SĂNĂTATE
S-a înfiinţat Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR)
Published
10 years agoon
Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR) a fost lansată în data de 2 aprilie, în cadrul unui eveniment care a reunit specialişti şi personalităţi ale medicinei din România. Lansarea a avut loc în incinta Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”din Bucureşti, un centru de referinţă în cercetarea atribuită domeniului ştiinţelor regenerative şi cu o vechime de 35 de ani.
„Prin această societate dorim să coagulăm nu numai specialităţi medicale din medicina umană, dar şi colaborarea cu medicina veterinară sau cu ştiinţe precum biologia, fizica şi, bineînţeles, cercetarea fundamentală. Prin urmare, ne dorim să creăm o platformă ştiinţifică pluridiscipinară, cu efect asupra îmbunătăţirii terapiilor pacienţilor, mai ales în cazul bolilor care nu au un tratament bine pus la punct, aşa cum se întâmplă cu <<bolile orfeline>>. Metoda regenerativă este o speranţă pentru bolile netratabile sau chiar incurabile”, a declarat Prof. asoc. dr. Dana Jianu, co-preşedinte SIMCR şi, totodată, inventator al unei pense chirurgicale, dar şi al păpuşii medicale Dana-Joy, medaliate cu aur la Bruxelles şi Geneva.
Societatea nou înfiinţată îşi propune să îndeplinească o serie de obiective:
– studierea resurselor regenerative a celulelor multipotente derivate din ţesutul adipos şi/sau alte surse (măduva osoasă, cordon ombilical etc.) şi a aplicaţiilor lor în biologie, medicină şi chirurgie;
– iniţierea şi consolidarea conexiunilor interdisciplinare pentru înţelegerea aprofundată multilaterală a acestui tip nou de medicină;
– promovarea conceptului de medicină regenerativă pe baze teoretice solide, riguros ştiinţifice;
– propagarea noului arsenal de cunoştinţe teoretice şi terapeutice în practica medicală curentă.
Pe termen lung, Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă îşi propune să susţină noi direcţii de cercetare, atragerea de specialişti, crearea unui forum ştiinţific de referinţă în domeniul medicinei şi chirurgiei regenerative şi a unui corp de experţi pentru fiecare grup de lucru; să dezvolte ghiduri sau alte materiale ştiinţifice.
.
You may like
Comisia Europeană lansează un fond revizuit pentru a proteja activele necorporale ale IMM-urilor
S-a lansat o nouă platformă online pentru a facilita respectarea de către statele membre a obligațiilor de notificare în temeiul legislației UE
Nicolae Ciucă: Găzduirea Centrului Cyber al UE la București este un succes de țară și reconfirmă maturitatea noastră ca stat membru și contribuția adusă la consolidarea construcției europene
Asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale: CE lansează Centrul european pentru transparența algoritmilor (ECAT)
Cartea Politicii de Coeziune realizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, lansată la Iași odată cu programele naționale și regionale aferente perioadei 2021-2027
Comisarii Ferreira și Schmit la lansarea Politicii de Coeziune 2021-2027: Un „instrument definitoriu” care aduce 46 mld. de euro pentru viitorul României. Sunt 2400 de euro pentru fiecare persoană
SĂNĂTATE
Comisarul european pentru sănătate: UE a devenit un lider în lupta împotriva bolilor rare. Să ne asigurăm că toți pacienții primesc tratamente accesibile
Published
3 weeks agoon
February 29, 2024By
REDACTIADe Ziua Mondială a Bolilor Rare, comisarul european pentru sănătate a făcut apel la continuarea implicării colective a statelor membre pentru a „ne asigura că toată lumea primește un diagnostic în timp util, precum și tratament la prețuri accesibile.” Stella Kyriakides a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru ca inovația din sectorul terapeutic să ajungă la fiecare pacient în parte, indiferent de locul în care trăiește.
„36 de milioane de persoane din UE trăiesc în prezent cu o boală rară. Cele mai multe dintre acestea nu au un tratament, iar acest lucru provoacă teamă și frustrare. La nivel național, resursele și expertiza pentru tratarea acestor boli sunt adesea limitate, ceea ce face ca valoarea adăugată a acțiunii UE să fie incontestabilă. Punerea în comun a resurselor și acțiunilor comune la nivelul UE sunt deosebit de importante pentru bolile rare. Trebuie să continuăm în mod colectiv activitatea pentru a îmbunătăți viețile paicenților. Împreună suntem mai puternici”, a transmis comisarul european pentru sănătate.
„Într-o Uniune Europeană a Sănătății puternică, nimeni nu ar trebui să fie lăsat în urmă, indiferent unde locuiește, indiferent de boala sa. Prin urmare, avem nevoie de o cooperare puternică la nivelul UE pentru a ne asigura că toată lumea primește un diagnostic în timp util, precum și tratament și îngrijire la prețuri accesibile”, a mai adăugat Stella Kyriakides.
Potrivit înaltului oficial european, de mai bine de 20 de ani, UE a făcut din activitatea în acest domeniu o prioritate, punând pacienții în centrul atenției: „UE a devenit un lider în lupta împotriva bolilor rare.”
Cele 24 de rețele europene de referință (ERN), care reunesc astăzi medicii specializați în boli rare și furnizorii de asistență medicală specializată din întreaga UE, reprezintă o adevărată poveste de succes a cooperării europene. Acestea se asigură că informațiile circulă astfel încât pacienții să nu fie nevoiți să o facă și implică peste 1.600 de centre specializate din 382 de spitale din întreaga UE și Norvegia.
În anii următori, UE va investi peste 77 de milioane de euro pentru a consolida și îmbunătăți aceste rețele. Pentru a le integra mai bine în sistemele naționale de sănătate, finanțăm o nouă acțiune comună cu peste 18 milioane de euro în următorii trei ani. Pe lângă toate statele membre ale UE și Norvegia, această acțiune va include și Ucraina, ca parte a angajamentului nostru de a aprofunda legăturile în domeniul sănătății. În plus, va fi oferit sprijin financiar în cadrul programului Orizont Europa, care include 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea de diagnostice și tratamente în cadrul unui nou parteneriat european privind bolile rare.
„Privind în perspectivă, ca parte a pilonilor Uniunii Europene a Sănătății, reforma legislației farmaceutice a UE are ca scop orientarea investițiilor farmaceutice către medicamente pentru boli rare și concentrarea asupra zonelor insuficient deservite prin stimulente specifice și sprijin de reglementare. De asemenea, reforma va ajuta inovația să ajungă la pacienții din întreaga UE”, a mai precizat Stella Kyriakides.
Situația pacienților din România
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2022” arată că pacienții din România au acces la un număr mai mare de medicamente inovatoare față de studiile realizate în perioada 2020-2021, dar timpul de așteptare continuă să crească, lucru esențial în parcursul de vindecare al pacientului pentru a-i crește rata de supraviețuire. Astfel, în prezent, din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Pentru aceste medicamente timpul de așteptare a ajuns la 918 zile.
TIMPUL DE AȘTEPTARE CONTINUĂ SĂ CREASCĂ: DE LA 883 de ZILE, LA 918 ZILE (în doar trei ani)
Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare.
ROMÂNIA
Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani
Published
3 weeks agoon
February 28, 2024By
Teodora IonContractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj, un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii medicale din România, au fost semnate astăzi, la Palatul Victoria, cu participarea premierului Marcel Ciolacu.
”Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei, conform unui comunicat al Guvernului.
”România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova – aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Așadar, ”în următoarele două săptămâni, constructorii vor fi mobilizați pe cele două situri, la Cluj și la Iași, unde încep lucrările pentru Spitalele Regionale de Urgență”, a completat ministrul Sănătății.
”Pare ireal, dar vă asigur că realitatea este aceasta: în următoarele 2 săptămâni, constructorii vor fi mobilizați pe cele două situri, la Cluj și la Iași, unde încep lucrările pentru Spitalele Regionale de Urgență. Trebuie să reușim să restabilim cumva încrederea publică în aceste spitale. Avem finanțarea asigurată din fonduri europene și fonduri ale Băncii Europene de Investiții: 1.3 miliarde de euro. Avem două proceduri de selecție finalizate pentru prima etapă a lucrărilor atât la Cluj cât și la Iași. Nu mai putem să cerem răbdare românilor care așteaptă aceste spitale de peste 10 ani, dar putem să facem un apel public la încredere și unitate în jurul unor obiective de interes național care iată că intră în planul concretului”, a continuat Rafila.
Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord – Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând “Centre” multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord – Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.
De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro.
La ceremonia de semnare, alături de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, președintele Agenției pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), Adrian Popa, reprezentanți ai autorităților locale.
SĂNĂTATE
Ministerul Sănătății va investi 2.1 miliarde de lei în oncologie. Îmbunătățirea programelor de screening, prioritate absolută
Published
1 month agoon
February 6, 2024By
REDACTIAMinisterul Sănătății a anunțat ieri, 5 februarie (de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului), că va investi peste 2.1 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii medicale și achiziționarea de echipamente medicale noi, dedicate diagnosticării afecțiunilor oncologice.
În această primăvară, un număr de 48 de unități sanitare din toată țara primesc 237 de echipamente medicale noi pentru asigurarea procedurilor de screening de cancer. Programul național este finanțat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Banca Mondială, a informat MS într-o postare pe pagina de Facebook.
„Deschidem o nouă linie de combatere a afecțiunilor oncologice, inclusiv prin achiziționarea de echipamente dedicate creșterii capacității sistemului de a diagnostica aceste cumplite afecțiuni. Considerăm următorii ani de importanță crucială pentru dezvoltarea capacității sistemului medical de a preveni, diagnostica precoce și trata eficient afecțiunile oncologice”, a transmis Ministerul Sănătății.
De asemenea, MS reamintește că o sumă de 405 milioane de euro au fost alocate, prin PNRR, în oncologie. Prioritățile investiționale cuprind construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, primul de acest tip din Vestul României, dar și construcția altor unități sanitare noi, spre exemplu la Constanța și Giurgiu, cu secții speciale de oncologie.
„Alături de deblocarea și darea în folosință a celor 7 centre de radioterapie din Craiova, București, Galați, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, program finanțat prin Banca Mondială, Ministerul Sănătății continuă implementarea priorităților și liniilor de răspuns strategic la afecțiunile oncologice, prin investiții direcționate atât către prevenție și diagnosticare timpurie, cât și către tratament la standarde cât mai ridicate”, a conchis MS.
La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.
De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.
S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene