Siria: Care va fi picatura ce va umple paharul?

Pe 9 aprilie a.c. confruntarea din Siria s-a extins in Turcia, dupa ce fortele siriene au deschis focul asupra unei tabere de refugiati sirieni la granita turco-siriana, langa orasul Kilis.

Ce face Turcia? Recep Erdogan, premierul turc: “Incidentul este o violare clara a granitelor. Turcia va evalua aceasta violare si va face pasii necesari, intrucat este dreptul Turciei sa procedeze astfel. (…) Turcia nu doreste sa se gandeasca la patrunderea pe teritoriul tarii si doar actiunile regimului sirian ar putea forta Turcia sa intreprinda o astfel de operatie. NATO are responsabilitatea de a proteja frontierele Turciei (…) Avem drepturi care decurg din violarea frontierelor. Exista optiunea de a invoca articolul 5 al Cartei NATO. Vom decide in functie de dezvoltari”.

Ce face NATO? Condamna atacurile si cere oprirea imediata a violentelor asupra civililor.

***

Vineri, 22 iunie se inregistreaza un nou eveniment tensionant, fortele aeriene siriene doboara un aparat de zbor al armatei turce, ce survola spatiul aerian international aproape de granita cu Siria.

Ce face Turicia? Ankara a solicitat o reuniune de urgenta a NATO pentru a discuta ce raspuns trebuie oferit Siriei. De asemenea trimite o sesizare la ONU.

Ce face NATO? Are loc o reuniune sub articolul 4, de consultare si se declara ca acest comportament este inacceptabil si Turcia se poate baza pe sprijinul aliatilor.

Ce face ONU? Reuniunea Grupului de Actiune privind Siria, pe 30 iunie a.c. – cei 5 membri ai Consiliului de Securitate plus Turcia!

Pariul influentei in Orientul Mijlociu
Prezenta SUA in Orientul Mijlociu din ultima vreme este mai putin accentuata, dar lupta pentru putere dintre Turcia si Iran s-a intensificat, iar campurile de lupta au devenit Siria si Irak.

In Irak se duce lupta traditionala dintre suniti si siiti, iar in Siria, Turcia sustine opozitia, in timp ce Iranul regimul alawit al lui Assad. Divizarea din Orientul Mijlociu o putem cataloga intre neo-otomani si persani, iar rivalitatea istorica dintre Iran si Turcia poate escalada pana la implicarea unor actori externi regiunii.

Cine isi doreste interventionismul in Siria?

In acest moment se stie foarte limpede ca Rusia si China se opun oricarei interventii externe si nici SUA nu este foarte convinsa in a contrabalansa. Pentru Obama este un an electoral iar o interventie l-ar putea costa noul mandat, avand in vedere pozitia opiniei publice cu privire la costul platit de cetatenii americani pentru política interventionista a SUA.

Statele europene sunt angajate intr-o cursa tensionanta de salvare a zonei euro si intr-o criza economica care le preocupa mai stringent decat o costisitoare interventie in Siria.

Politica externa a Turciei, asa-numita Doctrina Davutoglu, este axata pe obiectivul transformarii Turciei in líder regional al “primaverii arabe” : “Turcia va conduce schimbarea in Orientul Mijlociu in calitate de stapan si slujitor”, declara ministrul turc de externe, Davutoglu.

Prima linie lansata a fost cea a promovarii unei politici externe de tipul “nicio problema cu vecinii”. Linie care de fapt nu s-a implementat. Prin implicarea Turciei in conflictele dintre suniti si siiti aceasta si-a creat o serie de probleme cu vecinii si relatii tensionate, dintre cele mai vizibile fiind cele cu Siria.

Situatia actuala avantajeaza Iranul specializat pe razboiul de proximitate, in timp ce Turcia ar detine avantajul in ceea ce priveste capacitatea conventionala de lupta. Atat timp cat criza siriana se mentine si un apare episodul interventionist vestic sau/si turc, Iranul detine superioritatea.

Raspunsul la  intrebarea “cine isi doreste interventionismul in Siria?” este in acest context foarte vizibil.

Astfel ca intelegem eforturile Turciei si nemultumirile sale, mai ales ca in acest moment se joaca in Orientul Mijlociu, un joc de la care nu poate lipsi.

Va risca Siria in continuare o provocare astfel incat sa ofere o justificare pentru interventie?Se va solidariza NATO? O va face cu jumatati de masura?

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

twenty − four =