ŞCOALA ACADEMICĂ DE SOCIOLOGIE LA A V-a EDIŢIE. O iniţiativă devenită tradiţie

ŞCOALA ACADEMICĂ DE SOCIOLOGIE LA A V-a EDIŢIE. O iniţiativă devenită tradiţie

prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu[1]

Am desfăşurat această iniţiativă din dorinţa expresă de a realiza efectiv, după mai bine de trei sferturi de veac, unul din visurile marelui sociolog român Dimitrie Gusti: crearea unei şcoli de sociologie, care să ducă mai departe tradiţia gustiană. Reamintim că Dimitrie Gusti a intrat definitiv în istoria sociologiei universale cu Şcoala monografică de la Bucureşti.

Institutul de Sociologie al Academiei Române, unul din institutele reprezentative ale Academiei Române a luat de la început, din 2007, sub aripa sa protectoare, Şcoala noastră, prima de acest fel din sociologia românească. Planul de cercetare al institutului cuprindea atunci trei programe structurate pe opt proiecte; unul din programele de cercetare, care subsuma 4 proiecte, se înscria în categoria programelor de cercetare fundamentală: «Comunităţile rurale între dezvoltare si riscul subdezvoltării ». Principalele procese şi fenomene sociale, care alcătuiau structura proiectelor de cercetare amintite se refereau la starea actuală, factorii, condiţiile şi tendinţele înregistrate în procesele de schimbare şi modernizare a comunităţilor rurale, în contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

De la aceste realităţi care se cereau a fi cercetate cu mijloacele specifice sociologiei şi cunoscute pentru a lua cele mai eficiente decizii de politică socială, a pornit şi prima ediţie a Şcolii Academice de Sociologie (SAS), cu tema “Patrimoniu cultural şi dezvoltare socială în ruralul românesc”, 7-12 octombrie 2007. Manifestarea stiinţifică a urmărit unirea specialiştilor în sociologie, pentru a le crea posibilitatea unui schimb de idei cu privire la subiectul abordat. Prima ediţie a Şcolii a cuprins 3 secţiuni: 1. Probleme sociale în comunităţile din România şi ţări membre ale Uniunii Europene; 2. Specificul cercetărilor sociale în spaţiul rural; 3. Tendinţe în dezvoltarea socio-economică a comunităţilor rurale din România şi ţări membre ale Uniunii Europene. Desfăşurarea primei ediţii SAS 2007 a permis îndeplinirea următoarelor obiective: a) identificarea variabilelor culturale cu influenţă majoră asupra comunităţilor rurale, în special şi a societăţii, în general; b) formarea şi/sau dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de excelenţă în domeniul sociologiei, prin corelarea tuturor activităţilor de cercetare stiinţifică, inclusiv a celor din sociologia rurală; c) identificarea unor oportunităţi de colaborare în domeniul sociologiei, naţionale şi internaţionale; d) deschiderea de noi direcţii de cercetare în domeniul sociologiei, respectiv, relaţia dintre patrimoniul cultural şi dezvoltarea socială în zonele rurale; e) promovarea participării la programele europene şi internaţionale de cercetare în domeniu; f) reducerea şi depăşirea decalajelor de performanţă şi competitivitate faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, prin transferul de know-how în domeniul sociologiei rurale; g) dezvoltarea competenţei ştiinţifice şi participarea cercetătorilor şi specialiştilor institutului la manifestări stiinţifice internaţionale în domeniu.

Iniţiativa organizării primei ediţii a Şcolii Academice de Sociologie, cu tema “Patrimoniu cultural şi dezvoltare socială în ruralul românesc” (Complexul Bran Belvedere, 7-12 octombrie 2007) a reprezentat un pas făcut de sussemnatul şi Institutul de Sociologie al Academiei Române pentru creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a institutului. Una din activităţile Şcolii Academice de Sociologie, ediţia 2007, s-a desfăşurat în comuna Drăguş, judeţul Braşov – „Pe urmele lui Dimitrie Gusti, după 78 de ani…”, acolo unde profesorul Gusti şi echipele sale de cercetare monografică au realizat şi propus posterităţii ştiinţifice în domeniul sociologiei, primul film cu subiect de sociologie rurală aplicată. Cele mai interasante comunicări ştiinţifice prezentate la lucrările priemei ediţii a SAS au fost: Dumitru Sandu, “Spre o sociologie a patrimoniului cultural: provocări si răspunsuri în tranziţiile de după 1989 din satul românesc”; Pantelimon Corina, “Instituţii străvechi de organizare socială în societatea tradiţională românească”; Gheorghe Onuţ, “Reconstrucţia ruralului românesc”; Silviu Coposescu, “Antropologie şi patrimoniu cultural”; Adrian Netedu, “Practici de consum cultural. Comparaţie rural urban în judeţul Iaşi”; Delia Barbu, “Euromiturile”; Liviu Plugaru, “Satul ca spaţiu intercultural”; Codrina Şandru, “Drăguşul. O experienţă personală şi sociologică”; Ioan Lăcătuşu, “Reţeaua localităţilor rurale din judeţele Covasna şi Harghita. Caracteristici demografice şi culturale”; Mihai Pascaru, “Proiecte europene şi româneşti de valorificare a patrimoniului cultural rural”; Andreea Mălureanu, “Resurse de dezvoltare a turismului rural din judeţul Braşov”. În programul Şcolii au fost incluse şi trei mese rotunde, care au condus la discuţii şi analize extrem de interesante despre lumea ruralului: „Probleme sociale în comunităţile rurale din România”; „Metodologia cercetărilor sociale în spaţiul rural „Tendinţe de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor rurale din România”.

Ediţia a II-a a SAS, cu tema  “Dezvoltare comunitară”, 21-25 septembrie 2008 s-a desfăşurat tot la Complexul Bran Belvedere şi a fost, într-un fel o continuare reuşită a lucrărilor teoretice prezentate şi dezbaterilor de la prima ediţie. Şi această ediţie a fost organizată de Institutul de Sociologie al Academiei Române şi Catedra de Sociologie – Filosofie a Universităţii Transilvania, în cooperare cu Consiliul Judeţean Braşov.

Principalele prelegeri şi work-shopuri din programul şcolii prezentate de participanţii menţionaţi mai jos au fost axate pe următoarele teme: Dumitru Sandu, „De la roluri la probleme în dezvoltarea comunitară”; Claudia Petrescu, „Planificare strategică participativă şi dezvoltare locală. Studiu de caz – microregiunea Horezu”; Emilian M. Dobrescu,  „Impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării durabile”; Onuţ Gheorghe, „Cercetare calitativă şi cercetare cantitativă – o epistemologie de manele”; Raluca Zanca şi Mihai Burlacu, „Mobilitate socio-ocupaţională în comunităţile de ţigani. Studiu de caz – Gîrcin, judeţul Braşov”; Cristina Coman, “Firmele ca actori principali în procesul dezvoltării comunitare: rolul campaniilor de responsabilitate socială”; Mihai Coman, “Mass-media locală, mass-media comunitară”; Gabriel Ungureanu, “Brandingul de ţară şi dezvoltarea comunitară”; Gabriel Popescu, „Impactul instrumentelor de susţinere a Politicii Agricole Comune asupra dezvoltării durabile rurale”; Cosmeanu Ştefan şi Toma Roman, “Satul românesc între tradiţie şi modernitate”; Ada Dobrescu, „Modele de intervenţie comunitară în Italia cu aplicabilitate asupra specificului românesc”; Silviu Coposescu, „O perspectivă antropologică asupra conceptelor de comunitate şi dezvoltare comunitară”; Claudiu Coman, “Dezvoltarea durabilă. Reabilitarea peisagistică a dotărilor industriale”; Codrina Şandru şi Raluca Zanca, “Asociaţiile familiale ca resursă în dezvoltarea serviciilor comunitare”; Alina Coman, “Rolul serviciilor de help-line în asistenţa comunitară”; Daniela Stoican, “Impactul asigurărilor private de sănătate în societatea românească”; Gheorghe Teodorescu, “O aplicaţie a conceptului de «cercetare – acţiune» în orizontul dezvoltării comunităţilor locale”; Gabriela Mişca, „Orfanii români adoptaţi în străinătate: unde au plecat şi cum s-au dezvoltat în ţările lor adoptive?”; George Mateescu, “Procesul de planificare strategică în dezvoltarea comunitară”; Vasile Ene, “Prin noi înşine – Asistenţa socială pentru bătrâni = locuinţe sociale pentru tineri”; Work–shop-uri: “Dezvoltarea turismului în judeţul Braşov”(key-speakeri: Andreea Mălureanu şi Victor Briciu) şi “Dezvoltarea asistenţei comunitare în România. Puncte tari şi puncte slabe” (key–speakeri: Diana Bodi şi Nicoleta Neamţu).

La lucrările şcolii au participat 42 de cercetători ştiinţifici, cadre didactice şi studenţi din domeniul sociologiei şi domenii conexe, din centrele universitare: Bucureşti, Focşani, Craiova, Timişoara, Iaşi, Braşov. Secretarul ştiinţific al şcolii a fost ca şi la prima ediţie asist. univ. drd. Ada Dobrescu. Comunicatul de presă de la finalul ediţei a doua SAS 2008, se încheia cu propoziţia: „Organizatorii Şcolii Academice de Sociologie – ediţia a II-a, lectorii şi cursanţii se mobilizează, în continuare, pentru a transforma această manifestare într-o tradiţie a şcolii româneşti actuale de sociologie”, o datorie de credinţă faţă de înaintaşii noştri sociologi.

Ediţia a III-a a SAS cu tema „Politici sociale şi dezvoltare durabilă”, 11-16 octombrie 2009, temă special aleasă în contextul european al domeniului, s-a desfăşlurat în acelaşi loc ca primele două ediţii şi în aceeaşi organizare, în perioada. Ca şi la primele două ediţii, „sufletul„ echipei de organizare au fost colegii din Braşov: Codrina Şandru, Ada Ioana Dobrescu, dar, mai ales, Claudiu Coman.

Programul SAS 2009 a cuprins următoarele expuneri-dezbateri: prof. univ. dr. Carlos R. S. Milani (Universitatea Federală din Bahia, Brazilia), „La relation entre sciences sociales et decisions politiques”);  prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Spiru Haret şi Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, Academia Română), „Criza financiară, economică şi morală – vector al dezvoltării durabile”; dr. Călin Georgescu, „Modelul de dezvoltare a României. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă”; dr. Adina Edelmayer şi drd. Gabriel Vasile Oltean (BCR Asigurări), „Dimensiuni şi direcţii de cercetare a dezvoltării durabile”; Bianca Nedelcu şi Geta Manea (ARAS România, Centrul Braşov), „Efecte perverse ale politicilor sociale aplicate în România cu privire la persoanele infectate cu HIV/SIDA”; asist. univ. dr. Laura Nistor (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), „Dispoziţii în legătură cu prevenirea poluării. O analiză comparativă România – Europa  pe baza datelor din chestionarele EVS”; conf. univ. dr. Cristian Pantelimon (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Spiru Haret), „Filosofia profesiilor între tradiţie şi dezvoltare durabilă”; prof. univ. dr. DHC Ion Petrescu (Universitatea Spiru Haret, Centrul Braşov), „Reputaţia ca dimensiune valorică a managementului dezvoltării durabile”; prof. univ. dr. Ovidiu Predescu (Uniunea Juriştilor din România), „Dreptul la un mediu sănătos”; conf. univ. dr. Mihai Octavian Sachelarie (Biblioteca Judeţeană Argeş), „Biblioteca – vector al dezvoltării durabile”; Edith şi Marian Sima (Eurolobby SRL, Bucureşti), “Responsabilitate socială corporativă şi dezvoltare durabilă”; cercet. şt. pr. I Bogdan Voicu (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română), „Capitalul social ca premisă a dezvoltării durabile”; asist. cercet. Gabriel Ungureanu (Institutul de Filosofie şi Psihologie « Constantin Rădulescu Motru », Academia Română), “Politici sociale pentru vârsta a III-a”. Ultima zi a şcolii s-a desfăşurat, ca şi la prima ediţie, într-unul din fief-urile cercetării sociologice interbelice: comuna Drăguş, judeţul Braşov, „Pe urmele lui Dimitrie Gusti, după 8 decenii” şi a cuprins, între altele şi lansarea cărţii colegei noastre, conf. univ. dr. Codrina Şandru, „Studii şi confesiuni despre Drăguşul contemporan”, Editura Presa Universitară Clujeană, 2009. Participaţii la SAS 2009 au adoptat, prin consens, comunicatul de presă prezentat în Anexa 1.

Ediţia a IV-a a SAS, cu tema „Politici educaţionale. Relevanţă şi eficienţă”, 5-10 septembrie 2010, s-a desfăşurat într-un nou cadru, oferit cu generozitate de Unversităţile de stat şi Agora din Oradea şi cu cazare în faimoasa staţiune Băile Felix, de lângă Oradea.

Cele mai interesante şi apreciate lucrări au fost toate lucrările prezentate, şi-anume (în ordinea din program): prof. univ. dr. Adrian Gorun, „Ordinea educaţională în societatea cunoaşterii”; prof. univ. dr. Predescu Ovidiu, „Standarde internaţionale şi europene privind dreptul fundamental la educaţie”; conf. univ. dr. Dumitru Adrian Crăciunescu „Dimensiunea sociologică a răspunderii juridice civile în procesul educaţiei universitare”, prof. univ. dr. Elena-Ana Nechita, „Coordonate psihologice în educaţia persoanei”; conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, „Educaţia în cetatea lui Platon. Modelul sacrificiului individual”; Bogdan Voicu, „Impactul valorilor sociale asupra rezultatelor şcolare. Implicaţii pentru politicile educaţionale”; prof. univ. dr. Batâr Dumitru, „Nevoia de politici educaţionale între aspiraţii şi funcţii”; Angela Mateescu, „Modelul educaţional fundamentat de C. Rădulescu-Motru; conf. univ. dr. Diana Pociovălişteanu şi prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu, Atelier de lucru „Bazele psihologice şi sociologice ale educaţiei. Necesitatea unui nou model educaţional”; prof. Alexandru Mironov, „Educaţia pentru ştiinţă”; dr. Ahmed Ecirli „Educaţie pentru cultura păcii”; prof. univ. dr. Maria-Ana Georgescu, „Componenta etică a educaţiei antreprenoriale”, psih. Dana Sonia Oieru, „Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare – o provocare necesară”; conf. univ. dr. Maria Madela Abrudan şi conf. univ. dr. Dorin Coita, „Marketingul educaţional – instrument de ancorare a şcolii în societate”; drd. Gabriel Ungureanu, „Conceptul antic, clasic şi modern în evoluţia educaţiei”, conf. univ. dr. Adela Corina Fekete, „Metamorfoza învăţământului românesc: tranziţia de la tradiţie spre modernitate”; Dacian Palladi Salvator, Atelier de lucru „Relevanţa şi eficienţa noului model educaţional. Viaţa şcolii şi şcoala vieţii; prof. univ. dr. Floare Chipea, „Politici de stimulare a ratelor de participare şcolară”; prof. univ. dr. Gheorghe Şişeştean, „Populaţii şcolare şi structuri educaţionale”; conf. univ. dr. Florica Ştefănescu, „Cadrul european al calificărilor – reper pentru curricula şcolară”, conf. univ. dr. Cecilia Sas, „Modele europene de organizare a formării iniţiale a cadrelor didactice”, conf. univ. dr. Adrian Hatos, „Tendinţe recente în politicile educaţionale la nivel internaţional”, conf. univ. dr. Ionuţ Oprea, „Educaţia informală – formarea continuă”; lect. univ. drd. Nicolaie Iancu, Excursie de studiu: „Modele educaţionale şi comportamentale bihorene”; prof. univ. dr. Constantin Roşca, „Competenţa şi performanţa profesională din perspectivă managerială”, lect. univ. dr. Bodogai Simona, „Educaţia la vârsta senectuţii”; conf. univ. dr. Simona Stanciu, „Educaţia pentru sănătate”, conf. univ. dr. Ioan Chelemen, „Diversitatea, integrarea şi  incluziunea – provocări ale şcolii contemporane”; conf. univ. dr. Şerban Olah, „Educaţia în şcolile cu elevi ţigani din România şi Ungaria”; conf. univ. dr. Gabriel Ion Olteanu, „Educaţia pentru prevenirea criminalităţii”; Atelier de lucru:  lect. univ. dr. Ionela Paven – Gavrilă şi lect. univ. drd. Cordoş Mălina, „Valorificarea potenţialului antreprenorial din Regiunea Centru prin programe educaţionale finanţate prin Fondul Social European”; prof. univ. dr. Anca Dodescu şi prof. univ. dr. Alina Bădulescu, „Stimularea spiritului antreprenorial al femeilor din România. Studiu de caz: proiectul AntrES”.

Pentru prima dată, răzbate cu pregnanţă, concepţia multidisciplinară de organizare şi desfăşurare a prezentărilor teoretice şi a dezbaterilor purtate, în cadrul SAS, luând fireşte ca model peren Şcoala sociologică de la Bucureşti, întemeiată de Dimitrie Gusti.

Ediţia a V-a a SAS, cu tema „Valenţele voluntariatului”, 4-9 septembrie 2011 se va desfăşura la Oradea, în organizarea Institutului de Sociologie al Academiei Române, a Universităţii Oradea şi a Universităţii Agora din Oradea, în Anul European al Voluntariatului. Ne dorim să fie o manifestare de excepţie, aşa cum sunt de altfel şi activităţile sociologilor şi vountarilor români, oriunde acţionează aceştia.

Cele mai importante module ale SAS 2011 sunt definitivate, conform programului preliminar ataşat.

ANEXA 1

REGÂNDIREA POLITICILOR DE DEZVOLTARE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ŞI AL ROMÂNIEI

– comunicat de presă al celei de-a treia ediţii a Şcolii Academice de Sociologie, Bran, 11-16 octombrie 2009 –

Strategia pentru Dezvoltare Durabilă (SDD), lansată de UE în 2001, la summitul de la Goteborg – reînnoită în iunie 2006, cu prilejul unui alt summit european – se adresează unui număr de 7 provocări: schimbări climatice şi energie curată; transport durabil; consum şi producţie durabile; conservarea şi managementul resurselor naturale; sănătate publică; incluziune socială, demografie şi migraţie; sărăcie globală. Rămân nesoluţionate însă, domenii extrem de importante, precum restul problemelor sociale (nemenţionate în SDD), problemele politice şi ideologice, culturale şi spirituale – constante definitorii ale fiinţei şi civilizaţiei umane.

Este imperativ ca UE şi România, ca ţară membră a UE, să-şi reconcilieze obiectivele de ocupare a resurselor umane şi creştere pe multiple planuri (economic, social, politic şi cultural), cu obiectivele pe termen mediu şi lung. Cererea de resurse creşte cu repeziciune, rezervele naturale ale majorităţii ţărilor europene sunt pe sfârşite, iar pădurile şi solurile sunt din ce în ce mai ameninţate de schimbările climatice şi de lipsa de reacţie adecvată a majorităţii cetăţenilor şi instituţiilor. Cu pachetul legislativ adoptat în prima parte a anului 2009 – care se referă la mediu şi energie – UE se află în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice şi pentru dezvoltare durabilă, dar unele tendinţe nesustenabile persistă[2].

