Rusia, veriga slabă a BRIC

Înainte de criză, Rusia avea optimismul BRIC, acum are pesimismul Vestului. „Brejnevismul putinist” denotă o perioadă a stagnării, caracterizată printr-un monopol osificat asupra puterii politice, care ignoră reformele. Iar fără rentele din vânzarea resurselor energetice Rusia ar avea un deficit bugetar de 11% din PIB, ceea ce ar transforma-o dintr-o ţară BRIC într-o ţară PIIG, scrie cercetătorul Ben Judah în cea mai recentă ediție a FP România, potrivit Adevarul.ro.

Cheia înţelegerii sistemului putinist rezidă în faptul că instituţiile sunt foarte slabe. Spre deosebire de China, UE sau Statele Unite, unde instituţiile sunt mai puternice decât persoana, în Rusia puterea este individualizată, aparţine persoanei. Celălalt aspect esenţial este monopolizarea, colonizarea statului de către o reţea al cărui numitor comun este Putin.

Dacă spre sfârşitul secolului 20, Vestul era optimist, iar Restul pesimist, după criză, optimismul este în China, Brazilia, India, iar pesimismul este în Europa şi America de Nord. Înainte de criză, Rusia avea optimismul BRIC, acum are pesimismul Vestului. O Rusie post-BRIC nu mai este atât de ataşată de Caucazul de Nord pe cât era o Rusie în BRIC, când regiunea era percepută ca fiind parte din Rusia. Acum, Caucazul de Nord traversează un masiv proces de derusificare. Mai mult, războiul cu Georgia nu a demonstrat atât puterea rusă, cât limitele sale în spaţiul ex-sovietic. După cum rezuma un expert rus starea de spirit: „Înainte de 2008 aveam o atitudine de tipul Yes we can!. Dar în razboiul cu Georgia am descoperit că it’s all we can”.

Mai multe informații AICI.

Articol din ediţia nr. 28 a FP România (mai/ iunie 2012), din 21 mai la toate standurile de presă.

Foto: reservebanksa.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 1 =