Connect with us

RUSIA

Rusia decide ştergerea datoriei Coreei de Nord

Published

on

Într-o perioadă în care vesticii decid intervenţia în apele strâmtorii Hormuz pentru a asigura traficul transformatoarelor de petrol şi nu numai, iranienii continuă cu planul nuclear, Israelul devine din ce în ce mai vehement în ceea ce priveşte un posibil atac preventiv asupra Iranului pentru a pune capăt programului de înarmare, Rusia se orientează către Est şi ia, poate,  una dintre cele mai neaşteptate decizii ale lunii septembrie a.c.: şterge datoria Coreei de Nord faţă de statul rus.

Pe data de 18 septembrie a.c. Rusia a anunţat ştergerea oficială a 90% din datoria de stat pe care Coreea de Nord o are faţă de Rusia încă din timpul URSS-ului. Această datorie poate fi transpusă în termeni absoluţi şi se ridică la suma de aproximativ 11 miliarde de dolari.  Restul de 1 miliard vor fi utilizaţi în acorduri energetice, în domeniul educaţiei sau vor lua forma ajutoarelor financiare. Totuşi, aşa cum şi şeful Departamentului de Credit din interiorul Ministerului de Finanţe din Rusia,  Konstantin Vyshkovsky, a declarat, decizia finală cu privire la modalitatea folosirii celor 10% rămaşi nu a fost încă luată[1].

Această decizie vine ca urmare a încercărilor nenumărate ale liderilor marilor puteri de a scoate Coreea de Nord din izolaţionismul specific perioadei în care Kim Jong-il a fost la conducerea statului, sperând că odată cu moartea acestuia şi venirea la putere a fiului său, Phenian-ul se va afişa mult mai perceptibil în cadrul negocierilor, mai ales pe un fundal economic ce situează Coreea de Nord printre cele mai sărace state ale lumii.

Totuşi, o asemenea decizie din partea Rusiei nu vine fără un preţ bine stabilit. Urmând perspectivele unui scenariu pesimist, am putea spune că această acţiune reprezintă mişcarea reactivă a Rusiei faţă de decizia vesticilor de a pătrunde în strâmtoare Hormuz. Este bine ştiut faptul că Iranul a fost şi încă ar mai fi un aliat strategic al Moscovei, astfel că nu a fost nicio surpriză faptul că Rusia se împotriveşte unei intervenţii în Iran pentru a stopa programul nuclear al acestuia. Mai mult au existat zvonuri conform cărora Teheranul ar construi arma nucleară cu ajutorul tehnologiei din Coreea de Nord, stat ce deţine deja o bombă nucleară. Deşi, nici Rusiei nu i-ar conveni un Iran nuclear dat fiind faptul că doreşte să influeţeze balanţa de putere din Orientul Mijlociu, nu putem să nu ne întrebăm de ce tocmai acum Kremlinul a luat decizia prescrierii celor 90% din datoria suverană a Phenian. În cazul în care zvonurile sunt reale, să fie oare în interesul Rusiei ca statul coreean să continue să furnizeze tehnologie sau să înceteze a mai furniza? Pe de altă parte, am putea urma perspectivele unui scenariul optimist. Aici ar trebui să luăm în  considerare interesul Rusiei de a pătrunde în Asia şi de a deveni un jucător important al acestui continent din punct de vedere al realpolitik-ului. Decizia a venit după ce Rusia a găzduit pentru prima dată întâlnirea de nivel înalt, ce a avut loc tot în această lună, pe tema Cooperării Economice Asia- Pacific, în cadrul căreia Kremlin-ul şi-a manifestat mai mult decât evident intenţia de a atrage investitori, care să dezvolte estul rusesc. Urmând această logică, înţelegerile bilaterle ar putea lua forma unor acorduri energetice. Moscova ar putea construi un gazoduct către Coreea de Sud, cu toate că nordul şi sudul sunt într-o stare conflictuală, ceea ce automat îi reduce şansele de implementare[2]. Aici intervine şi lipsa de încredere, care de cele mai multe ori împiedică dezvoltarea  unei relaţii bilaterale caracterizată prin cooperare, iar din acest punct de vedere Rusia nu are încredere în nord coreeni, care ar putea sabota proiectul sau l-ar putea folosi drept o nouă pârghie de negociere. Această perspectivă energetică vine pe fundalul în care gigantul rusesc, Gazprom, a semnat un acord cu Japonia privind proiectul unui terminal de gaze naturale lichefiate de export pe coasta Pacificului din Rusia, înţelegere care influenţează în mod clar perspectivele conductei trans-Coreene[3].

Înţelegerile din spatele acestei decizii nu vor fi aflate poate niciodată, totuşi semnale vor exista în acest sens, numai că nu pe termen scurt. Aşa cum declară şi Alexander Vorontsov, preşedintele Departamentului de Studii Coreene şi Mongoliene din cadrul Institutului Academiei Ruseşti de Ştiinţe,  „Nimic nu se va întâmpla imediat {…} dar acordul de ştergere a datoriei reprezintă un succes- în primul rând, va îmbunătăţi gradul cooperării economice cu Coreea ce Nord, iar acest lucru ar putea conduce gradual la expansiunea influenţei Rusiei în Asia de Est”[4].

 

[1]„Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[2] Miriam Elder, “Russia writes off $10bn of North Korean debt”, The Guardian, 18 septembrie 2012, http://www.guardian.co.uk/business/2012/sep/18/russia-writes-off-north-korea-debt

[3] Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[4] idem

 

Sursa: Center for European Policy Evaluation, Ana Maria Ghimiş
Foto:  crossed-flag-pins.com

 

REPUBLICA MOLDOVA

Relațiile cu Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istoria R. Moldova și nu există premise de îmbunătățire atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, subliniază ministrul de externe Mihai Popşoi

Published

on

© Mihai Popșoi/ Facebook

Relațiile cu Rusia sunat la cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova și nu există premise de îmbunătățire a acestor relații atât timp cât barbaria în Ucraina continuă, a subliniat ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, care asigură și prerogativele de vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, conform portalului IPN, informează Agerpres.

”Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria modernă a Republicii Moldova. Acest lucru reflectă realitatea cruntă prin care trece regiunea noastră, mai cu seamă vecinii şi prietenii noştri ucraineni. Atât timp cât ucrainenii trec zilnic printr-un calvar de nedescris, nu vedem premise de îmbunătăţire a relaţiei noastre cu Rusia. Atât timp cât această barbarie continuă, nu există premise în acest sens. Noi rămânem fermi în a sprijini suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a declarat Mihai Popşoi, invitat la emisiunea ”Dimensiunea diplomatică” de la TRM.

Oficialul moldovean a amintit și de încercările Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, sprijinind separatismul din regiunea transnistreană, încălcând suveranitatea acestei țări prin refuzul de a-și retrage trupele şi muniţiile și organizând alegeri ilegale. 

De altfel, Republica Moldova a decis în acest context să expulzeze un angajat al Ambasadei Rusiei pentru ”acțiuni incompatibile cu statutul diplomatic”.

Amintim că în proiectul Strategiei de securitate națională a Republicii Moldova, prezentat de Maia Sandu la mijlocul lunii octombrie, Chișinăul definește pentru prima dată Rusia drept amenințare care intenționează să “lichideze statalitatea”

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

RUSIA

UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii

Published

on

© European Union, 2023

Uniunea Europeană condamnă organizarea alegerilor prezidențiale de către Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic de la Moscova cu represalii, potrivit unei declarații emise luni de Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta evidențiază deteriorarea peisajului politic din Rusia, caracterizat de represiunea internă sistematică și de represiunea împotriva politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile și a presei independente. Citând textul, aceasta notează:

„Autoritățile ruse au continuat să intensifice represiunea internă sistematică prin reprimarea politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile, a mass-mediei independente și a altor voci critice prin utilizarea legislației represive și a sentințelor de închisoare motivate politic.”

Moartea șocantă a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi subliniază și mai mult represiunea accelerată și sistematică din Rusia. UE își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea spațiului politic, ceea ce duce la încălcarea drepturilor civile și politice și la limitarea candidaților care se opun agresiunii Rusiei de a se prezenta la alegeri. În plus, „UE regretă profund absența unei evaluări imparțiale, autoritățile rusești refuzând să invite observatori ai OSCE/ODIHR”.

De asemenea, UE „condamnă cu fermitate” organizarea ilegală de către Rusia a așa-numitelor „alegeri” în teritoriile ocupate temporar în Ucraina, inclusiv în Crimeea și în părți din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste acțiuni încalcă dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.  „UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată nici desfășurarea acestor așa-zise “alegeri” pe teritoriile Ucrainei, nici rezultatele lor”, transmite Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Acesta reiterează „sprijinul neabătut al UE” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Solicitarea ca Rusia să înceteze războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei și să își retragă forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean este fără echivoc.

Declarația se încheie prin sublinierea faptului că cei implicați în organizarea acțiunilor ilegale din Ucraina „vor suporta consecințele”. Aceasta reafirmă angajamentul UE de a sprijini organizațiile societății civile ruse, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL41 mins ago

Joe Biden cere Congresului ”să adopte urgent” ajutorul pentru ”prietenii” ucraineni și israelieni: Există momente în istorie care necesită curaj. Acesta este unul dintre ele | Pachetul, supus la vot sâmbătă

U.E.46 mins ago

Șeful diplomației europene: Nu permiteți Iranului să distragă atenția de la criza din Gaza

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Finanțelor, întâlniri cu oficiali din cadrul Băncii Mondiale cu prilejul vizitei la Washington: România va continua să își mențină echilibrul macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură

ROMÂNIA DIGITALĂ2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la DISB-CIP Forum: România beneficiază de 7.5 mld. euro fonduri europene pentru digitalizare, până în 2029

POLITICĂ3 hours ago

Deputatul Ionuț Stroe, mesaj din Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Am reușit o radiografie obiectivă și clară a situației din Albania. Procesul de monitorizare, încheiat

ALEGERI EUROPENE 20245 hours ago

La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

O relație reciproc avantajoasă cu Turcia este în interesul strategic al UE, au stabilit liderii. Klaus Iohannis: Toată lumea trebuie să înțeleagă că relația cu Turcia este importantă

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Orientul Mijlociu: Liderii UE au decis să impună sancțiuni Iranului după primul atac direct cu rachete al Teheranului împotriva Israelului

U.E.5 hours ago

Consiliul European: Scholz, Macron, Iohannis, Rutte și ceilalți lideri au decis că este necesar ca statele UE să furnizeze “urgent apărare antiaeriană Ucrainei”

ROMÂNIA19 hours ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA20 hours ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ2 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ2 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO1 week ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

Trending