Orientul Mijlociu – o tabla de sah exploziva

Votul pozitiv din Adunarea Generala a ONU pentru Palestina, in urma caruia i s-a acordat statutul de „stat observator non-membru” la Natiunile Unite, a atras imediat o reactie israeliana – lansarea unui proiect de a construi 3.000 de locuinte in Cisiordania si Ierusalimul de Vest.

Marea Britanie si Franta si-au manifestat dezacordul asupra demersului israelian prin chemarea ambasadorilor israelieni la consultari pe aceasta tema. O serie de actiuni care se inscriu intr-o neobosita cursa diplomatica si uneori nediplomatica.

Ce poate aduce votul din Adunarea Generala a ONU? Cu siguranta un blocaj al negocierilor dintre Palestina si Israel, dialog care oricum era greoi. Statutul obtinut de Palestina nu este decat unul de iure, cel de facto va decurge din negocierile bilaterale cu Israelul, cale deja compromisa.

Un alt scenariu de actiune al Palestinei ar fi solicitarea aderarii la Curtea Penala Internationala prin intermediul caruia sa primeasca hotarari judecatoresti privind acuzatiile de crime de razboi sau crime impotriva umanitatii comise de catre Fortele de Aparare Israeliene. Statele Unite si Israel nu sunt parti la Curtea Penala Internationala, iar hotararile nu pot fi folosite de palestinieni decat ca un instrument juridic in campania la nivel mondial impotriva ocupatiei israeliene.

Totusi nu este un element de presiune, ci doar un pas simbolic. Faptul ca Londra si Paris sunt indignate de reactia israeliana tine mai mult de un calcul geopolitic ce respecta interese nationale distincte si nu rezultatul campaniei palestiniene.

Suveranitatea statala si viabilitatea unui stat palestinian se va decide mai curand intre cele doua parti, iar premisele adeveririi unui astfel de scenariu sunt indepartate.

Israel deschide mai multe fronturi

In ultima perioada Israelul face curte Iordaniei pentru a primi permisiunea lansarii unui atac impotriva depozitelor siriene de arme chimice. Un acord pe care nu l-au primit sub motivatia iordaniana ca ”inca nu este momentul potrivit”, ceea ce inseamna ca exista aceasta probabilitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mesajul Secretarului de stat american, Hillary Clinton, merge in aceeasi directie cu intentiile Israelului : „Inca o data, lansam un avertisment foarte dur regimului al-Assad, comportamentul sau este condamnabil. Actiunile sale fata de propriul popor sunt tragice.”

In Siria bombardamentele continua, iar Turcia sta pe pozitii. A trimis la frontiera cu Siria avioane de vanatoare, dupa ce la inceputul lunii noiembrie a plasat rachete Patriot si supravegheza astfel zona siriana aflata sub controlul insurgentilor. In aceste conditii se discuta probabilitatea impunerii unei no-fly zone, amintind ca astfel de rachete au mai fost folosite in acelasi scop. Oficialii turci nu confirma aceasta supozitie, sustinuta mai degraba de rusi.

Situatia din Siria ramane destul de complicata cu multi actori implicati. Daca statele arabe si Occidentul isi doresc inlaturarea regimului Assad, de cealalta parte Iranul si Federatia Rusa sprijina trupele guvernamentale. Dialogul in regiune nu mai este o optiune, ministrul de externe turc refuzand sa negocieze cu un regim care isi ataca proprii cetateni.

Teama instalarii unui regim condus de miscari fundamentaliste, un scenariu testat in Egipt sau Libia, devine pentru monarhiile arabe si Israel o evolutie indezirabila si poate chiar dorita de Moscova care urmareste sa isi joace cartea pana la final.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − 1 =