Rusia decide ştergerea datoriei Coreei de Nord

Într-o perioadă în care vesticii decid intervenţia în apele strâmtorii Hormuz pentru a asigura traficul transformatoarelor de petrol şi nu numai, iranienii continuă cu planul nuclear, Israelul devine din ce în ce mai vehement în ceea ce priveşte un posibil atac preventiv asupra Iranului pentru a pune capăt programului de înarmare, Rusia se orientează către Est şi ia, poate,  una dintre cele mai neaşteptate decizii ale lunii septembrie a.c.: şterge datoria Coreei de Nord faţă de statul rus.

Pe data de 18 septembrie a.c. Rusia a anunţat ştergerea oficială a 90% din datoria de stat pe care Coreea de Nord o are faţă de Rusia încă din timpul URSS-ului. Această datorie poate fi transpusă în termeni absoluţi şi se ridică la suma de aproximativ 11 miliarde de dolari.  Restul de 1 miliard vor fi utilizaţi în acorduri energetice, în domeniul educaţiei sau vor lua forma ajutoarelor financiare. Totuşi, aşa cum şi şeful Departamentului de Credit din interiorul Ministerului de Finanţe din Rusia,  Konstantin Vyshkovsky, a declarat, decizia finală cu privire la modalitatea folosirii celor 10% rămaşi nu a fost încă luată[1].

Această decizie vine ca urmare a încercărilor nenumărate ale liderilor marilor puteri de a scoate Coreea de Nord din izolaţionismul specific perioadei în care Kim Jong-il a fost la conducerea statului, sperând că odată cu moartea acestuia şi venirea la putere a fiului său, Phenian-ul se va afişa mult mai perceptibil în cadrul negocierilor, mai ales pe un fundal economic ce situează Coreea de Nord printre cele mai sărace state ale lumii.

Totuşi, o asemenea decizie din partea Rusiei nu vine fără un preţ bine stabilit. Urmând perspectivele unui scenariu pesimist, am putea spune că această acţiune reprezintă mişcarea reactivă a Rusiei faţă de decizia vesticilor de a pătrunde în strâmtoare Hormuz. Este bine ştiut faptul că Iranul a fost şi încă ar mai fi un aliat strategic al Moscovei, astfel că nu a fost nicio surpriză faptul că Rusia se împotriveşte unei intervenţii în Iran pentru a stopa programul nuclear al acestuia. Mai mult au existat zvonuri conform cărora Teheranul ar construi arma nucleară cu ajutorul tehnologiei din Coreea de Nord, stat ce deţine deja o bombă nucleară. Deşi, nici Rusiei nu i-ar conveni un Iran nuclear dat fiind faptul că doreşte să influeţeze balanţa de putere din Orientul Mijlociu, nu putem să nu ne întrebăm de ce tocmai acum Kremlinul a luat decizia prescrierii celor 90% din datoria suverană a Phenian. În cazul în care zvonurile sunt reale, să fie oare în interesul Rusiei ca statul coreean să continue să furnizeze tehnologie sau să înceteze a mai furniza? Pe de altă parte, am putea urma perspectivele unui scenariul optimist. Aici ar trebui să luăm în  considerare interesul Rusiei de a pătrunde în Asia şi de a deveni un jucător important al acestui continent din punct de vedere al realpolitik-ului. Decizia a venit după ce Rusia a găzduit pentru prima dată întâlnirea de nivel înalt, ce a avut loc tot în această lună, pe tema Cooperării Economice Asia- Pacific, în cadrul căreia Kremlin-ul şi-a manifestat mai mult decât evident intenţia de a atrage investitori, care să dezvolte estul rusesc. Urmând această logică, înţelegerile bilaterle ar putea lua forma unor acorduri energetice. Moscova ar putea construi un gazoduct către Coreea de Sud, cu toate că nordul şi sudul sunt într-o stare conflictuală, ceea ce automat îi reduce şansele de implementare[2]. Aici intervine şi lipsa de încredere, care de cele mai multe ori împiedică dezvoltarea  unei relaţii bilaterale caracterizată prin cooperare, iar din acest punct de vedere Rusia nu are încredere în nord coreeni, care ar putea sabota proiectul sau l-ar putea folosi drept o nouă pârghie de negociere. Această perspectivă energetică vine pe fundalul în care gigantul rusesc, Gazprom, a semnat un acord cu Japonia privind proiectul unui terminal de gaze naturale lichefiate de export pe coasta Pacificului din Rusia, înţelegere care influenţează în mod clar perspectivele conductei trans-Coreene[3].

Înţelegerile din spatele acestei decizii nu vor fi aflate poate niciodată, totuşi semnale vor exista în acest sens, numai că nu pe termen scurt. Aşa cum declară şi Alexander Vorontsov, preşedintele Departamentului de Studii Coreene şi Mongoliene din cadrul Institutului Academiei Ruseşti de Ştiinţe,  „Nimic nu se va întâmpla imediat {…} dar acordul de ştergere a datoriei reprezintă un succes- în primul rând, va îmbunătăţi gradul cooperării economice cu Coreea ce Nord, iar acest lucru ar putea conduce gradual la expansiunea influenţei Rusiei în Asia de Est”[4].

 

[1]„Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[2] Miriam Elder, “Russia writes off $10bn of North Korean debt”, The Guardian, 18 septembrie 2012, http://www.guardian.co.uk/business/2012/sep/18/russia-writes-off-north-korea-debt

[3] Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[4] idem

 

Sursa: Center for European Policy Evaluation, Ana Maria Ghimiş
Foto:  crossed-flag-pins.com

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 + six =