Parlamentul European: Rusia nu mai este un partener strategic al UE

UE trebuie să reevalueze critic relațiile sale cu Rusia, profund afectate de încălcarea deliberată de către Rusia a principiilor democratice, valorilor fundamentale și dreptului internațional, prin actele sale de violență și destabilizarea vecinilor săi, au spus deputații miercuri, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. UE trebuie să creeze acum un plan de urgență bazat pe puterea necoercitivă („soft power”) pentru a contracara politicile agresive și care conduc la dezbinare duse de Rusia, au adăugat ei. Cei doi raportori pe acest domeniu sunt Gabrielius Landsbergis (PEE, LT) si Ioan Mircea Pascu, PSD/S&D.

”Prin agresiunea împotriva Ucrainei și anexarea Crimeei, conducerea Rusiei a adus relațiile noastre într-un punct critic. Depinde de Kremlin să decidă acum ce cale va alege – cooperare sau o și mai mare înstrăinare”, a spus raportorul PE, Gabrielius Landsbergis (PEE, LT). ”Sunt convins că poporul rus, ca noi toți de altfel, dorește pace și nu război. Însă o schimbare în Rusia nu poate veni decât din interior. Între timp, trebuie să transmitem un mesaj puternic celor care conduc Rusia că suntem uniți cu victimele agresiunii lor și cu cei care susțin valorile pe care a fost construită UE”, a mai spus el. 

Rezoluția a fost votată cu 494 de voturi la 135 și 69 de abțineri.

Este ”o prioritate absolută” ca statele membre trebuie să își păstreze unitatea în contextul anexării ilegale de către Rusia a Crimeei și a implicării sale directe în războiul din Ucraina, au arătat deputații, cerând statelor membre să se abțină de la orice acorduri bilaterale cu Rusia care ar putea afecta această unitate. Pentru a asigura solidaritatea între statele membre, trebuie creată rapid o Uniune Europeană a Energiei robustă, bazată pe reguli, au mai adăugat deputații. 

Faceți mai mult împotriva propagandei ruse

Parlamentul cere Comisiei să rezerve fonduri adecvate, fără întârziere, pentru proiecte concrete de contracarare a propagandei și dezinformării ruse în interiorul UE și în străinătate, precum și să programeze ”o asistență financiară mai ambițioasă” pentru societatea civilă din Rusia. Deputații își exprimă îngrijorarea privind deteriorarea drepturilor omului și a statului de drept din Rusia și cer continuarea sprijinului UE pentru apărătorii drepturilor omului din Rusia. 

Stoparea interferenței Rusiei în democrațiile UE

Deputații sunt alarmați de faptul că Rusia se poziționează ca un rival al comunității democratice internaționale și al ordinii bazate pe lege, sprijinind și finanțând partide extremiste și radicale din UE. Deputații cer Comisiei și statelor membre să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a asistenței financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor politice și altor organizații din UE și de evaluare a influenței Rusiei asupra vieții politice și opiniei publice. Comisia ar trebui să facă propuneri legislative care să asigure transparența totală a fondurilor politice și a finanțării partidelor politice din UE de către entități din afara Uniunii, mai spun deputații.

Lista neagră a Rusiei este ”contraproductivă”

Rezoluția condamnă și lista neagră ”arbitrară” a Rusiei care interzice unui număr de 89 de politicieni și oficiali UE să intre pe teritoriul său, considerând-o o încălcare a dreptului internațional, o violare a standardelor universale și un obstacol în calea transparenței. Acest act este ”contraproductiv și în detrimentul canalelor de comunicare și așa destul de slabe”, regretă deputații, subliniind că persoanele de pe listă ar trebui informate despre motive și ar trebui să aibă dreptul la un apel în fața unui tribunal independent.

Relații constructive – necesare pe termen lung

Deputații spun că, pe termen lung, este dezirabilă o relație constructivă și predictibilă între UE și Rusia, în beneficiu reciproc, dar subliniază că reluarea cooperării poate avea loc doar dacă Rusia respectă integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv Crimeea, implementează acordurile de la Minsk în totalitate și oprește activitățile militare și de securitate, cu efect destabilizator, de la granițele UE.

Joi va fi supusă la vot o rezoluție separată privind situația militară strategică în bazinul Mării Negre ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.

Europenii din NATO se opun furnizării de arme catre Ucraina

Mai mult de jumătate dintre germani, italieni și francezi se opun utilizării forței armate în situația unui conflict al unui stat membru NATO cu Rusia, potrivit unui sondaj publicat de think tank-ul Pew Research miercuri, 10 iunie.

Dintre ţările în care s-a desfăşurat sondajul, Germania este cea mai reticentă: 58% dintre respondenți au declarat că țara lor nu ar trebui să se implice într-un ipotetic conflict dintre Rusia și un stat NATO vecin.

Sondaj: Ruşii, primii în topul antipatiei la români

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP în 2014, românii au cele mai multe sentimente negative faţă de unguri şi faţă de ruşi. 

Rușii sunt percepuţi negativ de de 45,2% din români şi pozitiv de 36,8%.