România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina, a subliniat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.

După o discuție concentrată pe “sprijinul pentru Ucraina”, Stoltenberg a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.

“România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina“, a completat înaltul oficial aliat.

Good call with @KlausIohannis on support for #Ukraine. I encourage all Allies to dig deep to provide more ammunition & air defences. #Romania is pivotal to defending #NATO’s Eastern flank and committed to supporting Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) April 16, 2024

Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

În urma discuției, președintele Iohannis a transmis că “România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate”.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.

România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.

În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.

Citiți și Fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina? Descriind drept “gravă” situația de pe câmpul de luptă din Ucraina, Stoltenberg le cere aliaților ca sprijinul pentru Ucraina să transmită “Rusiei mesajul că nu poate câștiga războiul”

Reuniți în urmă cu două săptămâni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO au discutat o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să confere Alianței Nord-Atlantice un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.

O decizie în acest sens, precum și una privind următorul secretar general al Alianței, sunt așteptate la summitul de la Washington.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți seară o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, privind situația de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, discuție pe care șeful statului a calificat-o drept “substanțială”.

“Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, axată pe situația de securitate din Ucraina și din Marea Neagră. România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate“, a scris Iohannis, pe platforma X.

I just had a substantial discussion with #NATO SecGen @jensstoltenberg, focusing on the security situation in Ukraine and in the #BlackSea. Romania has strongly supported Ukraine from day one and we will continue resolutely.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 16, 2024

Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.

România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.

În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.

Ne-am dorit și ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure, a subliniat Constantin Cojocaru, președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova în cadrul Congresului Autorităților Locale (CALM).

Acesta a participat luni la Gala Asociației Orașelor din România, organizată cu ocazia celebrării a trei decenii de activitate neîntreruptă.

”Am fost și rămânem un bun partener al asociațiilor din România. Vă asigur că ne-am dorit și ne dorim dincolo de discursurile pe care le avem, fie înainte de alegeri, fie post-alegeri, parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure”, a evidențiat Cojocaru în cadrul intervenției sale. 

Acesta a reliefat beneficiile de a face parte din Uniunea Europeană și a amintit impactul pe care îl are geopoliticul asupra Republicii Moldova.

Citiți și: Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

”Vă asigur că este bine, frumos să vorbești despre românitate aici, pe malul Dâmboviței, și e cu totul altfel să vorbești despre românitate într-o comunitate cel puțin ca a mea, unde sunt cinci etnii, niciuna majoritară. E una a vorbi despre românitate în contextul unei formule europene, cu fonduri europene, și alta să vorbești despre românitate într-o zonă în care încă geopoliticul își lasă amprente foarte și foarte adânci”, a semnalat Constantin Cojocaru.

Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova a ținut să amintească de eforturile depuse de ”primarii de sate, de orașe din Republica Moldova și România”, care au unit comunitățile lor prin ”declarații de unire simbolice”.

”Indiferent că sunteți primari, miniștri, deputați, președinți de țară, noi vă iubim pentru că sunteți români și suntem români. Eu nu am cetățenie română și nu vreau să-mi fac vreodată pentru că nu trebuie să-i demonstrez mamei că sunt român. Mama trebuie să-și recunoască feciorul și fără documente. Noi vă iubim pentru că românitatea trebuie să dăinuie”, a conchis Cojocaru.

Asociația Orașelor din România (AOR) sărbătorește anul acesta 30 de ani de activitate neîntreruptă și a marcat această ocazie specială cu o seară de recunoștință și celebrare la Gala AOR 30.

De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane din întreaga țară, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale.

În ultimii 30 de ani, Asociația Orașelor din România a demonstrat angajamentul său față de dezvoltarea durabilă, incluzivitatea socială și inovarea în gestionarea orașelor.