Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sfaturi pentru noul președinte al SUA: Să facă din contactul direct cu Vladimir Putin o prioritate

Published

on

În timp ce își intensifică prezența militară pe flancul Europei de Est, NATO trebuie să nu devină captivă unei abordări de ”război rece” cu Rusia, iar viitorul președinte al Statelor Unite trebuie să transforme contactul direct cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o prioritate, este de părere Chuck Hagel, fost secretar de Apărării între 2013-2015.

130314-D-TT977-257Acesta a vorbit în cadrul unei reuniuni la Atlantic Council, în contextul în care NATO urmează să trimită patru batalioane de luptă (două americane, unul german și unul britanic) în Polonia și statele baltice. Mai mult, declarațiile lui Hagel au avut în vedere și rolul pe care inaugurarea sistemului anti-balistic de la Deveselu îl are pentru tensiunea relațiilor americano-ruse. Toate aceste adaptări provoacă un răspuns ager al Rusiei, care a anunțat recent că își va suplimenta prezențele în flancurile sale vestice și sudice cu trei divizii de 10.000 de trupe.

Fostul oficial american a menționat că nu este sigur ”dacă aici avem o reală gândire strategică. Este un ricoșeu tactic din criză în criză”.

S-ar putea să nu ne placă, dar știm destule despre președintele Putin. El discută de la lider la lider”, a adăugat Hagel. ”Inițial, patru batalioane… sunt ok, dar aș fi foarte atent în această privință. Forța centrifugă a acestor acte este foarte subtilă, te duce exact în mijlocul unei situații unde nu vrei să te afli. Nu vă gândiți că atunci când te angajezi militar, asta e tot. Întotdeauna va exista o intensificare”, a mai spus fostul secretar al Apărării, încheie sursa citată.

Declarațiile sale au vizat adaptarea aliată în estul teritoriului său și contra-răspunsul Rusiei. Un astfel de moment are loc joi în România, acolo unde țara noastră, alături de SUA și NATO, inaugurează scutul anti-rachetă de la Deveselu, proiect strategic prevăzut în parteneriatul bilateral dintre București și Washington.

”Dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic”, se precizează în Declaraţia comună România-SUA privind dobândirea capabilității tehnice a Facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu.

Baza din România reprezintă a doua fază a abordării de adaptare anunțate de președintele american, Barack Obama, în 2009, prin plasarea de rachete defensive în Europa. Prima etapă a presupus trimiterea radarelor și a interceptoarelor marinei americane, iar cea de-a treia va fi reprezentată de trimiterea mai multor rachete interceptoare în Polonia.

Sistemul antirachetă din România este considerat de Rusia drept un pericol și o postură agresivă din partea SUA și NATO. Cu toate acestea, oficialii români și ai NATO au afirmat în nenumărate rânduri caracterul defensiv al acestei facilități și faptul că nu este îndreptat spre capabilitățile Moscovei.

Construcţia bazei a început în 2013, iar costurile s-au ridicat la aproape 400 de milioane de dolari. La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Guvernul României a adoptat, în cadrul ședinței din 28 martie 2024, Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027, document programatic care ghidează acțiunea României în domeniu și care contribuie la consolidarea profilului de donator în domeniu.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, documentul prevede că în baza angajamentelor asumate la nivel internațional, România va continua să contribuie, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu țările beneficiare, la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale acestora.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, statul român va urmări o serie de obiective specifice, precum dezvoltarea și consolidarea instituțională a țărilor partenere, creșterea bunăstării populațiilor din statele partenere și susținerea acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului.

Conform documentului, Republica Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, toate proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare derulate de Ministerul Afacerilor Externe în acest stat fiind incluse în Fondul de Democratizare și Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova.

”România a sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse, acționând în deplină solidaritate cu statul și poporul ucrainean. Astfel, activitățile în materie de cooperare internațională pentru dezvoltare se vor concentra atât pe susținerea demersurilor Ucrainei de integrare europeană, cât și pe procesul de reconstrucție”, precizează Guvernul.

Strategia prevede, de asemenea, că România va acționa, cu prioritate, în regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa și Orientul Mijlociu, iar activitățile în materie vor fi direcționate cu precădere spre Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Albania, Palestina, Mauritania, Senegal, Etiopia și Tanzania.

Ca urmare a angajamentului asumat de președintele României cu ocazia summit-ului UE – Uniunea Africană din anul 2022, 17% din fondurile alocate Ministerului Afacerilor Externe pentru activități de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară vor fi direcționate, sub formă de proiecte, către statele din Africa, parte a Platformei pentru Viitorul Africii prin Pace, Educație și Dezvoltare.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 asigură un răspuns ferm și concret al României la provocările globale și regionale, mai ales în contextul crizelor  suprapuse, cu efecte pe termen scurt, mediu și lung.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară a României, elaborează Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care constituie documentul strategic de stabilire și planificare a obiectivelor generale și specifice de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară ale țării noastre pe termen mediu și lung.

Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027 reprezintă cel de-al doilea document în materie. În elaborarea acestuia au fost luate în considerare atât evoluțiile recente în plan internațional, cât și experiența dobândită din implementarea Programului multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020-2023 și a activităților în domeniu din ultimii ani.

 

 

Continue Reading

G20

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

Published

on

© Elysee

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi că o invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să fie rezultatul unui consens în cadrul clubului celo mai industrializate țări, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Semnificaţia acestui club este că trebuie să fie un acord cu ceilalţi 19, aceasta va fi opera diplomaţiei braziliene”, a spus preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său Luiz Inacio Lula da Silva la Brasilia. Dacă o astfel de întâlnire poate fi ”utilă, trebuie făcută”, ”dacă provoacă diviziune, probabil că nu”, a menţionat el.

În luna noiembrie a anului 2023, Putin a participat pentru prima dată, ce-i drept, virtual, la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de ocazie pentru a-l confrunta pe Putin, acuzându-l că încearcă ”să anihileze națiunea ucraineană suverană și să provoace instabilitate regională”, făcând astfel lumea un loc mai nesigur.

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de mai bine de doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.

Continue Reading

NATO

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

Published

on

© Amabassade de France en Roumanie

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery, a transmis, vineri, un mesaj de felicitare cu prilejul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, în care subliniază că ţara noastră este un aliat cu o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei.

© Amabassade de France en Roumanie

“Felicitări României care celebrează astăzi 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord. Franţa s-a implicat semnificativ pentru ca România să atingă acest obiectiv”, a transmis ambasadorul francez, țara pe care o reprezintă diplomatic fiind națiunea-lider a grupului de luptă al NATO de pe teritoriul România, care va fi ridicat în 2025 la nivel de brigadă.

“În prezent, România este un aliat care are o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei. Relaţiile franco-române nu au fost niciodată atât de puternice în cadrul NATO, dovadă fiind excelenta cooperare a celor două armate ale noastre în contextul consolidării flancului estic. La mulţi ani!”, a spus Nicolas Warnery, în comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 min ago

Ecosistemul de inovare de la Cluj își continuă dezvoltarea, subliniază Emil Boc în cadrul evenimentului de lansare a fundației UNITECH, instrument care urmărește să apropie studenții de antreprenori

ROMÂNIA55 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G202 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO3 hours ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.5 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

ROMÂNIA55 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending