Connect with us

U.E.

Socialiștii europeni salută instalarea noului guvern de la București. Serghei Stanishev: Suntem gata să vă susținem în punerea în aplicare a programului electoral

Published

on

Partidul Socialiştilor Europeni salută noul guvern al Partidului Social Democrat, din România, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, iar partidele social-democrate europene, precum şi liderii lor, sunt determinate să susţină noul guvern, pentru ca acesta să înceapă să pună în aplicare programul său de reforme sociale şi economice, se precizează într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Suntem gata să susţinem noul guvern al României în punerea în aplicare a programului său electoral, pe care românii l-au votat într-o masură atât de clară la alegeri”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

Este binevenită şi atitudinea pro-europeană solidă pe care acest nou guvern a subliniat-o încă de la formarea sa, mai precizează sursa citată.

Liderul socialiștilor europeni a ținut să sublinieze că ”Prim-ministrul Sorin Grindeanu este un om de stat cu experienţă şi un dedicat om de stânga. A anunţat deja că vrea să se dedice protejării drepturilor şi viitorului tinerei generaţii – care este vitală chiar pentru viitorul Europei”. 

”Salutăm şi apreciem rolul pe care îl are Liviu Dragnea în asigurarea unei tranziţii stabile şi liniştite”, a conchis acesta.

Citiți și Europarlamentarul Victor Negrescu, după instalarea noului guvern social-democrat: PSD este partidul care a luat măsuri decisive pentru intrarea României în NATO şi pentru aderarea la UE

De asemenea Victor Negrescu, europarlamentar social-democrat, preşedintele PES activists România, a transmis un mesaj de încredere în noul Guvern:

“Am încredere în Sorin Grindeanu, ca Prim-Ministru, că va reuşi o guvernare performantă şi că va pune în aplicare eficient programul pentru care românii au votat PSD. Este un semnal extrem de bun că în noua echipă guvernamentală au fost promovaţi şi mulţi tineri bine pregătiţi. 

Cred că modelul pentru acțiunea guvernamentală este reprezentat de echilibrul de care a dat dovadă preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care în ciuda provocărilor a asigurat stabilitatea țării. 

Preşedintele Iohannis nu ar trebui să manifeste scepticism faţă de modul in care va acţiona noul guvern PSD in ceea ce priveşte direcţia ţării, câtă vreme chiar PSD este partidul care, de-a lungul timpului, a luat măsuri decisive pentru intrarea României în NATO şi pentru negocierea aderării la Uniunea Europeană”, a declarat Negrescu.

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit miercuri de Parlamentul României, iar după ceremonia de depunere a jurământului de la Palatul Cotroceni a avut loc și prima ședință de guvern.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele, iar aceasta este misiunea Popularilor Europeni, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pe marginea obiectivelor Conferinței privind viitorul Europei.

Potrivit lui Bogdan, cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor.

Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni”, a declarat eurodeputatul PPE.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere instituțional, calitatea de membru în comisii precum LIBE sau INGE relaționează cu câteva teme consonante privind COFOE (valori, drepturi, stat de drept sau democrație europeană). Cum analizați noile dispute ideologice, adesea pe axa est-vest, dar mai cu seamă între dimensiunile liberale și progresiste occidentale și cele mai tradiționale, conservoare și naționaliste din răsărit? Dețin ele un potențial de a altera viitorul Europei?

Rareș Bogdan: Potențial există, iar exemplele de ingerințe în procesele democratice din Uniunea Europeană sunt relevante. De asta există INGE, pentru a investiga și găsi soluții pe care să le discutăm cu Comisia Europeană și Consiliul European. Vremurile pe care le traversăm de când există pandemia ne-au învățat cât de importantă este siguranța cetățeanului, iar tensiunile despre care vorbiți au funcționat ca o hârtie de turnesol. Am aflat cât de mari sunt eforturile de a pune dinamită în eurosistem. Dar n-aș delimita dimensiunea tradițională la răsărit. Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni.

CaleaEuropeană.ro: Există o dimensiune în egală măsură importantă pentru securitatea Europei – capacitatea UE de a fi un actor global concomitent cu a găsi soluții la asediul dezinformării dinspre est. Având în vedere calitatea pe care o dețineți de membru în Comisia specială INGE sau în Delegația pentru relațiile cu SUA, ce rezultate ar trebui să aducă această Conferință pentru viitorul global al Uniunii Europene?

Rareș Bogdan: Cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor. Este un deziderat pe care îl afirmă mereu. Nesiguranța pe care o sădește dezinformarea, transformarea minciunilor sfruntate în adevăruri pretins infailibile, cu concursul unor forțe cu bugete enorme, este o crimă. Priviți ce devastatoare este campania împotriva vaccinurilor, pe care autorii o derulează cu un singur scop: subminarea încrederii în decidenți, frica, panica. Cred că după consultarea cetățenilor, care au venit deja cu mii de idei, va deveni și mai limpede ce avem de făcut: să combatem aceste campanii mizerabile cu toate forțele. Simplu, logic, aproape de sentimentele lor, spunând mereu adevărul. Adevărul își găsește mereu calea și construiește. Drumul este uneori greu, sinuos, dar adevărul își croiește drum. Iar autorii minciunilor legate de pandemie, ca să nu uităm ce a declanșat asaltul teribil asupra eurosistemului, vor fi demascați, unul câte unul. Este mult prea are miza sănătății, a digitalizării, a economiei verzi, sustenabile, a educației pentru a lăsa aceste obiective în mâinile unor ticăloși care se joacă de-a Dumnezeu!


Rareș Bogdan membru al Parlamentului European din iulie 2019, el conducând delegația europarlamentarilor români din Grupul PPE, a treia cea mai mare delegație națională din cadrul celei mai influente familii politice europene.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, influent colaborator al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a fost ales marţi în funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe, a treia forţă din Parlamentul European, o poziţie strategică înaintea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, transmite AFP.

În vârstă de 36 de ani, Stéphane Séjourné este un apropiat al lui Emmanuel Macron, pe care l-a acompaniat în ascensiunea sa către Palatul Elysée pentru a deveni unul dintre principalii săi consilieri politici.

Singurul candidat rămas în cursă, Stéphane Séjourné a fost ales prin aclamare, a anunţat delegaţia franceză din grupul Renew Europe, potrivit AFP, informează Agerpres. Olandeza Sophie In’t Veld, membră a Parlamentului European încă din 2004, şi-a retras candidatura în urmă cu o săptămână.

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, fostul lider al delegației franceze în cadrul Grupului Renew Europe, este membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Partidului La Republique En Marche al președintelui Emmanuel Macron. 

În urma alegerii sale, Stéphane Séjourné a declarat că “este o onoare să fi fost ales să prezidez grupul Renew Europe și să conduc diferitele proiecte care ne vor ocupa în a doua jumătate a mandatului”.

“Grupul nostru este divers, dar unit și puternic în a răspunde la preocupările concetățenilor noștri europeni. Am o singură ambiție pentru familia mea politică: să continuăm să fim principala forță pro-europeană în acest Parlament și în statele membre, în perspectiva alegerilor europene din 2024. Într-un moment în care guvernele iliberale pun sub semnul întrebării fundamentele construcției europene, Europa are nevoie mai mult ca oricând de o voce liberală și centristă”, a declarat Séjourné, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dintre cei 98 de aleşi ai grupului Renew Europe, delegaţia franceză este cea mai numeroasă, având 23 de membri.

Funcţia de lider al acestui grup europarlamentar a devenit vacantă după decizia eurodeputatului român Dacian Cioloş de a se concentra mai multe pe politica naţională.

Continue Reading

U.E.

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Politica de extindere este o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe continentul nostru european. Este un proces bazat pe merite, căruia îi oferim o evaluare factuală și echitabilă, precum și o foaie de parcurs clară pentru a accelera și aprofunda reformele în cazul partenerilor noștri. Acest lucru este în conformitate cu metodologia noastră revizuită de extindere, sporind credibilitatea procesului. De asemenea, suntem alături de Balcanii de Vest și de Turcia cu un sprijin financiar semnificativ prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței regiunii cu UE, precum și redresarea pe termen lung după pandemie“, a declarat comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Balcanii de Vest

Recenta vizită a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene. Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen sprijină aderarea Serbiei la UE: Cooperarea este singura cale de urmat. Susținem ambiția Serbiei de a deschide noi capitole de negociere

Ursula von der Leyen, mesaj de susținere pentru Albania și Macedonia de Nord: Viitorul vostru e în UE

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. Pentru a atinge această etapă, autoritățile trebuie să își demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reformă a Muntenegrului în ceea ce privește UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare și ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, fără a anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma judiciară.

În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele privind independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, libertatea presei, gestionarea internă a crimelor de război și lupta împotriva criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. O creștere recentă reprezintă o inițiativă pozitivă în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru a deschide capitolele 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reformă.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. Întârzierile în ceea ce privește lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale restante dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie să fie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să încheie fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul acestui an.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia este urgent și esențial pentru ca Kosovo și Serbia să poată avansa pe drumul lor către UE. Belgrad și Pristina trebuie să se angajeze în mod constructiv în procesul de dialog, facilitat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell, și de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene Miroslav Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să creeze o piață regională comună, pe baza normelor și standardelor UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate pentru a aduce oportunitățile acestei inițiative cetățenilor și întreprinderilor din regiune și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, cum ar fi migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia au crescut în 2021. Consiliul European a afirmat în mod repetat că UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și în dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Acesta a salutat dezescaladarea din Mediterana de Est, care trebuie să fie susținută.

Pe baza Comunicării comune din martie 2021 privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, UE este pregătită să dialogheze cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca dezescaladarea actuală să fie susținută și ca Turcia să se angajeze în mod constructiv și sub rezerva condiționalităților stabilite. În cazul unor noi acțiuni unilaterale sau provocări care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și apăra interesele sale și pe cele ale statelor sale membre. Se așteaptă din partea Turciei să sprijine în mod activ negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Turcia nu a răspuns în mod credibil la preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar. Turcia trebuie să inverseze această tendință negativă în mod prioritar, abordând în același timp problema slăbirii controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să producă rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei mediteraneene de est și în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să se angajeze cu Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului Verde European.


Au fost deschise negocieri de aderare cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au decis în unanimitate să deschidă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de Stabilizare și Asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt potențiali candidați.

Procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, candidații la aderare trebuie, cu prioritate, să obțină rezultate autentice și durabile în ceea ce privește aspecte esențiale: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

De asemenea, este important să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE3 mins ago

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

NATO13 hours ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.16 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH16 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL16 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA16 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

U.E.18 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.22 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA4 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA5 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA5 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA5 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending