Traian Basescu: Am convenit ca secretarul Consiliul de Securitate rus, Patrusev, sa transmita presedintelui Putin deschiderea noastra spre cooperare

traian basescuSecretarului Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, generalul Nikolai Platonovici Patrusev, va transmite presedintelui Vladimir Putin “deschiderea” Romaniei “spre cooperare”, a afirmat luni seara Traian Basescu, dupa ce s-a intalnit in cursul acestei zile cu cel care gestioneaza omologul rusesc al CSAT-ului romanesc, transmite HotNews.

“A fost o intalnire buna, care exprima atat puncte de convergenta, dar cel mai importanta e ca la nivelul structurilor de securitate la nivelul cel mai inalt s-a convenit cooperarea pe niste riscuri deopotriva orientate impotriva celor doua tari. S-au constatat si puncte de vedere divergente, dar am convenit ca dl Patrusev sa transmita presedintelui Putin deschiderea noastra spre cooperare”, a spus presedintele Romaniei, intr-o conferinta de presa organizata pentru a nu da loc la speculatii, dupa cum a precizat Basescu.

”Principalul obiectiv al prezentei dansului la Cotroceni a fost semnarea unui memorandum la nivelul lui, respectiv cu dl Fota, care vizeaza cooperarea cu CSAT-ul din Romania.”, a declarat Băsescu.

Declaratiile presedintelui:

”Vreau să comunic câteva lucruri, pentru că, sunt convins, prezenţa domnului Patruşev la Cotroceni nu va rămâne nespeculată, aşa că prefer să vă dau eu informaţii cu privire la discuţii, la ce s-a întâmplat în timpul prezenţei dânsului la Cotroceni. După cum ştiţi, Nikolai Patruşin este secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi principalul obiectiv al prezenţei dânsului la Cotroceni a fost semnarea unui memorandum la nivelul dânsului, deci între domnul Patruşin şi domnul Fota, care vizează colaborarea dintre Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT-ul din România. În mod categoric, acest memorandum va deschide cooperarea între structurile de securitate şi de poliţie ale României şi Federaţiei Ruse, având în vedere cele convenite. În interiorul memorandumului s-a stabilit cooperarea pe mai multe paliere. Le voi menţiona pe cele mai multe dintre ele. Cooperare în lupta împotriva terorismului. Este de interes maxim pentru noi, mai ales că se apropie terminarea misiunii ISAF în Afganistan şi cooperarea cu Federaţia Rusă ne interesează în cel mai înalt grad, în speranţa că împreună vom putea preveni orice fel de act terorist care să aibă originea în regiunea Afganistan – Pakistan. De asemenea, un alt obiectiv de cooperare este legat de lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. Este un alt obiectiv înscris în memorandum. Combaterea traficului de fiinţe umane – un alt element de cooperare între structurile specifice ale fiecăreia din cele două ţări. Combaterea traficului de droguri – de asemenea, o acţiune în care, în primul rând, este vizat riscul tranzitului drogurilor dinspre Afganistan către Europa, atât pe teritoriul Federaţiei Ruse, cât şi pe teritoriul României. De asemenea, lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii economice – este un alt obiectiv care va antrena instituţii ale Federaţiei Ruse şi ale României. Lupta împotriva criminalităţii cibernetice – un alt obiectiv în care vom fi parteneri cu structurile similare din Federaţia Rusă şi combaterea şi lupta împotriva răspândirii armelor de distrugere în masă. Aici aş vrea să înţelegeţi foarte bine despre ce e vorba. Nimeni nu presupune că, pe vapoare, pe camioane, pe avioane, vor tranzita teritoriul României sau al Federaţiei Ruse bombe nucleare sau bombe chimice ş.a.m.d., însă ceea ce noi facem cu partenerii noştri occidentali, prevenirea transferului de componente, care de multe ori sunt declarate ca fiind componente civile, dar care se utilizează în fabricarea acestui tip de armamente, trebuie făcut şi pe noi ne bucură că putem coopera din acest punct de vedere şi cu Federaţia Rusă, nu numai cu aliaţii din NATO şi din Uniunea Europeană. Cam acestea au fost obiectivele adoptate în Memorandum, pe care CSAT şi le însuşeşte şi fiecare instituţie va lucra pe aceste teme cu instituţiile omoloage din Federaţia Rusă.

În afara acestui memorandum, am avut discuţii pe probleme de politică externă şi de securitate. Bineînţeles, situaţia din nordul Africii, în urma „Primăverii arabe” şi elementele de insecuritate, în mod deosebit legate de proliferarea terorismului în nordul Africii, a fost un subiect pe care l-am discutat, cu atenţie deosebită pentru situaţia din Libia, din Tunisia şi, de ce nu, din Egipt. De asemenea, o analiză serioasă a fost dedicată situaţiei din Siria, unde noi avem un punct de vedere extrem de clar şi l-am exprimat ca atare. Atât Federeaţia Rusă, cât şi ţările occidentale, din punctul nostru de vedere, trebuie să se abţină să aprovizioneze cu armament vreuna din cele două tabere, pentru că, în opinia noastră, şi spun aici ce am spus şi în discuţii, în opinia noastră, asta înseamnă mai multe victime – acolo este un război civil – mai multe victime şi riscuri deosebite pentru stabilitatea Iordaniei. De aceea, opţiunea noastră este neaprovizionarea cu armament a celor două tabere aflate în război civil şi, pe de o parte, Federeaţia Rusă şi alte state care susţin punctul de vedere al Federaţiei Ruse, pe de altă parte, puterile occidentale trebuie să cheme cele două părţi la masa tratativelor, pentru a găsi o soluţie ce poate rezulta numai din alegeri democratice în Siria. Avem experienţa finalurilor de conflicte în unele state ca Libia, ca alte ţări care au fost implicate în fenomenul „Primăvara arabă” şi ştim că nici acum lucrurile nu sunt restabilite şi guvernările sunt departe de a fi de multe ori democratice. În discuţiile cu domnul Patruşev, am analizat şi situaţia din Afganistan şi perspectivele de după retragerea forţelor ISAF din Afganistan. De asemenea, sistemul antirachetă a fost unul dintre subiectele discutate, eu menţionând încă o dată că sistemul antirachetă din România nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. România nu ar accepta niciodată pe teritoriul ei armamente ofensive ale altor state. Sistemul care se instalează în România este un sistem defensiv. Şi ce mi se pare dificil de înţeles, se cer garanţii nu nouă, ci Statelor Unite, ori garanţia este chiar tratatul care este public şi în care se precizează foarte clar că sistemul antirachetă din România este un sistem defensiv. Sigur, nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care noi o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de Chişinău asupra întregului teritoriu. Cam acestea au fost subiectele discutate cu domnul Patruşev. În orice caz, din punctul meu de vedere, a fost o întâlnire bună, care exprimă atât puncte de convergenţă în poziţiile noastre. Şi cel mai important lucru este că la nivelul structurilor cele mai înalte de securitate ale celor două state s-a convenit cooperarea pe sau împotriva unor riscuri care sunt în mod egal îndreptate şi împotriva Federaţiei Ruse, şi împotriva României. Întâlnirea a prilejuit şi constatarea unor puncte de vedere divergente, dar am convenit ca domnul Patruşev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră pentru cooperare şi în timp ce putem coopera pentru riscuri comune, putem discuta şi lucruri asupra cărora avem puncte de vedere diferite.

Mi se pare că nu e chiar de acest nivel, totuşi, o să fac o remarcă legat de declaraţia de astăzi a domnului Zgonea, care e frământat de creşterea personalului la Preşedinţie, şi atunci mă văd nevoit să dau următoarele explicaţii: în 2004, Preşedinţia avea 260 de locuri alocate în schema de funcţionare. În 2004, Preşedinţia a funcţionat cu 220 de salariaţi. În 2013, numărul de salariaţi din schema Preşedinţiei este tot 260 şi Preşedinţia funcţionează cu 203 salariaţi, din care 52 sunt personal muncitor, pentru curăţenie, pentru lumină, electricieni care trebuie să stea zi – noapte să fie în serviciu tot timpul, pentru a asigura energia necesară instalaţiilor, că ele trebuie să funcţioneze continuu, şi aşa mai departe. Deci, faţă de 2004, sunt cu 17 salariaţi mai puţin – şi ca să închidem şi frământările bugetare, în 2004, bugetul Preşedinţiei a fost de 6,3 milioane de euro, deci, repet, 6,3 milioane de euro, calculat la o rată de 3,93 lei/euro, rata oficială a bugetului de stat din 2004. În 2013, bugetul Preşedinţiei este de 5,9 milioane euro, deci cu 400.000 de euro mai puţin decât în 2004. În 2004, bugetul Preşedinţiei reprezintă 0,0001% din Produsul Intern Brut, deci, repet, 0,0001% din PIB al României. În 2013, bugetul reprezintă 0,000045%. Deci, faţă de Produsul Intern Brut, este la jumătate faţă de 2004, chiar mai puţin de jumătate, că-i 0,000045%. Cred că nu este corectă o astfel de abordare. Eu însă aveam obligaţia să dau o explicaţie, pentru că Preşedinţia trăieşte din bani publici şi dacă se fac exagerări, ele trebuie corectate. Sigur, nu spun că 5,9 milioane de euro sunt bani puţini, dar nu cred că există vreo Preşedinţie în Uniunea Europeană care să funcţioneze cu mai puţini bani decât aceasta.

În ceea ce priveşte şedinţa CSAT. Au fost abordate mai multe teme. Cele care pot fi de interes public şi nesecrete sunt cele legate de analiza cu privire la starea industriei de apărare, şi aici s-a stabilit ca în trimestrul al III-lea, Guvernul să prezinte în CSAT o strategie de revitalizare a unor ramuri ale industriei de apărare care sunt necesare armatei în timp de pace şi în timp de război. De ce în trimestrul a III-lea? Pentru că atunci se face proiectul pentru bugetul anului 2014 – 2015 – 2016 şi măcar ştim din 2014 ce se poate aloca pentru patru din componentele industriei de apărare care sunt vitale Armatei României atât în timp de pace, cât şi în timp de război. De asemenea, astăzi, în şedinţa CSAT s-a aprobat numărul de militari care pot fi dislocaţi în teatrele de operaţii în anul 2014 – vă pot spune că acest număr este de 3.039 de militari care pot fi dislocaţi, cu 351 de militari mai puţini decât în 2013, şi aceştia având şi ei două încadrări – 1.364 de militari vor fi dislocaţi în teatrele de operaţii, ţinând cont şi de reducerea participării noastre în Afganistan, iar 1.675 vor fi la dispoziţie dislocabili la ordin, atunci când se va lua o astfel de decizie în interiorul NATO sau în interiorul Uniunii Europene. De asemenea, Ministerul Administraţiei şi Internelor va avea disponibili 1.089 de jandarmi şi poliţişti, pentru misiuni ONU, misiuni ale NATO, misiuni ale Uniunii Europene sau misiuni OSCE, care implică participarea structurilor de jandarmerie şi poliţieneşti. Tot în această şedinţă CSAT a fost aprobată Cartea Albă a Apărării şi ea va fi trimisă spre analiză şi aprobare Parlamentului României. De asemenea, a fost aprobat planul de înzestrare al Armatei pentru perioada 2013 – 2022. CSAT a aprobat şi raportul Centrului de Răspuns la Incidentele de Securitate Cibernetică şi, de asemenea, s-a aprobat catalogul cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială importante pentru sistemele de siguranţă naţională.”

Surse: presidency.ro, HotNews.ro
Foto: presidency.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

thirteen + sixteen =