Prioritatile politicii externe romanesti in 2013. Ce crede președintele despre Schengen

traian basescuTraian Băsescu i-a primit luni, 21 ianuarie, la Palatul Cotroceni, pe Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România.

În discursul său anual privind liniile de politică externă ale României, președintele a ținut să menționeze că britanicii nu au de ce să se teamă de un val al imigranților români în 2014 și le-a garantat acestora că românii nu vor ”invada” Marea Britanie.

Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej, asa cum este redat de Administrația Prezidențială:

„Excelenţa Voastră, domnule Nunţiu Apostolic,
Doamnelor şi domnilor şefi de misiune,
Doamnelor şi domnilor,
Încep prin a vă mulţumi pentru felicitările pe care mi le-aţi transmis cu ocazia Anului Nou. La rândul meu, vă doresc dumneavoastră, şefilor de state pe care îi reprezentaţi şi popoarelor dumneavoastră un An 2013 mai bun decât anul care s-a încheiat, prosperitate, securitate şi o speranţă mai bună în anii ce urmează.

Pentru România, 2012 a fost un an complex şi turbulent în plan politic. Evenimentele din perioada iulie-august au determinat un pas major înapoi în ceea ce priveşte respectarea standardelor legate de justiţie, stat de drept, supremaţia legii în România, dar şi respectarea angajamentelor internaţionale, în primul rând a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Sfârşitul anului 2012 a adus cu sine o nouă ecuaţie politică în Parlamentul de la Bucureşti, care marchează o putere solidă, dar şi o opoziţie slabă, o garanţie pentru atingerea punctelor de program al actualei puteri, o oportunitate de a continua reformele de modernizare a României, dar şi temeri privind respectarea îndeplinirii angajamentelor în această direcţie. Refacerea încrederii statelor partenere în capacitatea statului român de a fi stat de drept, consecvent în aplicarea legii şi previzibil în rezultatele acesteia, devine astfel principala sarcină a Guvernului în interiorul Uniunii Europene, în cursul acestui an. Trebuie să ne recunoaştem caracterul de predictibilitate în acţiune, pe care numai un sistem instituţional stabil îl poate garanta. Trebuie să demonstrăm că lupta anticorupţie este o preocupare constantă şi că există o continuitate de abordare în această direcţie şi la nivelul Guvernului, dar și la nivelul noii majorități parlamentare.

Au trecut aproape opt ani de la aderarea României la NATO şi deja şase ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Nu putem spune că am reuşit valorificarea tuturor beneficiilor politice, economice şi de securitate care derivă din apartenenţa la cele două organizaţii. Ca urmare, avem obligaţia ca, reflectând la experienţa acumulată şi construind pe fundamentele existente, să ne propunem recuperarea restanţelor şi să ne asumăm noi proiecte. Strategia Dunării şi eşafodajul de parteneriate strategice ale României sunt proiecte pe care le privim cu prioritate ca soluţii de securitate, dar şi de relansare economică şi creare de noi locuri de muncă, de prosperitate pentru români.

Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistenţă, trebuie să intre într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural şi interuman. În plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare antirachetă în Europa, prin încheierea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiţii americane în România va fi prioritară. Se va acţiona susţinut pentru crearea condiţiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în Statele Unite a noii legislaţii în domeniu. În cadrul Uniunii Europene, România va susţine extinderea şi aprofundarea parteneriatului UE-SUA.

Apartenenţa la NATO rămâne un pilon al politicii noastre externe şi de securitate. România va continua să ofere sprijin eforturilor aliate de instruire şi asistenţă din Afganistan, inclusiv în perioada post-2014. Vom susţine activ evoluția sistemului de apărare antirachetă a NATO, după declararea la Summitul de la Chicago a capabilităţii interimare a acestui sistem. Suntem interesaţi să contribuim pe deplin la aplicarea Noului Concept Strategic al Alianţei, adoptat la Lisabona, prin susţinerea celor trei misiuni centrale ale NATO, şi anume: apărarea teritoriului, contribuţia la prevenirea şi gestionarea conflictelor, precum şi, cel de-al treilea, punerea în aplicare a conceptului de securitate prin cooperare, în special prin promovarea politicii de parteneriate ale NATO. Vom susţine continuitatea politicii uşilor deschise ale NATO, precum și implicării active în promovarea răspunsurilor la noile ameninţări de securitate ale secolului XXI, cum ar fi lupta împotriva terorismului, apărarea cibernetică şi securitatea energetică. Aici mi-aş permite să fac o paranteză, o paranteză însă care trebuie subliniată. Zilele acestea cu toţii am văzut că terorismul se află la frontiera de sud a Uniunii Europene. Evenimentele din Algeria au confirmat, încă o dată, că grupări teroriste puternice sunt capabile să ucidă cetăţenii noştri şi aici trebuie să ne putem pune o întrebare: cum ne apărăm cetăţenii? Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne punem în modul cel serios această întrebare. Ei când pleacă cu companiile noastre să lucreze pe teritorii străine, pleacă cu sentimentul că statul lor îi va apăra. Nu avem încă o evaluare finală a ceea ce s-a întâmplat în Algeria, dar imediat ce o vom avea, ne vom exprima. Cert este că acolo au murit cetăţenii noştri nevinovaţi şi nu numai cetăţeni ai Uniunii Europene, cetăţeni americani, cetăţeni japonezi, oameni care s-au dus odată cu companiile noastre pe teritoriul algerian. Nu avem dreptul să trecem peste acest eveniment fără a da un răspuns, ce ne asumăm din ce s-a întâmplat în Algeria. Şi a doua paranteză, în perioada care a trecut, România a fost supusă unui atac cibernetic fără precedent. Trebuie să vă spun că am reuşit să facem faţă acestui atac graţie unei pregătiri care a început de acum trei ani, când am stabilit în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării o prioritate din protejarea sistemelor informatice ale României, dar este clar că ostilitatea, fuga după informaţie este un element pe care nu-l mai putem neglija şi acestui tip de acţiune ostilă trebuie să îi facem faţă şi să luăm în serios deciziile summitului NATO de la Lisabona, de la Bucureşti, dar şi cel de la Chicago.

Vom avea în vedere o mai bună reprezentare a României în structurile Alianţei şi vom promova în continuare procesul de reformă a acestor structuri.

În ceea ce priveşte politica europeană a României, acţiunea statului român în interiorul Uniunii Europene se va concentra pe următoarele direcţii:

• asigurarea accesului deplin al cetăţeanului român la drepturile stabilite prin Tratate, mai ales la dreptul de liberă circulaţie şi stabilire a reşedinţei;
• crearea condiţiilor politice pentru depăşirea crizei economice şi înscrierea economiei europene pe un curs de creştere durabilă;
• recuperarea pierderii de încredere a Europei faţă de stabilitatea instituţiilor din România, în special a independenţei justiţiei;
• avansarea în procesele de apropiere de UE a statelor din Balcanii de Vest şi a Republicii Moldova.

Criza economică prelungită a relevat o capacitate redusă de mobilizare a voinţelor politice ale statelor membre pentru soluţii îndrăzneţe, care să reflecte principiul „la situaţii excepţionale, acţiuni excepţionale”. La rândul ei, această voinţă comună, frânată de interese naţionale, a provocat o criză profundă de încredere, o adevărată ruptură a cetăţeanului european de procesele de integrare. Vedem în numeroase ţări europene cum platforme politice naţionaliste, ca să nu spun eurosceptice, câştigă sufragiile electoratelor, putând conduce la tendinţe deja conturate de recrudescenţă a populismului.

Nu mai este timpul pentru paşi mărunţi, ci a venit momentul pentru paşi mari, care să reflecte amploarea dificultăţilor cu care ne confruntăm. Aceşti paşi mari au început să fie deja făcuţi, prin intermediul bunăoară al Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Nu este prea devreme să începem reflecţia la nivel european asupra altor soluţii politice ambiţioase care ar putea impune modificarea tratatelor actuale ale Uniunii Europene.

Credem cu tărie că numai printr-o nouă abordare politică la nivelul Uniunii asupra provocărilor fără precedent care continuă să submineze economiile noastre putem salvgarda obiectivele fundamentale ale construcţiei europene, respectiv garantarea – pentru statele membre vechi – şi atingerea – pentru noii membri – a nivelului de securitate şi prosperitate pe care procesele de integrare europeană le-au vizat de la bun început.

Depăşirea blocajelor politice care frânează stabilirea unui consens cât mai larg în domeniul politicilor economice în acest moment se poate realiza printr-un efort comun de creştere a încrederii cetăţenilor în soluţia instituţiilor europene şi, în mod obligatoriu, de «reînvestire» a cetăţenilor cu principalul lor atribut – un atribut originar -, de generator politic. Trebuie, acum mai mult ca oricând, să vedem în cetăţean nu atât un beneficiar de drepturi, cât un creator de drepturi în interes general.

În faţa provocărilor de natură politică, economică, socială şi de încredere cu care ne confruntăm, viitorul constă în continuarea accelerată a integrării şi consolidarea calitativă a Uniunii Europene. O Uniune mai integrată şi, ca atare, mai puternică înseamnă o piaţă internă mai cuprinzătoare şi mai funcţională. Ştim foarte bine că Piaţa Internă reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje competitive de care Uniunea Europeană dispune, reprezentând instrumentul esenţial de asigurare a creşterii economice şi, implicit, a bunăstării cetăţeanului.

În acelaşi timp, crearea spaţiului european fără controale la frontiere – sau fără frontiere – nu este desăvârşită din raţiuni politice pe care unele state membre continuă să le întrebuinţeze pentru blocarea accesului României şi Bulgariei în Zona Schengen. Mă adresez acum ambasadorilor statelor membre și fac un nou apel – şi pe această cale – la guvernele dumneavoastră pentru a reveni la abordarea tehnică a acestui dosar: România a dovedit că îndeplineşte toate criteriile legate de obligaţia de apărare a frontierei Uniunii. România consideră că și-a îndeplinit obligația din Tratatul de aderare.

Anul 2013 este şi ultimul an din actuala perspectivă bugetară. Cunoaştem cu toţii – iar Preşedinţia irlandeză a Consiliului o reflectă în programul său de priorităţi – că miza esenţială pe parcursul anului este convenirea pachetului legislativ privind viitorul Cadru Financiar Multianual.

Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 trebuie să fie în mod autentic racordat la agenda de creştere şi ocupare reflectată în Strategia Europa 2020, astfel încât să consolideze capacitatea de dezvoltare a statelor noastre. Pentru noi, este esenţială asigurarea unei finanţări corecte în cadrul politicilor de coeziune şi agricolă comună. În mod evident, Europa are nevoie de un buget suficient pentru a-şi întări competitivitatea în plan mondial şi a fi consecventă cu propriile ambiţii, dar aceasta nu se poate realiza prin perpetuarea disparităţilor dintre regiuni şi state sau a decalajelor majore din prezent dintre subvențiile și veniturile fermierilor din diferite ţări.

Competitivitatea europeană este direct influenţată de viteza cu care sunt recuperate decalajele de competitivitate şi dezvoltare din interiorul Uniunii, iar aceasta va fi şi poziţia pe care o vom susţine la cea de-a doua parte a negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, la Consiliul European din 7-8 februarie.

Dezbaterile actuale referitoare la Uniunea Economică şi Monetară vor schimba configuraţia Uniunii Europene şi anticipează, poate pentru o perspectivă mai apropiată decât o doresc unele state membre, modificarea Tratatelor. Deşi nu se va întâmpla imediat, doresc să evoc acest lucru pentru a exprima convingerea că Uniunea are nevoie pe termen mediu și lung de o nouă paradigmă de organizare şi funcţionare, prin care uniunea politică a statelor membre să fie principalul generator al deciziilor noastre.

