Studiu IRES: Un sfert dintre români s-au gândit să plece în străinătate și susțin că ”s-au săturat” de România

După 21 de luni foarte dense în plan politic, social și economic, care au trecut de la ultima cercetare care a avut ca scop evaluarea mândriei de a fi român,  Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a reluat analizele cu privire la această temă, tot mai discutată de opinia publică.

Prezenta cercetare arată, potrivit comunicatul remis Calea Europeană, că:

•                  Deși România poate fi socotită un tărâm al unor făgăduințe firave, criza europeană îi face pe români să reconsidere șansele oferite de societatea românească

–                   De la sfârșitul anului 2010 scade proporția respondenților care, întrebați în ce țară le-ar plăcea să trăiască, dau răspunsul „România”, de la 59% la 51%; ceilalți respondenți preferă Germania, Italia, Franța, Spania sau alte țări, majoritatea europene;

–                   36% dintre respondenți indică România drept țara ideală, proporția acestora scade cu 9 procente față de anul 2010. În acest top România este urmată de Germania, Statele Unite ale Americii, Elveția și Italia;

–                   62% dintre respondenți sunt de părere că pentru a se realiza, este mai bine ca tinerii să rămână în țară decât să plece în străinătate;

–                   28% dintre cei chestionați spun că România oferă condiții de viață civilizate, în creștere cu 5 procente față de anul 2010;

–                   30% dintre intervievați ( cu 4% mai mulți decât în anul 2010) cred că, dacă ținem cont de situația socio-economică actuală a României, această țară permite un nivel de trai decent;

–                   19% dintre respondenți cred că România oferă un viitor sigur tineretului;

–                   54% dintre participanții la studiu consideră că România va deveni un stat european comparabil cu restul statelor din UE, cu două procente mai puțin față de 2010;

•                  Soluția plecării în străinătate câștigă teren. Un sfert dintre români s-au gândit să plece definitiv

–                   În 2012 4 din 10 români spun că s-au gândit să plece la muncă în străinătate, față de 3 din 10 în anul 2010

–                   Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții s-au gândit la un loc de muncă în străinătate în proporție mai ridicată: de la 54,4% în cazul celor între 18 și 35 de ani la 13,3% în rândul persoanelor trecute de 65 de ani

–                   Dintre cei care declară că s-au gândit să plece să lucreze într-o altă țară, circa un sfert s-au gândit să plece definitiv

–                   Majoritatea celor care au fost plecați la muncă într-o altă țară declară că aceasta a fost o experiență reușită (77% în 2010, 86% în 2012)

•                  După doi ani, mândria națională rămâne intactă. Se asociază tot cu sărăcia, bătrânețea, mediul rural și școala puțină

–                   90% dintre respondenți declară atât în 2010, cât și în 2012, că sunt mândri că sunt români;

–                   84% dintre intervievați declară că Ziua Națională a României reprezintă o sărbătoare importantă pentru familia lor;

–                   comparativ cu anul 2010, scade proporția celor care consideră că 1 Decembrie este cea mai potrivită dată pentru Ziua Națională a României, de la 76% la 70%, în același timp crescând proporția celor care ar alege 24 ianuarie sau 23 august cu câte cinci procente.

•                  Noi despre noi. Ne-am născut la locul potrivit?

–                   Hărnicia (13%), ospitalitatea (7%), patriotismul (5%), optimismul (4%) și bunătatea sau blândețea (4%) sunt cel mai frecvent menționate caracteristici pozitive ale românilor de către persoanele chestionate. În ceea ce privește trăsăturile de caracter negative ale românilor, respondenții menționează infracționalitatea (16%), lenea (5%) și minciuna (5%).

–                   Puțin peste un sfert dintre români (27%) consideră că cei care spun, cu referire la România, că nu s-au născut în locul potrivit, au dreptate.

•                  Statistic, românii nu s-au săturat de România. Și totuși, tinerii …

–                   Unul din patru români (25,3% – în creștere cu 4 puncte față de 2010) susține că „s-a săturat” de țara în care trăiește; sentimentul este mai răspândit în rândul tinerilor (32,2% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de, respectiv 31,1% pentru cei care au între 36 și 50 de ani), în rândul celor de etnie maghiară (41,7%) și în rândul transilvănenilor și bănățenilor (31,5%);

–                   84% consideră că un patriot ar trebui să își susțină țara indiferent de direcția înspre care se îndreaptă aceasta (față de 68% în 2010), 92% consideră că un patriot ar trebui să se implice în dezbaterile politice (fată de 84% în 2010), iar 96% consideră că un patriot trebuie să își manifeste deschis sentimentele patriotice (față de 90% în 2010);

–                   89% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Românii ar trebui să muncească din greu pentru a duce țara într-o direcție bună”;

–                   doi din trei români susțin că atunci când critică România, o fac din dragoste pentru țară, însă tot doi din trei sunt de acord cu afirmația „Multe țări critică România, așa că cetățenii ei nu ar trebui să o mai critice”;

–                   85% spun că se opun direcției în care merge țara pentru că le pasă de ea, iar 86% spun că România își are locul ei bine definit în lume;

–                   Deși 79% dintre respondenți spun că românii au o identitate națională puternică, iar 98% consideră că tradițiile românești trebuie păstrate, 73% spun că românii preiau prea multe modele din afară.

•                  Mai este la modă patriotismul?

–                   54,3% dintre persoanele chestionate consideră că patriotismul este o valoare actuală, cu două procente mai mult față de 2010;

–                   Patru din cinci români se consideră patrioți, sentimentul fiind în schimb mai răspândit în rândul celor cu vârstă înaintată, decât în cazul tinerilor, dar și în rândul celor cu studii superioare.

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și în analiza datelor.

 

Caracteristicile eșantioanelor folosite pentru cercetări:

Date 2012

Volumul eșantionului: 1.289 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 23 octombrie 2012

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI

Date 2010

Volumul eșantionului: 1.832 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4%

Perioada anchetei: 30 noiembrie 2010

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI

 

Foto: judiciarius.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

twenty − eight =