Separatiștii proruși din estul Ucrainei au proclamat marți un nou stat intitulat “Mica Rusie” (Malorusia) care are drept aspirații nu doar includerea zonelor controlate de aceștia, ci a întregii Ucraine, informează ABC News.
Anunțul difuzat de Angeția de presă Donețk ridică semne de întrebare privind fezabilitatea acordului de încetare a focului stabilit în 2015 care ar fi trebuit să pună capăt luptelor din estul Ucrainei și care ar fi trebuit să întoarcă regiunile Donețk și Lugansk sub sfera de influență a Kievului, oferindu-le, în același timp, o autonomie lărgită.
Mai mult de 10.000 de persoane și-au pierdut viața de la începutului conflictului, din luna aprilie a anului 2014, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, în luna martie a aceluiași an.
Evenimentele au fost precedate de îndepărtarea de la conducerea Kievului a liderului prorus Viktor Ianukovici, care prin decizia sa de a renunța la încheierea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a stârnit nemulțumirea cetățenilor ucraineni, care primiseră o gură de aer proaspăt și speranțe la o viață mai bună, având în vedere că statul ucrainean se confrunta cu o situație economică sensibilă. Protestele de amploare de la sfrâșitul anului 2013 și începutul anului 2014 ce au devenit cunoscute sub numele de EuroMaidan s-au soldat cu peste 100 de morți, ca urmare a ciocnirilor între forțele de ordine și militanții pro-europeni.
Rusia a condamnat la acea vreme decizia de a-l înlătura de la conducere pe Ianukovici, pe care a catalogat-o drept o lovitură de stat a Occidentului, o practică recurentă a Kremlinului, care se poziționează în oglindă față de Vest și care consideră acțiunile acestuia în “curtea din spate” a Moscovei cunoscută și sub numele de vecinătatea apropiată drept demersuri destabilizatoare – o poziție pe care conducerea moscovită o consideră justificată, dacă luăm în calcul faptul că, pentru Rusia, noțiunea de imperiu nu s-a bazat pe controlarea teritoriilor aflate la mare distanță, precum au procedat Imperiul Francez și cel Britanic.
În viziunea lui Putin, sprijinirea mișcărilor proeuropene din Ucraina capătă haine conspiraționale, Occidentul urmărind să înlăture lideri familiari și slabi, ușor de controlat, cu o conducere pro-vestică.
”Guvernul Ucrainei a dovedit singur că este un stat eșuat”, au afirmat separatiștii într-o declarație difuzată de Agenția de presă Donețk, afiliată rebelilor. Ucraina ”și-a demonstrat actuala și viitoarea incapacitate de a le oferi pace și prosperitate locuitorilor săi”, se mai spune în declarația liderului local Alexander Zaharcenko, care a completat că și “reprezentanții altor regiuni, cu excepția Crimeei, proclamă crearea unui nou stat care are drept succesor Ucraina”.
În pofida sprijinului de care se bucură și în alte regiuni est-ucrainene, aceștia nu au reușit să preia controlul asupra acestora, motivul fiind factorul etnic ( în Donețk și Lugansk există populație preponderent de etnie rusă).
În 2015, Franța, Germania, Ucraina și Rusia s-au întâlnit în capitala Belarusului, Minsk, și au căzut de acord asupra încetării conflictelor între forțele guvernamentale și separatiști. Sub umbrela acordului, rebelii au fost de acord să redea Kievului controlul asupra teritoriilor în vreme ce conducerea ucraineană a acceptat organizarea alegerilor locale, fiind o formă de autonomie lărgită.
Kremlinul nu a avut deocamdată o poziție legată de acest anunț, deși este cunoscut că Moscova sprijină separatiștii din estul Ucrainei cu fonduri financiare, armament, dovadă în acest sens stând doborârea avionului malaezian MH17, ieri împlinindu-se trei ani de la tragicul incident în urma căruia au murit 298 de persoane. O anchetă olandeză a stabilit că acesta a fost doborât de o rachetă tip Buk, produsă de ruși, lansată din zona controlată de separatiști.
