NATO își va spori prezența în România, ca parte a măsurilor de reasigurare care sunt luate de către Alianța Nord-Atlantică în semn de răspuns la acțiunile Rusiei din Ucraina, transmite DPA, care citează declarațiile de presă ale lui Jens Stoltenberg de dinaintea reuniunii miniștrilor Apărării de la Bruxelles.
”Țările noastre se confruntă cu provocări de securitate fără precedent. Din est și din sud. La acest summit (n.r. – de la Varșovia), vom lua decizii pentru consolidarea poziției noastre de apărare și de descurajare împotriva amenințărilor din orice direcție. În următoarele două zile vom pava calea spre deciziile Summitului”, a declarat Stoltenberg înaintea începerii reuniunii miniștrilor Apărării, potrivit unui comunicat NATO.
Printre aceste decizii se numără trimiterea, prin rotație, a patru batalioane multionaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, dar și hotărâri care vizează flancul sud-estic al regiunii, prin care va exista un element militar terestru construi în jurul unei brigăzi multinaționale în România.
”Vom lua decizii pentru o prezență adaptată și în regiunea sud-est (n.r.- a flancului estic), cu o componentă terestră construită în jurul unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat Stoltenberg.
”Discutăm o ofertă din partea României prin care ea poate oferi sediul pentru o brigadă care ar putea organiza și facilita acțiunile NATO în regiune, inclusiv exerciții și alte măsuri de asigurare”, a mai precizat secretarul general al NATO, în contextul analizării de către NATO a posibilității de intensificare a prezenței aliate în regiunea Mării Negre, încheie sursa citată.
Declarațiile furnizate de secretarul general arată faptul că România ar putea fi gazda unei brigăzi multinaționale a NATO cu o componență de aproximativ 5000 de militari, potrivit Agerpres, însă indică și faptul că această decizie ar viza o acoperire de către NATO a flancului sud estic, inclusiv a Mării Negre.
Aflat recent în vizită în SUA, premierul Dacian Cioloș, a susținut cauza unei prezențe NATO la Marea Neagră într-o întrevedere cu vicepreședintele Joe Biden, declarând ulterior că ”am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja în colaborare cu Bulgaria și Turcia și am avut promisiunea sprijinului, în cadrul summitului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susținută de NATO”.
De la momentul anunțării unui proiect al României privind orientarea NATO față de Marea Neagră, președintele Klaus Iohannis a susținut în diferite formate internaționale – Conferința pentru Securitate la Munchen, Summitul Securității Nucleare și la întrevederi bilaterale – importanța atribuirii unei atenții sporite zonei Mării Negre.
Recent, răspunzând declarațiilor amenințătoare ale lui Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu, șeful statului a declarat că ”recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă”.

Proiectul unei prezențe militare la Marea Neagră a fost anunțat la începutul lunii februarie a acestui an. (mai multe detalii aici). “Scopul va fi unul de apărare şi descurajare. E vorba de un complement firesc al unei prezenţe terestre aliate, pe care o concepem ca parte a posturii de apărare şi descurajare, ce va fi discutată şi la summitul NATO, sperăm noi“, a declarat, cu acea ocazie ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.
Alături de poziționarea unor batalioane în partea de nord-est a flancului estic, o prezență sporită în România și la Marea Neagră din partea Alianței, va spori tensiunile cu Rusia, inițiate ca urmare a anexării Crimeei în 2014 și a instabilității din estul Ucrainei. ”NATO încearcă să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră, însă Alianța Nord-Atlantică înțelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată ‘un lac NATO”, a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, Aleksandr Grușko, reprezentantul Rusiei la NATO.
Citiți și NATO, decizie importantă înainte de summitul de la Varșovia: Miniștrii Apărării vor hotărî desfășurarea, prin rotație, a patru batalioane multinaționale în Polonia și țările baltice
NATO va desfășura patru batalioane „robuste” în cele trei state baltice și în Polonia, ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina, a anunțat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă la Bruxelles, care precede reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, ce va avea loc pe 14-15 iunie.
”Vom conveni să desfășurăm, prin rotație, patru batalioane multinaționale robuste în țările baltice și în Polonia. Acest lucru va trimite un semnal clar că NATO este pregătit să apere toate statele aliate în caz de agresiune externă”, a declarat Stoltenberg, prezentând programul reuniunii miniștrilor apărării ai țărilor membre, ce va avea loc marți și miercuri la sediul Alianței, potrivit unui alt comunicat al Alianței Nord-Atlantice. Fiecare batalion urmează a fi compus din câte 1000 de trupe (2 americane, unul britanic, unul german).
Desfăşurată cu trei săptămâni înainte de Summit-ul NATO de la Varşovia, reuniunea miniștrilor Apărării are ca obiectiv principal pregătirea deciziilor ce urmează să fie adoptate de şefii de stat şi de guvern cu privire la principalele teme ale Summit-ului, dintre care de interes particular pentru România sunt postura de descurajare şi apărare, prezenţa aliată pe flancul estic şi angajamentul NATO în Afganistan.
.