la un buget fără Marea Britanie, mai ales în condițiile în care este posibilă retragerea acesteia din UE. Folosirea veto-ului de către România este abruptă și e înscrie într-o serie de poziții divergente și energice. Franța are un puternic interes legat de Politica Agricolă Comună, în timp ce Polonia este interesată de banii alocați dezvoltării regionale. Fiecare țară dorește să rămână, în principiu, cu aceleași sume alocate. La Consiliul European din noiembrie, unde se pare că discuțiile se vor prelungi, ori se va lua o decizie după modelul Conclavului pentru alegerea Papei, în care participanții pot fi închiși într-o cameră până vor lua o decizie, ori soluția va fi decisă într-un nou Consiliu European.”

Foto: www.facebook.com/sbodu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

4 × four =