Este necesară relansarea reflecţiei publice în legătură cu modul în care SDD a UE ar trebui să evolueze în viitor şi cum ar putea fi mai bine aliniată cu alte strategii întrepătrunse ale UE şi ale ţărilor membre. Sunt necesare, de asemenea, mai bune coordonări şi legături mai strânse între schimbările climatice, energie, reglementare financiar-bancară şi dezvoltare socială – zonele de politici acoperite la nivelul UE, atât de SDD, cât şi de Strategia Lisabona. De asemenea, în România există mai multe tipuri de politici, dar mai ales de strategii sectoriale, care abundă în ultimul deceniu, fără o finalitate coexistentă.

Astfel, SDD a UE şi SDD a României trebuie revizuite şi redenumite pentru a contribui mai bine la o trecere rapidă către o societate a cunoaşterii, cu emisii reduse şi consum de energie redus, bazată pe tehnologii eficiente din punctul de vedere al energiei şi resurselor, pe transport sustenabil şi treceri către comportamente de consum sustenabile. Este nevoie urgentă de o redefinire a culturii şi spiritului uman în acest nou context, precum şi de o nouă educaţie, care, evident, nu se pot constitui “peste noapte”, adaptate rapid noului context climatic şi de economisire a resurselor de către toţi cetăţenii, cultură, spirit şi educaţie care se impun pentru a limita efectele profundei crize economice, ecologice, social-politice şi cultural-spirituale, care marchează planeta, continentul şi ţările noastre.

        Până la sfârşitul lui 2009 şi prima jumătatea a lui 2010, SDD trebuie “corectată” din mers. În paralel, UE desfăşoară procesul de reflecţie pentru ceea ce atipic se numeşte “revizuirea Strategiei Lisabona”, care îşi propunea în anul 2000 visul (subl. ns.) de a transforma UE în “cea mai competitivă economie din lume până în 2010”[3]. SNDD se racordează la SDD a UE. Totul se va transpune în viitor prin acest concept al dezvoltării durabile. România este parte din proces şi dincolo de vorbe trebuiesc dovedite şi aplicaţiile practice.

În ceea ce ne priveşte, noi participanţii la Conferinţa Naţională de Sociologie, Bran, România, 11-16 octombrie 2009, apreciem că UE trebuie să aibă o singură Strategie de Dezvoltare (subl. ns.), care în martie 2010, cu ocazia summit-ului de primăvară al UE să adopte principalele orientări de politici economice, social-politice şi cultural-spirituale ale acestei Strategii de Dezvoltare. Este necesar ca cetăţenii şi instituţiile, abilitate şi recunoscute prin lege, să adopte rapid şi să aplice aceste politici, la a căror discuţie publică şi-au adus contribuţia prin mecanismele democratice naţional, european şi global.

Bran, 12 octombrie 2009


[1] este secretar ştiinţific al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, Academia Română, profesor la Universitatea “Spiru Haret”

[2] în legatură cu biodiversitatea, Comisia Europeană estimează că pierderea anuală în domeniul serviciilor legate de ecosistem echivalează cu 50 miliarde de euro, în timp ce pierderile datorate lipsei de resurse naturale sunt estimate la 7 la sută din PIB-ul UE

[3] la 20 septembrie 2009 s-au relansat consultările pentru Strategia Lisabona post-2010, iar în decembrie 2009, Consiliul European de final de an a revizuit priorităţile pentru viitoarea SDD a UE. Tot în decembrie 2009, Biroul de Statistică al UE  – Eurostat a publicat un raport bianual de monitorizare în domeniul dezvoltării durabile

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *