Președintele Klaus Iohannis va efectua, în perioada 22-24 aprilie 2024, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitația președintelui Yoon Suk Yeol, context în care cei doi șefi de stat vor adopta Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, Coreea de Sud fiind prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Intensificarea contactelor politico-diplomatice dintre cele două state, trendul pozitiv al schimburilor comerciale bilaterale, precum și multitudinea domeniilor în care există potențial și interes reciproc de colaborare reprezintă principalele premise care fundamentează decizia de a consolida Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Coreea, cu prilejul vizitei oficiale la Seoul, prima la nivel de șef de stat din ultimii 16 ani. De altfel, cei doi lideri au avut o întrevedere bilaterală anul trecut, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, discuție ce a avut loc în contextul în care sud-coreenii au anunțat o finanțare de 75 de milioane de euro pentru reactoarele modulare din România

În acest context, va fi adoptată la cel mai înalt nivel „Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcțiile principale de cooperare vizate de ambele părți pentru următorii 10 ani.

Vizita în Coreea de Sud va debuta luni, 22 aprilie 2024, cu ceremonia depunerii unei coroane de flori la Cimitirul Național din Seoul și un tur informativ al Panmunjom (Joint Security Area) din Zona Demilitarizată.

Marți, 23 aprilie 2024, președintele Klaus Iohannis va fi primit de Președintele Yoon Suk Yeol. Consultările politice dintre cei doi șefi de stat vor viza teme privind consolidarea Parteneriatului Strategic, cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, principalele provocări din plan regional și global, precum și impulsionarea ariilor sectoriale, cu accent pe intensificarea comerțului și a investițiilor în domeniul energiei verzi și nucleare, al noilor tehnologii, IT&C, al mediului și gestionării schimbărilor climatice, în cel al infrastructurii, al sănătății, al educației sau alte noi domenii. Va fi evidențiată și legătura specială pe care schimburile interumane și culturale, care se bucură de o creștere remarcabilă în ultimii ani, o reprezintă pentru cele două state.

În prezența celor doi lideri vor fi semnate o serie de documente relevante pentru consolidarea relației bilaterale, vizând: apărarea, energia nucleară, investițiile și comerțul exterior, cooperarea în situații de urgență și managementul dezastrelor, cooperarea în domeniile culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe șeful statului la Seul fac parte și membri ai Guvernului României, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul energiei, Sebastian Burduja, și secretarul de stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În cadrul vizitei oficiale în Republica Coreea, președintele Iohannis va avea o întrevedere cu prim-ministrul Han Duck-soo, prilej pentru a puncta principalele obiective ale relației economice bilaterale și pentru a evalua rezultatele celui de-al X-lea Comitet Mixt pentru Cooperare Industrială (Seoul, 25 martie 2024).

Miercuri, 24 aprilie 2024, șeful statului va vizita Complexul de producție Doosan Enerbility, Changwon (Busan), unde va avea o serie de discuții cu principalii factori de conducere referitoare la noile provocări și oportunități în domeniul energiei regenerabile și al reactoarelor modulare mici (SMR).

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Coreea, șeful statului va avea întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului de afaceri și va vizita expoziția de artă tradițională românească „Insight Romania”.

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

Me reuní con @Mircea_Geoana, Secretario General Adjunto de la @NATO. Le presenté la carta de intención que expresa la solicitud de Argentina en convertirse en un socio global de esta organización. Seguiremos trabajando en recuperar vínculos que permitan modernizar y capacitar a… pic.twitter.com/PN0s5bx9U2

— Luis Petri (@luispetri) April 18, 2024

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Fără a se opune direct, fostul preşedinte republican a estimat în ultimele zile că SUA trebuie să “înceteze să mai dea bani fără să spere ca ei să fie rambursaţi”.

“De ce Europa nu dă mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina?”, a scris joi republicanul într-o postare pe reţeaua sa, lansând următorul îndemn, scris cu majuscule:”Mişcă-te, Europa!”.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită