Connect with us

SCHENGEN

Schengen: Guvernul olandez se pregătește să își anunțe poziția oficială în legătură cu aderarea României în urma raportului MCV din iulie

Published

on

Olanda se pregătește să își anunțe poziția oficială în legătură cu aderarea României la Schengen în urma recentelor evenimente de pe scena politică și europeană. 

Într-un răspuns transmis la solicitarea Calea Europeană privind modul în care comentează Guvernul olandez raportul MCV din iulie, având în vedere faptul că Olanda a fost printre primele țări care au conectat progresele în justiție de aderarea României la Schegen, un oficial al Ministerului Afacerilor Externe olandez precizează că până la sfârșitul  acestei veri vor fi analizate progresele de la raportul din 2011, urmând ca Olanda să își anunțe în septembrie, după consultarea cu alte state membre, poziția sa.

Este cunoscut faptul că din cauza votului negativ al Olandei, aderarea României  la Schengen a fost blocată iar Țara Lalelelor a invocat drept principial argument situația justiției și a corupției din România.

 

Olanda nu va relua negocierile pe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până nu vede două rapoarte bune.

„Progrese sunt vizibile în ambele ţări, în special în România. Este un pas înainte, dar mai sunt multe de făcut. Olanda doreşte două rapoarte consecutive care să indice progrese ireversibile şi de lungă durată în combaterea corupţiei şi crimei organizate. Vom vedea în iulie, după raportul complet al Comisiei Europene“, a declarat în februarie  ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen.

Olanda anunța că nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat în aprilie un expert olandez.

O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.

Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

 

Andrei Marga: Calendarul intrării României şi Bulgariei în Schengen nu s-a modificat

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat că nu s-a modificat calendarul intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen în urma raportului pe MCV, aceasta fiind în continuare posibilă în două etape: octombrie 2012 cu frontierele aeriană şi maritimă, iar martie 2013 cu frontierele terestre.

Nu s-a modificat nimic din calendarul intrării României şi Bulgariei în Schengen. Nu există o modificare (…) Sigur, lumea trebuie să distingă aici între două paliere, palierul evoluţiei discuţiilor cu privire la intrarea în Schengen şi palierul discuţiilor politice care este conţinut în ultima parte a raportului MCV. Angajamentul nostru este să aplicăm ceea ce este acolo, cele 11 puncte şi nu sunt raţiuni să ne tragă în jos. Ceea ce înseamnă octombrie 2012 cu frontiera maritimă şi cu frontiera aeriană şi martie 2013 cu frontiera terestră”, a declarat Marga.

De asemenea, întrebat de poziţia Olandei care aştepta un raport pe MCV pozitiv în iulie pentru a da undă verde aderării la Schengen, Marga a spus că nu există până la această oră o modificare a poziţiei guvernului de la Haga, care depinde şi de poziţia exprimată de Germania şi Franţa, precum şi de alegerile care vor avea loc în septembrie în Olanda.

 CE: România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen

MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen sunt probleme care trebuie tratate separat declara în luna februarie a.c. purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, adăugând că, în opinia Comisiei Europene, “ambele ţări îndeplinesc criteriile necesare aderării la Spaţiul Schengen”

Legătura între MCV şi aderarea la Schengen trebuie clarificată. MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen sunt probleme care trebuie tratate separat“, a declarat, miercuri, Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, precizând că această poziţie a mai fost exprimată anterior de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso.

El a adăugat că “Bulgaria şi România trebuie tratate cu corectituduine”. “Ambele ţări îndeplinesc criteriile necesare aderării la Spaţiul Schengen”, a spus Gray.

Citește și  Raportul pe MCV a fost prezentat. Barroso: România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei. Reacția lui Ponta.

Andrei Marga: “Am sentimentul lăuntric că vom adera la Schengen în toamnă”

Corlăţean: Sunt demersuri politice de a menţine decizia aderării la Schengen în septembrie

Barroso: Cred că este corect ca România să adere la zona Schengen

Foto: superstock.com

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Aurescu: Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv prioritar. România vrea să adere un Spațiu Schengen reformat și mai perfomant

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Aderarea la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar pe agenda de politică externă a României, care își dorește să adere la un Spațiu Schengen reformat și mai perfomant, a declarat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române a reafirmat că România continuă să îndeplinească toate criteriile pentru aderarea la spațiul de liberă circulație și se comportă ca un stat Schengen de facto, însă a remarcat că Spațiul Schengen este supus unor provocări și presiuni din cauza crizei actuale legate de COVID-19.

“Multe state au făcut apel la soluții excepționale de reintroducere a controalelor la frontieră, ceea ce, în esență, a afectat funcționalitatea inițială a acestui spațiu. Spațiul Schengen este supus în acest moment unui proces de reformă și adaptare la noile realități și, cu siguranță, și pandemia de COVID-19 va avea un anumit efect asupra reflecției europene în materie de funcționare a Spațiului Schengen. Însă, tocmai această criză actuală generată de pandemie, ne-a arătat că este foarte importantă, pe de o parte funcționarea pieței interne și, în același timp, un spațiu fără frontiere interne, un spațiu Schengen funcțional nu poate decât să consolideze piața internă, să întărească unitatea noastră în interiorul Uniunii Europene”, a spus Aurescu.

România, care continuă să îndeplinească criteriile pentru aderare la Spațiul Schengen și care se comportă ca un stat Schengen de facto, va continua să urmărească acest obiectiv foarte important, al aderării la Spațiul Schengen, un Spațiu Schengen reformat, mai perfomant, la care să ne putem aduce și noi o contribuție mai substanțială, așa cum o facem deja la frontiera externă a Uniunii Europene“, a mai afirmat el.

Declarațiile lui Aurescu survin în contextul în care recent comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a propus ca România, Bulgaria și Croația să adere la Spațiul Schengen, măsură menită să actualizeze și să consolideze acest spațiu, în contextul în care accesul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene a fost restrâns, ca măsură de a limita răspândirea noului coronavirus.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului trecut pentru aderarea la Spațiul Schengen, în urma unei evaluări de patru ani.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a unui stat membru UE la Spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

SCHENGEN

Coronavirus: UE marchează 25 de ani de la crearea spațiului de liberă circulație Schengen cu frontierele închise sau supuse unor controale drastice

Published

on

© Flickr/ EU Schengen Info

Uniunea Europeană a marcat joi 25 de ani de la crearea Spaţiului Schengen de liberă circulaţie pe continent cu toate graniţele terestre închise sau supuse unor regimuri drastice de control, în efortul de a limita răspândirea noului coronavirus, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Acordul de la Schengen, semnat în martie 1985 în comuna omonimă din ducatul Luxemburg în ideea de a crea o Europă tot mai integrată şi unită, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, abolind iniţial controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania şi Portugalia. În lunile şi anii care au urmat li s-au alăturat şi alte state, în prezent spaţiul Schengen numărând 26 de membri, inclusiv Elveţia şi Norvegia, care nu fac parte din Uniune.

La 25 de ani de la intrarea sa în vigoare, acordul este practic suspendat din cauza coronavirusului, care a îngheţat cea mai mare parte a activităţii economice şi sociale pe continent, a bulversat lanţurile de aprovizionare şi i-a transformat pe cei mai mulţi europeni în prizonieri în propriile case, mai notează dpa.

Toate statele UE au introdus restricţii totale sau parţiale la graniţe, cu excepţia Irlandei, care nu face parte din Spaţiul Schengen şi nu are nicio frontieră terestră cu state ale Uniunii, după ieşirea Marii Britanii din UE.

Aeroporturile din majoritatea statelor Uniunii, cu excepţia a cinci, au introdus de asemenea restricţii la sosiri şi plecări, ceea ce, conform aceluiaşi document, poate afecta negativ livrările de bunuri, inclusiv din cele esenţiale, cum sunt medicamentele.

Pandemia de COVID-19 are un impact distructiv major asupra mobilităţii şi transporturilor transfrontaliere europene.

În acest context, Comisia Europeană a cerut luni statelor membre ale Uniunii Europene să transforme ”fără întârziere” toate punctele de trecere a frontierelor naționale în ”coridoare verzi” pentru a nu bloca transporturile de bunuri și pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene.

Executivul european a emis astfel noi recomandări operaționale în legătură cu modul de punere în aplicare a Orientărilor privind gestionarea frontierelor, în scopul de a menține circulația mărfurilor pe tot teritoriul UE pe durata actualei pandemii.

Pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare din întreaga UE continuă să funcționeze, se solicită statelor membre să desemneze neîntârziat toate punctele interne corespunzătoare de trecere a frontierei din cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) ca puncte de trecere a frontierei pentru „culoarele verzi”, iar Comisia Europeană cere ca timpul pentru traversarea frontierelor, incluzând aici verificările vamale și controalele de sănătate, să nu depășească mai mult de 15 minute.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Carmen Dan, despre aderarea României la spațiul Schengen: Președinția română la Consiliul UE a testat poziția statelor membre, iar Olanda nu susține aderarea

Published

on

© Carmen Dan Facebook

Ministrul de Interne, Carmen Dan, participă astăzi la ultimul Consiliu JAI sub egida președinției române a Consiliului Uniunii Europene, iar într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, minstrul român a dorit să aducă mai multe clarificări privind implicarea președinției române în demersul aderării României la spațiul Schengen. 

Se precizează în textul postat de Carmen Dan că un vot pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și Bulgariei se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul JAI. „Din păcate, acum nu există această unanimitate.” În acest context ministrul subliniază că Prim-ministrul olandez, la Summitul de la Sibiu,  în fața jurnaliștilor români a declarat că „nu suntem pregătiți pentru aderare” și că subiectul Schengen a lipsit de pe agendă, fiind astfel evident „că marile puteri europene nu sunt nici interesate și nici pregătite pentru o extindere a spațiului Schengen.”

Ea menționează că Președinția României pe Justiție și Afaceri Interne a testat poziția statelor membre referitoare la extinderea spațiului Schengen atât la Consiliul informal din Bucuresti, dar și în formatul COREPER (organismul politic în care ambasadorii statelor membre discută subiectele care vor intra pe agenda Consiliului). 3 state nu susțin aderarea. Unul este Olanda, scrie Carmen Dan pe Facebook.

„În prezent, spațiul Schengen nu mai functionează în întregime.” a adăugat aceasta. 

„Forțarea unui vot în Consiliu ar fi condus in mod evident la un deznodământ negativ și ar fi putut genera închiderea procesului de aderare. Din acel moment s-ar fi putut cere României și Bulgariei să reia întregul proces de evaluare, adică să se piardă efectiv tot ce s-a câștigat în ultimii ani.
Acest lucru a fost adus la cunoștința tuturor factorilor decidenți (presedintie, guvern, ministerul afacerilor externe, ministerul afacerilor europene) de către Ambasada noastră de la Bruxelles.”

„România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare, iar MAI acționează acum ca un membru de facto al spațiului Schengen, adică face controale la frontieră respectând aceleași regulamente, are acces la baze de date și introduce în acestea semnalări, face schimb de informații, participă la misiuni Frontex etc.” a conchis Carmen Dan. 

Carmen Dan susține că „decizia aderării este exclusiv politică, iar rezolvarea nu poate fi decât rezultatul unor demersuri politice la toate nivelurile – Președinție și Guvern.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending