Sociologul Vasile DANCU: A aparut ceva nou – FRICA de A NU FI DATI AFARA din UE. Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice. Interviu CALEA EUROPEANA

Sociologul Vasile Dancu analizeaza, pentru Caleaeuropeana.ro, impactul in societate a ultimelor scandaluri de pe scena politica si pozitionarea romanilor fata de UE.

Iata cateva dintre cele mai importante declaratii:

  • Există o bază psihologică în acceptarea unei dominatii sau măcar constientizarea unei supradeterminări pentru români
  • Occidentul contează în planurile românilor pentru perspectivă, păcat că politicienii incă nu gasesc mijloace pentru a accelera legatura directa a oamenilor implicarea lor mai mare în procesele interne ale UE
  • A aparut insa si ceva nou: frica de a nu fi dati afara din UE
  • Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice.
  • Cred ca Diaspora este o Romanie mult mai libera si mai creativa decat cea care a ramas acasa si nu avem dreptul să facem nimic care sa lezeze aceasta zona.

 Va prezentam in continuare interviul acordat de Vasile Dancu:

  1. 1.       Cum privesc romanii evolutiile de pe scena politica in contextul apartenentei la UE?

 

Exista mai multe straturi atitudinale cand oamenii se referă la UE. Cel putin două atitudini sunt foarte frecvente, nu le-am masurat ponderea cantitativa, dar se simt in sondaje. In mare parte au fost generate de liderii de opinie politici si de catre formatorii de opinie. Sunt multi care au preluat un discurs autarhic, propagat inclusiv de Crin Antonescu, presedintele interimar al Romaniei, care spune, in esenta, că nu suntem colonie și revendica cunoscuta butada a ”neamestecului in treburile interne.” In fond, aceasta atitudine  se sprijina pe o anumita insatisfactie fata de asteptarile privind ajutoarele de la UE si absorbtia de fonduri redusa. Uneori, cu argumente destul de solide, unii functionari ai statului reclama public o serie de dificultati si bariere pe care birocratia UE le pune in calea absorbtiei de fonduri. Intaresc si eu, nu este vorba de pura speculatie, dincolo de slabiciunile noastre nici UE nu cred ca este prea interresata de ajutorarea statelor nou intrate. Din pacate, batalia politică internă a condus si spre favorizarea unor proiecte ale celor care au fost la guvernare si asta a saracit dimensiunea competitivă a Romaniei. Aici se afla posibilitatea unor deviatii nationaliste dar si radăcinile unui euroscepticism care nu este neapărat neproductiv.

 

O altă parte a populatie vede in continuarea in Europa singura noastră sanșă, si asta este o exagerare generata de neputintă. Dar aceasta atitudine are si o parte bună si partea buna nu este maleabilitatea ci accentul continuu pe modernizare institutionala si sincronicitate cu Europa. Un fel de teorie a formelor fara fond, cu speranta ca vom ajunge la un moment dat să umplem formele cu fond veritabil.

 

Din păcate, peste 50% din populatie nu prea stie nimic despre UE si despre cerintele ei fata de membri, partajeaza doar generalitati si un fel de asteptare a lui Mos Crăciun. Este nevoie de educatie, de transmiterea unei culturi civice solide pentru ca populatia României să devină mai activa in relatia cu UE. Trebuie sprijinite organizatiile civice care pot face asta, pentru ca acum informatia despre UE este doar apanajul unor birocrati si unor politruci de la partide care directioneaza resursele spre clientele lor politică.

In timpul referedumului de demitere a presedintelui, 43% dintre cetătenii români aderau la afirmatia ”Am sentimentul că nu sunt stapân pe propriul meu destin” deci există o bază psihologică în acceptarea unei dominatii sau măcar constientizarea unei supradeterminări pentru români, in conditiile in care nu este vorba de fatalism, deoarece 85% considera că ”Oamenii pot schimba societatea după gandirea si vointa lor”. Este un fel de neo-mioritism de la inceputul mileniului trei.

 

In campanie s-a discutat polemic despre pierderea de imagine a Romaniei datorita unei asa zise lovituri de stat date de USL si oamenii s-au plasat pe axele de evaluare in functie de simpatii politice in general, dar surpriza era că nemultumirea fata de criza politica a depăsit polarizarea politica, chiar unii votanti pentru USL considerand ca Europa are motive sa fie ingrijorată. Totusi, diferenta este mica, procentul celor care spuneau ca nu sunt motive intemeiate ajungand chiar la 45% dintre votantii potentiali.

GRAFIC IRES 1 În ultimele zile, cancelariile occidentale au dat semnale de îngrijorare privind starea democratiei si a statului de drept din România; dumneavoastră ce credeti, există motive întemeiate pentru acest lucru sau nu există motive întemeiate?

Reactia Occidentului a fost luată in serios de catre populatie, chiar dacă oamenii au crezut mai puțin în teoria loviturii de stat.

In sinteza, Occidentul contează în planurile românilor pentru perspectivă, păcat că politicienii incă nu gasesc mijloace pentru a accelera legatura directa a oamenilor implicarea lor mai mare în procesele interne ale UE. Săm speram ca in viitor acest lucru se va schimba.

GRAFIC IRES Sustinătorii lui Traian Băsescu acuză USL de lovitură de stat în România. Ce credeti, au dreptate sau nu au dreptate?

 

2.       Mai cred romanii in UE? Ce asteptari au?

Da, cred, dar nu mai sunt orbiți de fantasma UE. De la o incredere de 86% pe care o masuram prin 2002, acum am ajuns undeva la 46% incredere in UE, si aceasta ultima cifra este mai normala. Totusi noi am inregistrat ritmul cel mai rapid de depreciere a sentimentului pozitiv si asta spune ceva despre realatia noastra imaginara cu Mare Prieten de la Apus.

Inca avem asteptari de bunastare dar acestea s-au diminuat destul de mult. A ramas o asteptare legitima, cea de diriginte, de garant pentru democratie si mersul spre modernizare. Multi se asteapta ca UE sa nu accepte derapajele si caderile, ceea ce se si intampla, evident cu privire la democratie, cat despre economie aici este mai greu sa ne organizeze ei sau sa lucreze ei in locul nostru.

A aparut insa si ceva nou: frica de a nu fi dati afara din UE. Posibilitatea falimentului UE este luată mai serios in calcul si privita diferit. Unii nationalisti se bucură, cei mai multi oameni sunt ingrijorati deoarece noi am pus totul pe o singura carte, nu am avut un plan B.

Este nevoie de mai multa demnitate in relatia cu UE, dar nu bățosenie găunoasă. Trebuie solidaritatea si un proiect comun. Este de neacceptat ca un europarlamentar si fost ministru sa ceara sanctiuni drastice impotriva Romaniei la Bruxelles.    Politicienii se bat pe mize mici iar noi nu avem un proiect post-aderare iar acest lucru se vede. Romania nu poate castiga razboiul cu seceta sau inundatiile, cum sa castige atunci batalia pentru viitor.

3.       Cum afecteaza imaginea de tara schimbul de replici intre Guvern, Cotroceni si oficiali UE/lideri Occidentali-Barroso, Merkel, Reding?

 

Notorietatea tarii creste, dar increderea in Romania scade. Cred ca in aceste luni am pierdut destul de mult in imaginea externa. Putem sa plimbam frunza doamnei Udrea pe toate posturile straine de televiziune, toata lumea a aflat că România merge inapoi sub lovitura unei asa zise mineriade politice. Perceptia este nedreapta, deoarece dincolo de niste excese procedurale, Romania isi va recastiga echilibrul foarte repede, dar nu avem ce face: perceptia publica este o adevarata realitate. Ma bucur că Ponta a facut multe eforturi de comunicare si de atitudine sa mai aplaneze criza de imagine dar este foarte greu. Nu practicile politice au socat, ci mai mare a fost surpriza, lumea se obisnuise cu noi ca democratie solida si ceea ce s-a intamplat a corespuns sloganului: Romania (politică), mereu surprinzătoare!

4.       Cum ii afecteaza pe romanii din strainatate disputele pe temele valorilor Occidentale?

Din păcate razboiul absurd pentru liste a afecat si afecteaza relatia cu diaspora dar si imaginea romanilor nostri in strainatate. Si-asa sunt mereu asaltati de stirile despre infractorii sau cersetorii romani, doar de asta nu aveau nevoie romanii nostri integrati onorabil in socitatea occidentală. Daca este sa fim corecti, imaginea si brandul Romaniei nu se vor schimba cu proiecte de branding international, romanii nostrii care lucreaza in Occident sunt cei mai buni ambasador pentru Romania. Ei traiesc si muncesc in societatea europeană si-i conving tot mai mult pe cei din societatea – mama ca stereotipurile mediatice nu sunt valabile. In schimb ce facem noi? Le oferim munitie doar adversarilor României si îi umilim pe romanii nostri din diaspora.

Daca discutam despre tampenia cu diaspora care nu ar trebui sa fie trecuta in cvorum caci nu platesc impozite, cum spunea cineva,  nici nu mai am ce sa spun. E o cruzime si o prostie. Acesti oameni trimit in fiecare an zeci de miliarde de euro familiilor de acasa, fac investitii la noi cu banii castigat, aduc cultura occidentala in satele noastre parasite de stat si guvern. Am lucrat cu diaspora cand eram ministru si mi-e rusine in numele Romaniei că am ajuns sa discutam despre asta si sa putem macar gandi asemenea tampenii.

Cred ca Diaspora este o Romanie mult mai libera si mai creativa decat cea care a ramas acasa si nu avem dreptul să facem nimic care sa lezeze aceasta zona. Ar trebui sa facem tot ce putem sa recuperam tot ce se poate din aceasta Romanie risipita si daca nu se poate sa intarim cat mai mult legaturile cu ea. Daca politicienii ar intelege cat de greu le este celor plecati departe s-ar ascunde de rusine. Mă plec in fata acestor oameni si imi vine sa le cer iertare in numele Romaniei pentru grobianismul politicianist si oportunism din țara.

 

 

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen + five =