Pentru noi, este foarte important ca procesul de consolidare a zonei euro să se realizeze cu luarea în considerare a intereselor statelor cu derogare temporară de la moneda unică. Nu ne dorim crearea unui club de categoria a doua în Uniune, format din statele care nu sunt încă în zona euro. În fine, dar nu în cele din urmă, doresc să adresez sincere felicitări Croaţiei pentru succesul aderării la Uniunea Europeană şi să salut din toată inima că ni se va alătura la 1 iulie 2013.

România a dezvoltat un sistem de parteneriate pe care îşi întemeiază eforturile de consolidare a securităţii și dezvoltării relațiilor sale economice. Parteneriatele sunt structurate pe trei dimensiuni, în contextul cooperării politice şi de securitate, economice şi energetice, culturale şi academice. Consultările periodice pe terţe teme de interes comun consolidează aceste relaţii. Dincolo de Parteneriatul strategic cu Statele Unite, despre care am vorbit deja, menționez Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, care va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în vecinătatea estică. Astfel, este important să punem în aplicare toate prevederile convenite în planul de acțiune al parteneriatului româno-polon, la nivelul excelentei cooperări în domeniul politicilor militare şi în dosarele europene. O atenţie sporită va fi acordată relaţiei cu Turcia în vederea implementării, prin semnarea şi punerea în aplicare a Planului de Acţiune, a parteneriatului strategic bilateral, pe baza împărtăşirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, a necesităţii transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu de prosperitate democratică, stabilitate şi securitate şi pe baza susţinerii ferme pe care România o acordă Turciei pentru a deveni membru al UE.

De asemenea, trebuie să acţionăm în continuare pentru operaţionalizarea deplină a formatului trilateral informal creat de România împreună cu Polonia şi Turcia în anul 2012.

Ne propunem un efort mai mare pentru ca Parteneriatul cu Marea Britanie să dobândească mai multă substanţă pe palierul economic, dar şi prin acţiuni comune în vecinătatea estică a UE. În acelaşi timp, este necesar un efort continuu al MAE, al autorităţilor române competente, ca împreună cu cele britanice să vegheze activ ca drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie, astfel ca acestea să nu fie afectate, iar normele europene relevante să fie respectate. Eu, de aici, garantez autorităților britanice și celor îngrijorați, că românii nu vor invada Marea Britanie. România este o țară foarte frumoasă.

În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune:

Parteneriatul strategic cu Azerbaijan va fi promovat în continuare cu prioritate, astfel încât să fie făcuţi paşi hotărâți în dosarele Nabucco şi AGRI, dar şi pentru realizarea coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, împreună cu Turkmenistan şi Georgia. România trebuie să depună eforturi pentru susţinerea materializării gazoductului transcaspic. România va continua să sprijine aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei.

Relaţia României cu Israel are o dimensiune deosebită pe multe planuri – securitate, politică, care va fi extinsă în continuare, inclusiv în plan economic şi tehnologic. Va fi valorizată relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două ţări.

O atenției sporită, atât în plan politic, cât şi economic va fi acordată relaţiei cu Germania, plecând de la fundamentele solide ale relaţiei economice şi poziţiile apropiate pe majoritatea principalelor dosare europene, care rămân de actualitate. De asemenea, trebuie aprofundat parteneriatul pe care România îl are cu Franţa, pe baza intereselor comune ale celor două state în cadrul UE, prin convenirea unei noi Foi de Parcurs, care să nu se rezume strict la repatrierea românilor din Paris și de pe teritoriul francez, și pe implementarea acesteia mai ales în domeniul economic, dar şi prin crearea unei mai mari convergenţe pe dosarele europene.

Parteneriatul consolidat cu Italia, care cunoaşte un nivel de excelenţă, va continua să fie valorificat la justa sa valoare, pe baza relaţiilor economice și politice foarte bune.

Vom continua să consolidăm relațiile solide cu Spania, dar și cu vecinii noștri, Ungaria și Bulgaria.

România va acţiona pentru valorizarea relaţiei cu Canada, de natură să întărească legătura transatlantică ca vector esenţial al politicii externe a României. Un obiectiv important în relaţia cu Canada, pe lângă amplificarea relaţiilor economice şi a cooperării în cadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români.

