Sfârsitul terorismului: lecţii din războiul împotriva anarhiei

Asasinarea lui Osama bin Laden a reprezentat sfârşitul unei ere, deşi acest lucru nu este sinonim cu dispariţia Al-Qaeda sau a terorismului ce are la bază islamismul radical. Faptul demonstrează că America este angajată într-o luptă „asimetrică” ce nu poate fi definitiv câştigată. Chiar dacă toată structura superioară de conducere a Al-Qaeda ar fi distrusă, nu s-ar putea da asigurări că un individ nu ar „prelua” cauza.

Trei caracteristici fac din Al-Qaeda o organizaţie atât de periculoasă: este violentă, ideologică şi descentralizată. Nici sârma ghimpată, nici cenzura nu pot să împiedice răspândirea ideologiei- iar dacă ideologia se transformă în violenţă, şi permite simpatizanţilor să se angajeze în acţiuni violente, nu se poate spune cine va lovi în numele acesteia. Al-Qaeda nu este prima grupare din istorie care sa aibe aceste trei caracteristici.  Putem să ne amintim, de exemplu, de apariţia, şi, în mod special, decăderea unei alte mişcări de acest gen: anarhismul revoluţionar.

Anarhismul a fost o mişcare utopică, apărută la începutul revoluţiei franceze, când, se pare, era un moment prielnic de distanţare faţă de istoria politică recentă. Acesta era o mişcare ideologică extrem de optimistă, bazându-se pe faptul că omul este prin definiţie bun. O convieţuire fericită depindea doar de eliminarea „constrângerii omului de către om”.

Utopia anarhistă ce urma, avea să aducă în prim plan o lume bazată pe filantropie.

Caracterul violent şi l-a căpătat în urma ciocnirii cu lumea reală: guvernele nu se dizolvă voluntar, proprietarii de fabrici nu le cedează muncitorilor tot ceea ce deţin fără să lupte. Dar acţiunile violente nu au fost decât vârful icebergului. Anarhiştii îşi petreceau o mare parte din timp cu scriere de pamflete, organizarea de întruniri, şi cu alte activităţi menite să le consolideze poziţia şi să aducă mai mulţi simpatizanţi. Alocau foarte mult timp visatului cu ochii deschişi despre detaliile lumii pe care aveau să o făurescă, să polemizeze cu alte grupuri ca marxişii. Au avut congrese internaţionale dar nu au reuşit să formeze instituţii permanente.

Pentru a justifica violenţa, au dezvoltat o doctrină numită „propaganda faptei”, prin care susţineau că oamenii care nu mai doresc să fie oprimaţi au nevoie de un catalizator (o bombă bine plasată putea să declanşeze o revoluţie care să ducă la eliberarea universală). S-a dovedit însă că această doctrină era fundamental greşită: oamenii de rând răspund mai de grabă cu apatie, interes sau dezgust, însă nu trec şi la fapte. În Europa şi America revoltele anarhiştilor au fost mai mult acţiuni spontane.

Cu toate acestea, anarhiştii au experimentat „propaganda faptului” în mod repetat, asasinând mai multe personalităţi europene: Ţarul Rusiei Alexandru al II- lea, premierul Spaniei Marie-Francois Sadi Carnot şi chiar preşedintele american William McKinley. Multe alte tentative nu au avut succes. De obicei asasinii acţionau singuri. Deşi majoritatea credea că violenţa este justificată, numai un număr infim trecea la fapte.

Puse în faţa faptului împlinit, guvernele au acţionat în mod diferit. Acolo unde coerciţia nu a fost destul de  puternică (Marea Britanie), anarhiştii au prosperat. Unde guvernele au cedat, numărul acestora a crescut.

Statele Unite şi-au înăsprit legile cu privire la imigraţie, însă acest fapt nu a ajutat cu nimic. Spre sfârşitul secolului, America avea o subcultură anarhistă prosperă si „reexporta” asasini către Europa.

În 1898 s-a ţinut o conferinţă internaţională la Roma, unde s-a încercat să se găsească o soluţie la această problemă.

Mari sume de bani şi multă muncă au fost investite în lupta împotriva anarhiei (acţiuni ale poliţiei, strângere de informaţii prin servicii secrete etc.) ce nu au avut efect nici atunci când au fost atinse anumite obiective-cheie.

Sursa articol: http://www.theglobalist.com/StoryId.aspx?StoryId=9372

Sursa foto: bzi.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fourteen + 20 =