POLITICĂ
VIDEO EXCLUSIV (Partea a II-a) Cristian Diaconescu: Nu ma voi mai intoarce niciodata in PSD sau UNPR
Published
11 years agoon
By
REDACTIACristian Diaconescu vorbeste intr-un interviu in exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro despre viitorul politic si strategia Miscarii Populare, dar si despre relatiile externe ale Romaniei cu partenerii europeni si aderarea noastra la Spatiul Schengen.
– Cand credeti ca va adera Romania la spatiul Schengen?
Aderarea Romaniei la Schengen nu se va intampla in acest an.
– Din cauza cui? Exista o legatura intre MCV si Schengen?
E complicat, pot spune insa ca exista o legatura stransa, din punctul de vedere al unor state membre exista. Din punctul de vedere al Germaniei, Olandei, Austriei, Finlandei.
– Declarati intr-un interviu din 2012 pentru Ziare.com ca “MCV-ul nu ne este adresat, dar el, paradoxal, ne priveste si arata statelor membre cum stam cu justitia si statul de drept. (…) Raportul pare sa fie mai mult un semnal de alarma decat un raport de evaluare”.
Da, pentru ca semnalul pe care il transmite Comisia Europeana in legatura cu MCV-ul a fost desfigurat politic in Romania, considerandu-se ca este mai adecvat sa aplici matrita injuraturii pur si simplu decat sa incerci sa vezi in ce masura poti sa rezolvi problemele pe care le mentioneaza acest MCV.
-In 2010, tot despre MCV, dvs. spuneati ca raportul are evaluari subiective de natura politica, ca Romania ar trebui sa isi evalueze singura mecanismul de justitie si ca partenerii europeni ar trebui sa puna accentual mai mult pe cooperare decat pe verificare.
Sigur ca este un document politic si ramane un document politic. Este facut de o structura politica – Comisia Europeana. Numai ca intre 2010 si astazi au intervenit evenimentele din vara lui 2012. Repet, pana cand cei care astazi conduc Romania nu isi asuma si rezolva temele ramase din acea perioada si prefera doar sa le nege, nu vom da semnalul ca situatia poate fi depasita. (…) In 2010 criteriile de la Copenhaga nu erau incalcate, in 2012 criteriile au fost incalcate. In conditiile de la acea data aveam posibilitatea sa afirmam Romania pe o pozitie mult mai de incredere in fata partenerilor. Adica da, este un document politic, dar aveti incredere in noi, ca sa explic, ca ne putem face propriile valori pe benchmarkingurile de atunci, care erau cele 4. Dupa vara lui 2012, esti penibil sa mai pretinzi asa ceva, acest lucru s-a schimbat.
–Politicienii s-au cam rastit la liderii europeni, in ce masura credeti ca ne-a afectat acest lucru?
Acestea intra intr-un pachet care intareste lipsa de credibilitate. Adica reprezinta argumente in plus la faptul ca mecanismul politic de la Bucuresti nu a constientizat ce a facut si ii este teama in fata propriului electorat sa rezolve aceste probleme si, cel mai grav, si-ar dori sa acopere aceasta problema. Memoria institutionala la acesti parteneri este in egala masura importanta, ca si dorinta lor de a pastra integritatea standardelor si familiei din care facem parte. Deci mesajul meu este ca ei nu uita.
–Daca ne uitam in jurul Romaniei, in tot mai multe state vecine mesajele extremiste de dreapta capata un contur totmai pronuntat. Daca interconectam toate aceste evolutii din jurul nostru, ne dam seama ca influenta Rusiei in spatiul ex-sovietic este din ce in ce mai mare.
Stii foarte bine ca, in conditii de criza, competitia e permanenta. Este o lupta permanenta pe zone de influenta, pe resurse, energie, deci nu trebuie sa mire pe nimeni faptul ca o serie de state incearca cu tot felul de mijloace sa isi impuna nu atat autoritatea, ci sa isi extinda cat mai mult influenta. Deci, din acest punct de vedere trebuie sa fim foarte atenti pentru ca suntem stat de granita atat pentru UE, cat si pentru NATO, trebuie sa folosim pozitionarea geo-strategica in interesul nostru. (…) Noi facem comert mult mai dificil decat face cineva dinauntrul UE care s-ar mai afla si in Schengen. Din acest punct de vedere, iata o paguba. De aceea spuneam ca modul in care ar trebui sa ne luptam la Bruxelles pentru anumite privilegii in relatia cu vecinatatea apropiata a UE ar trebui sa fie primordiala alaturi de absorbtia fondurilor europene, pe aceste lucruri ar trebui sa ne concentram.
–Ati fost ministru de externe, cum sta Romania in acest moment cu privire la relatiile internationale?
Cu exceptia convulsiilor interne relativ greu de explicat si mai ales, in mod ciudat, greu de asumat de catre cei care le-au provocat, Romania este un partener cat se poate de corect, de important in UE si NATO. (…) Prezenta noastra conteaza foarte mult, avem scutul antiracheta si vom vedea cat de mult conteaza aceasta componenta nu mai pentru protectia Romaniei, dar a intregii Europe.
– Apropo de contextul international, ne pregatim de un raboi nuclear cu Coreea?
Nu, nu cred ca se va intampla asa ceva. Este si o uriasa diferenta de capacitati. Nu ne-am retras diplomatia, ne coordonam cu cei din UE si Alianta Nord-Atlantica. Eu sper ca lucrurile nu vor evolua de o maniera in care sa le faca ireversibila.
– Revenind la politica romaneasca, credeti ca va veti mai intoarce intr-un partid politic dupa 2014?
Nu stiu sa va spun, speculam, nu as exclude cu totul asa ceva, dar fi foarte foarte dificil.
– La PSD va veti mai intoarce?
Niciodata.
– La UNPR?
Nu.
– Veti candida pentru o functie precum cea de presedinte al Romaniei?
Nu, atata vreme cat o astfel de candidatura presupune o afiliere si o relatie cu un partid politic. Eu va spuneam ca am dificultati in ce priveste apartenenta la un partid politic, daramite sa candidez.
– Cand estimati ca Miscarea Populara va deveni un partid politic?
Nu stiu daca acest lucru se va intampla. Evident, daca Miscarea Populara va avea oameni activi interesati sa isi implementeze proiectele, nu doar de a le afirma, atunci s-ar putea ca o contrareactie la respingerea stupida din partea partidelor politice de a prelua astfel de programe sau strategii, Miscarea Populara sa isi doreasca sa genereze formarea unui partid politic. Fundatia va ramane, indiferent ca unii dintre membrii sai vor dori la un moment dat sa se transforme intr-un partid politic. Sper ca oameni extrem de valorosi care nu au nicio legatura cu politicul sa se asocieze acestei miscari si nu vreau ca ei sa fie dezamagiti.
– V-ati saturat si de PDL, asa cum scrie in manifest, ca v-ati saturat de toate partidele?
Am vazut cum s-a transformat ceea ce Marian Preda a spus, raspunsul acesta a fost dat la o intrebare legata special de PDL.
– Dar si in manifest scrie acest lucru.
Este de fapt, simplificata o atitudine, nu neaparat legata de PDL, pentru ca din punctul de vedere al economiei intrgului manifest partidele acestea politice nu conteaza, au cu totul alte reguli de functionare.
– Mai credeti in revigorarea partidului democrat-liberal?
Nu am fost membru al acestui partid si ar fi relativ urat sa fac evaluari, insa ce pot sa spun este ca pentru ca am cooperat cu multi dintre ei si i-am vazut oameni extrem de capabili si profesionisti si m-am bucurat chiar de sprijinul unora dintre ei cand a fost vorba de proiecte de politica externa. Pot sa spun ca ceva mai mult curaj de a-si asuma trecutul, nu doar de a se delimita de trecut, le-ar fi util si din punct de vedere politic, dar este o parere personala. Indiferent de faptul ca s-au platit niste costuri, in politica romaneasca, emotia trece repede. Au facut lucruri pe care alte partide politice nu au avut curajul sa le faca. Eu cred ca ar trebui sa fie mandri de modul in care s-au luptat la guvernare in conditii de ostilitate induse in jurul lor.
– V-ati gandit ca Traian Basescu s-ar putea delimita de Miscarea Populara si de dvs. personal cum a facut-o cu PDL?
Noi lucram pe proiecte care transgreseaza zona politica, ne-am bucura daca sprijinul acesta ar fi inteles si am beneficia si de sprijinul institutiilor statului. Atitudinea viitoare o vom vedea. In masura in care cineva din aparatul administratiei face greseli, e evident acest lucru trebuie sa primeasca raspuns.
–Ce se intampla acum cu Miscarea Populara? Sunteti in stadiul in care faceti adeziuni si cautati in teritoriu?
Colegii mei au publicat pe site-ul nostru o serie de criterii si ne-am intrebat sustinatorii, le-am confirmat faptul ca am primit aceste adeziuni si ca ne onoreaza cu interesul lor, si am intrebat sustinatorii pe care din 11 teme doresc sa participe la dialogul pe care vrem sa-l construim. In functie de interesul dansilor, vom incepe o serie de proiecte, cele mai interesante dintre acestea vor fi discutate in tara si evident, vom astepta reactii, vom aduce imbunatatiri si cu acestea vom merge in tara. Avem oameni din aproape toate categoriile profesionale.
– Cate adeziuni ati strans pana acum?
– 5126 erau, in aceasta dimineata.
Interviu realizat de Ovidiu Marincea
Partea intai a interviului acordat caleaeuropeana.ro, disponibila AICI.
You may like
La un an de la semnarea Declarației Politice Comune de Parteneriat Strategic, România și Bulgaria remarcă progresele concrete în domenii cheie ale conectivității, precum transporturi și energie
Marcel Ciolacu, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Doar lucrând împreună vom putea construi un viitor comun pe aceste meleaguri, pentru fiecare cetățean al României, indiferent de etnie
Ministrul Muncii a discutat cu omologul german despre îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru românii din Germania
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Guvernul aprobă ”modificările bugetului multianual aferent reformelor și investițiilor din PNRR”. Premierul cere miniștrilor să fie pregătiți pentru întâlnirea de săptămâna viitoare cu oficialii europeni responsabili de PNRR
Parlamentul European a aprobat prioritățile bugetare pentru 2025 prezentate de Victor Negrescu, negociatorul-șef pentru bugetul UE
DIASPORA
Lucian Bode, întâlnire cu românii din Spania: Guvernarea PNL a accelerat procedurile dublei cetățenii pentru că statul român vă consideră parte a marii familii românești
Published
2 days agoon
March 17, 2024Diaspora românească din Spania reprezintă o carte de vizită foarte importantă pentru România, a declarat sâmbătă secretarul general al PNL Lucian Bode, care a avut, alături de președintele liberal Nicolae Ciucă și europarlamentarul Rareș Bogdan, mai multe întâlniri cu românii stabiliţi în regiunea Barcelonei şi a Madridului, “oameni care chiar dacă locuiesc şi trăiesc de mulţi ani în Spania sunt foarte legaţi de ţară şi preocupaţi de soarta României”.
“Faptul că sub o guvernare PNL s-au accelerat procedurile pentru împlinirea visului dublei cetăţenii arată că statul român îi consideră parte a marii familii româneşti”, a adăugat liberalul, care a punctat că “românii din Spania poartă România în suflet!”.
“Românii din Spania poartă România în suflet! Sunt o comunitate dinamică, care s-a integrat foarte bine şi care aduce o contribuţie semnificativă economiei Spaniei! Am avut întâlniri foarte bune în aceste două zile cu românii stabiliţi în regiunea Barcelonei şi a Madridului, oameni care chiar dacă locuiesc şi trăiesc de mulţi ani în Spania sunt foarte legaţi de ţară şi preocupaţi de soarta României. În continuare, în ceea ce ne priveşte, le-am transmis românilor că acordăm o atenţie specială relaţiei cu autorităţile spaniole pentru că ne dorim să avem o foarte bună cooperare pentru a veni în sprijinul lor. Faptul că sub o guvernare PNL s-au accelerat procedurile pentru împlinirea visului dublei cetăţenii arată că statul român îi consideră parte a marii familii româneşti. Este doar o chestiune de timp până se va materializa pe deplin”, a scris Lucian Bode, sâmbătă pe Facebook.
El a adăugat că “diaspora românească din Spania reprezintă o carte de vizită foarte importantă pentru România”.
POLITICĂ
Klaus Iohannis: Recunoaștem și apreciem contribuția minorității maghiare la parcursul democratic, european și nord-atlantic al României
Published
4 days agoon
March 15, 2024Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, într-un mesaj prilejuit de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că România recunoaște și apreciază contribuția minorității maghiare la parcursul democratic, european și nord-atlantic, la împlinirea binelui comun.
“Transmit felicitări tuturor cetățenilor români de etnie maghiară care, în această zi, sărbătoresc apartenența maghiarilor de pretutindeni la un spațiu comun de istorie, tradiții și cultură. Totodată, le adresez concetățenilor noștri maghiari urări de sănătate și pace, un trai prosper într-o societate bine dezvoltată pe care să o construim împreună, fructificând valorile și potențialul bogatei noastre diversități culturale. Cu acest prilej, recunoaștem și apreciem o dată în plus contribuția minorității maghiare la parcursul nostru democratic, european și nord-atlantic, la împlinirea binelui comun”, a spus Iohannis, într-un mesaj difuzat de Administrația Prezidențială.
Evocând istoria, președintele a subliniat că înțelepciunea, cunoașterea reciprocă și experiența conviețuirii au putut așeza între majoritatea românească și minoritatea maghiară punți de dialog și de solidaritate capabile să reziste tuturor provocărilor.
“Înțelegerea cu adevărat a trecutului, viziunea elitelor și proiectele noastre sociale și economice trebuie să ofere un viitor european noilor generații, aici, în locul pe care cetățenii români de etnie maghiară au tot dreptul să-l numească, în limba lor maternă, acasă”, a mai precizat acesta.
Prin tradițiile și patrimoniul de care este mândră și cu care contribuie la simfonia civilizațiilor, ca și prin activitatea personalităților sale culturale, științifice, spirituale și politice, minoritatea maghiară este un contribuitor respectat la consolidarea unei societăți românești moderne, performante și incluzive, a mai arătat șeful statului.
“Aceste obiective, urmărind punerea în valoare a potențialului fiecărui cetățean, indiferent de etnie, și potențate de apartenența României la Uniunea Europeană, vor trebui reafirmate în acest an electoral. Le doresc cetățenilor români de etnie maghiară ca sărbătoarea de astăzi să le prilejuiască bucuria comuniunii și să le întărească încrederea în viitor. Să rămânem uniți și solidari în jurul proiectelor majore pentru România!”, a îndemnat Klaus Iohannis.
NATO
Nicolae Ciucă: Klaus Iohannis ar putea intra în istorie ca primul secretar general NATO din Europa de Est. Candidatura, sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în acești 20 de ani
Published
6 days agoon
March 12, 2024Președintele PNL Nicolae Ciucă a salutat marți decizia președintelui Klaus Iohannis de a candida pentru funcția de secretar general al NATO, subliniind că această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în cei 20 de ani de la aderarea Alianță.
“PNL susține nemijlocit acest demers al șefului statului, care ar putea intra în istorie drept primul secretar general al Alianței Nord-Atlantice provenit din Europa de Est. Este un moment care marchează modul în care România poate fi reprezentată, la 20 de ani de la aderarea la NATO. Într-un astfel de context geopolitic și strategic sensibil, este nevoie ca o asemenea funcție să revină unui lider pro-occidental, care a ocupat o înaltă demnitate publică în Europa de Est. În interiorul NATO, România este un aliat de încredere, care își respectă angajamentele, iar această candidatură este sprijinită și de tot ceea ce a realizat armata română în ultimii ani”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Separat, într-o declarație de presă susținută la sediul PNL, Nicolae Ciucă a precizat că această candidatură a președintelui Iohannis este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata României în cei 20 de ani de la aderarea Alianță.
”Este vorba de o responsabilitate de asumare a reprezentării pentru ocuparea unei funcţii la nivelul NATO, după 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei şi, în felul acesta, această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în aceşti 20 de ani, efortul pe care l-a făcut România prin participarea la toate angajamentele în care Alianţa a fost implicată”, a declarat Nicolae Ciucă, la scurt timp de la anunţul şefului statului.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene