Titus Corlăţean, la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO: Sistemul antiracheta al NATO are caracter pur defensiv

corlateanMinistrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat, la 23 aprilie 2013, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO. Cu acest prilej, a luat parte la discuţiile Aliate în formatul consacrat al Consiliului Nord-Atlantic, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC), precum şi la întâlnirea statelor Aliate cu partenerii contributori la operaţia NATO din Afganistan – ISAF.

În cadrul dezbaterilor, au fost abordate teme de interes de pe agenda Alianţei, cum ar fi: evoluţiile din Afganistan şi prezenţa Alianţei în această ţară după anul 2014, perspectivele cooperării NATO cu Federaţia Rusă, parteneriatele Alianţei – cu accent pe zona Orientului Mijlociu şi din Nordul Africii, aspecte ale securităţii globale cu relevanţă pentru Alianţa Nord-Atlantică, cu referiri la potenţialul periculos al situaţiei din Siria asupra Turciei, respectiv la problematica nord-coreeană.

În privinţa cooperării NATO-Rusia, demnitarul român a reiterat sprijinul pentru fundamentarea acesteia pe o relaţie pragmatică de parteneriat strategic. Afganistanul rămâne un subiect aparte, care oferă în continuare oportunităţi de colaborare între Alianţă şi Rusia. Ministrul afacerilor externe a punctat necesitatea unei etape calitativ superioare în transparenţa între Rusia şi Aliaţi, inclusiv în ce priveşte exerciţiile militare. El a reafirmat susţinerea pentru proiectele de cooperare practică dintre NATO şi Rusia, un exemplu de colaborare cu perspective deosebite fiind programul de cercetare avansată în domeniul telemedicinei, desfăşurat sub egida NRC, program în care România şi Rusia sunt co-directori de proiect.

În contextul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat caracterul pur defensiv al sistemului antirachetă al NATO, subliniind faptul că acest sistem este menit să răspundă ameninţărilor care ar veni din afara teritoriului statelor care compun NRC. De altfel, acest element a fost reluat de demnitarul român şi în cadrul unei întrevederi separate cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în cadrul căreia au fost clarificate aspectele de preocupare generate de declaraţiile ambasadorului rus la Bucureşti, Oleg Malghinov.

Şeful diplomaţiei române a abordat subiectele de pe agenda reuniunii pornind de la interesele prioritare ale României la NATO, printre acestea figurând: necesitatea implicării întregii comunităţi internaţionale în efortul de susţinere a stabilităţii şi securităţii în Afganistan, importanţa acţiunilor de cooperare a Alianţei cu Rusia, asigurarea unui profil sporit al parteneriatelor NATO, ca dimensiune strategică a abordării cuprinzătoare a Alianţei în domeniul securităţii, în paralel cu atenţia acordată de ţara noastră evoluţiilor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Ministrul român de externe a subliniat importanţa climatului regional şi a relaţiilor Afganistanului cu vecinii, după 2014, punctând faptul că securitatea Afganistanului nu poate fi privită izolat de evoluţiile generale din societatea afgană. A subliniat că principalele priorităţi la momentul actual sunt reprezentate de finalizarea procesului de tranziţie, pregătirea corespunzătoare a alegerilor din 2014 şi stabilirea detaliilor angajamentelor internaţionale post-2014. În acest context, a evidenţiat necesitatea intensificării dialogului NATO cu alte organizaţii care îşi asumă un rol activ în Afganistan (îndeosebi ONU, UE şi OSCE), în vederea asigurării complementarităţii şi coerenţei demersurilor internaţionale de susţinere a stabilităţii acestei ţări. A evidenţiat, în acest context, angajamentul României de a contribui la viitoarea misiune condusă de NATO, în Afganistan, după 2014. Miniştrii aliaţi au decis lansarea fazei a doua a Fondului Voluntar pentru întreţinerea elicopterelor de fabricaţie rusească, aflate în dotarea forţelor afgane.

În contextul discuţiilor privind formatul de parteneriat al Dialogului Mediteranean, cu accent pe situaţia din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, Titus Corlăţean a susţinut continuarea eforturilor NATO subsumate atingerii pe termen lung a obiectivelor aliate de dezvoltare a parteneriatului cu statele din zonă, pentru a putea contribui la stabilitatea şi securitatea întregii regiuni. A reafirmat solidaritatea României cu Turcia, în calitate de partener strategic şi Aliat. Totodată, a exprimat preocuparea ţării noastre în ce priveşte deteriorarea climatului de securitate în Siria şi susţinerea faţă de eforturile de identificare a unei soluţii politice pentru criza din această ţară.

Miniştrii aliaţi de externe au adoptat, cu această ocazie, o declaraţie prin care condamnă declaraţiile şi acţiunile provocatoare recente ale R.P.D. Coreea, cu un impact profund negativ asupra stabilităţii şi securităţii în Peninsula Coreeană, precum şi la nivel internaţional. Declaraţia solicită regimului de la Pyongyang abţinerea de la acte provocatoare şi reconfirmă, în paralel, angajamentul Alianţei faţă de pacea durabilă şi obiectivul denuclearizării verificabile a Peninsulei.

Pe tematica regională din vecinătatea României, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat în cadrul dejunului de lucru susţinerea faţă de extinderea Alianţei. A salutat, totodată, alături de alţi miniştri, acordul politic recent încheiat între Belgrad şi Priştina.

În marja ministerialei NATO, şeful diplomaţiei române a luat parte şi la o reuniune a miniştrilor de externe ai Trilateralei informale România-Polonia-Turcia, cu omologii lor din Bosnia-Herţegovina, Georgia, Macedonia şi Muntenegru, state aspirante la aderarea la NATO. Dezbaterile au vizat exprimarea sprijinului statelor Trilateralei – pe linia politicii NATO a „uşilor deschise” – faţă de aspiraţiile de integrare euro-atlantică ale ţărilor partenere participante la această reuniune. Totodată, au fost solicitate sugestii privind modalităţile în care statele Trilateralei, alături de ceilalţi Aliaţi, pot sprijini avansul acestor ţări către aderarea la NATO, odată cu încurajarea acestora să depună eforturi, în continuare, pentru îndeplinirea standardelor şi condiţiilor de aderare, impuse de NATO.

Sursa: MAE

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

five × one =