Din punct de vedere strategic şi al intereselor de securitate, nivelul de ambiţie al României vizează trei zone principale din vecinătate: Regiunea Extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi Regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord. Pot sublinia că, din acest punct de vedere, România a avut relații tradiționale cu statele dina ceste trei regiuni pe care le-am enunțat anterior.

Regiunea extinsă a Mării Negre este un spaţiu tradiţional de interes şi cooperare regională în care România a fost pionier. Importanţa strategică, politică şi de securitate a regiunii Mării Negre este subliniată şi de poziţia sa de mare la frontiera UE şi a NATO, de spaţiu de confluenţă şi convergenţă, dar şi de tranzit către zonele turbulente din Irak şi Afganistan.

Competitivitatea economică depinde în măsură determinantă de asigurarea necesarului de energie, aspect relevat de prioritatea care este acordată acestui domeniu în agenda Uniunii Europene, fie că ne gândim la obiectivele de creştere a ponderii resurselor regenerabile în mix-ul energetic sau de creştere a eficienţei energetice, fie la diversificarea surselor şi a rutelor de transport al hidrocarburilor.

România este capabilă să contribuie la dezvoltarea şi punerea în aplicare a unei politici eficace în materie de securitate energetică, având în vedere şi numai faptul că, prin poziţia noastră geografică, putem asigura ruta optimă pentru transportul gazelor naturale din zona caspică în Europa. Am dezvoltat relaţii bilaterale excelente cu toate statele furnizoare din Asia Centrală, relaţii pe care dorim să le exploatăm din perspectiva securităţii energetice în beneficiul întregului spaţiu european.

Valorificarea la potenţial maxim a resurselor energetice din Zona Caspică depinde însă de o abordare cu adevărat comună la nivelul Uniunii asupra raporturilor cu statele furnizoare.
În ceea ce ne priveşte, ne menţinem angajamentele asumate în cadrul proiectului Nabucco şi vom acţiona pentru materializarea proiectului interconectorului AGRI.

Ideea coridoarelor de transport susţine şi ideea pe care am lansat-o deja a legăturii directe dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin calea fluvială Dunăre-Main-Rin, care nu poate fi exploatată economic la potenţialul deplin ca urmare a menţinerii unor regimuri de navigaţie distincte, specifice fluviilor Dunărea și Rin.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării ar putea deveni cadrul de coordonare între statele membre interesate pentru constituirea acordului politic necesar unificării regimurilor de navigaţie şi integrării în circuitul economic a celei mai importante artere fluviale a Europei. Conştientă de importanţa strategică a unei rute fluviale unice între Marea Neagră şi Marea Nordului, România va relua în cursul anului demersul pentru fixarea acestei ţinte ca prioritate a Uniunii.

Republica Moldova a dovedit că este partenerul cu performanţele cele mai notabile în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce ne încurajează să credem ferm în viitorul său european. Parcursul important pe care l-a realizat în ultimii ani în ceea ce priveşte ancorarea sa în procesele Uniunii Europene trebuie valorificat prin menţinerea ritmului reformelor în sensul obţinerii apropiate a unei perspective clare de aderare.
Vom continua să susţinem acordarea acestei perspective clare Republicii Moldova, inclusiv prin sprijinul pentru desfăşurarea într-o dinamică accelerată a negocierilor privind Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat şi liberalizarea vizelor. Îmi exprim speranţa că Republica Moldova va reuşi să finalizeze negocierile privind Acordul de Asociere la Uniunea Europeană în vara acestui an, astfel încât semnarea documentului să aibă loc cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Sper ca anul 2013 să aducă o nouă dinamică a normalităţii în relaţiile cu Federaţia Rusă, pe coordonatele pozitive deja stabilite în colaborarea economică. Sunt convins că putem găsi puncte de convergenţă care să permită un dialog pragmatic şi transparent, chiar dacă la București, dar și la Moscova umbra neîncrederii în cealaltă parte este încă prezentă. Am convingerea că o soluție în problema transnistreană care să fie acoperită de păstrarea intergității teritoriale a Republicii Moldova și de respectarea întrutotul a normelor internaționale este cheia relației politice deschise între Moscova și București.

Vom susţine pe mai departe aspiraţiile europene ale Ucrainei, pe măsura implementării de către autorităţile de la Kiev a standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice. Aşteptăm de la anul 2013 progrese semnificative ale Ucrainei cu privire la subiectele aflate pe agenda politică bilaterală. În egală măsură, urăm succes în exercitarea Preşedinţiei OSCE.

Dorim ca atât în Balcanii de Vest, cât şi în vecinătatea noastră estică să existe o zonă democratică de prosperitate, securitate şi predictibilitate. Ca urmare, vom continua să susţinem activ demersurile europene în această direcţie şi vom urmări pe mai departe întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate. În mod concret, susţinem în continuare, ca poziţie de principiu, politica „uşilor deschise”, respectiv continuarea extinderii NATO în Balcanii de Vest şi în vecinătatea estică, ca şi continuarea procesului de lărgire a UE, cu respectarea criteriilor de aderare.

Doresc să salut, în acest context, progresele înregistrate de Serbia în cursul anului 2012, prin obţinerea statutului de ţară candidată la UE. Este un semnal încurajator pe care Serbia îl merită pe deplin. În ceea ce ne priveşte, odată cu menţinerea sprijinului politic pentru avansarea rapidă a Serbiei către statutul de membru deplin al Uniunii Europene, rămânem atenţi la modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Pentru România, soluţionarea accesului egal la limba maternă al tuturor grupurilor etnice româneşti – autoidentificate ca atare în mod liber – va continua să constituie o prioritate în relaţiile noastre cu Serbia şi cu celelalte ţări din regiune. Pentru noi, rămâne esenţială punerea în aplicare a Protocolului celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind Minorităţile naţionale.

Mai avem multe de făcut în ceea ce priveşte apărarea şi promovarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României şi importantelor comunităţi româneşti din alte state europene. De asemenea, avem responsabilităţi asumate faţă de românii de pretutindeni şi de resortisanţii noştri, oriunde s-ar afla, ar munci şi ar trăi, dar care păstrează identitatea românească şi legătura sufletească cu ţara lor de origine.

Diplomaţia economică va trebui să se aplece tot mai mult asupra posibilităţilor de promovare a investiţiilor româneşti, a invenţiilor şi ideilor româneşti cu potenţial de a fi valorificate pe terţe pieţe. Efortul de asigurare a prosperităţii cetăţenilor români ţine de creşterea economică şi de crearea de locuri de muncă, dar şi de un efort de identificare a acestei bogate resurse, nevalorificată suficient, a minţii, inventivităţii şi antreprenoratului românesc. În perioada următoare, trebuie să concentrăm resurse diplomatice suplimentare pentru atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale României. Includ aici China, Japonia, India şi Coreea de Sud, dar şi alţi parteneri deja tradiţionali din Orientul Îndepărtat, Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Asia de Sud-Est. Acestea vor constitui repere pentru diplomaţia economică a României.
Consider că avem multe de învăţat, mai ales de la partenerii noştri europeni majori, în ceea ce priveşte consolidarea dimensiunii economice a diplomaţiei pentru dinamizarea cooperării economice, atragerea de investiţii străine şi promovarea produselor şi companiilor româneşti pe pieţele externe.

Sunt convins că voi găsi în dumneavoastră, domnilor şi doamnelor ambasador, cei mai apropiaţi colaboratori ai României în direcţia strângerii legăturilor cu ţările pe care cu distincţie le reprezentaţi la Bucureşti.

Permiteţi-mi deci ca, la final, să vă adresez cele mai călduroase urări de sănătate şi fericire pentru Noul An, dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră, cu cât mai multe împliniri în plan personal şi profesional. Vă doresc mult succes în activitatea pe care o desfăşuraţi, în beneficiul atât al ţărilor pe care cu cinste le reprezentaţi, cât şi în beneficiul României. Vă mulțumesc !”

Click aici pentru a vedea cum arata discursul presedintelui Băsescu în 2012.

Sursa: PRESIDENCY.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *