La 10 ani de la aderare, românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), iar 54% consideră că vocea le este auzită în UE, relevă cel mai recent sondaj de opinie publicat luni de către Reprezentanța Comisiei Europene în România cu ocazia împlinirii a 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană.
“Faptul că majoritatea românilor consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetățeni europeni activi. Cât despre viitorul Europei, ei susțin, la fel ca președintele Juncker, cel de-al șaselea scenariu, «unitate pentru toți»”, a subliniat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul conferinței de presă transmisă LIVE și pe CaleaEuropeana.ro.
Totodată, 51% dintre români consideră Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, care se va derula între 1 ianuarie – 30 iunie 2019, este un moment important.
Prezent la evenimentul de lansare al sondajului, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, „Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate pe măsură. În acest sens, ne propunem să corelăm prioritățile Președinției cu așteptările populației, plasând cetățeanul în centrul politicilor pe care le vom promova în plan european“.
Cum se poziționează românii față de Uniunea Europeană la 10 ani de la aderare?
– 86% dintre ei au o părere neutră (40%) sau pozitivă (46%) despre UE, iar 14% una negativă.
– În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relațiile bune dintre statele sale membre, democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și capacitatea de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii.
– Românii consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană va deveni mai puternică (56%) și mai unită (58%).
– principalele avantaje ale aderării sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, accesul la mai multe bunuri/piețe și impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc;
– principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare, exodul forței de muncă înalt calificată (brain-drain) și concurența din partea companiilor internaționale;
– principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției române, ar trebui să fie politica de coeziune (66%), precum și cea agricolă comună (59%), securitatea și migrația (58%), intrarea României în spațiul Schengen (57%) și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.
Datele complete ale sondajului pentru România sunt disponibile aici.
Sondajul publicat de către Comisia Europeană survine la o lună distanță după o măsurătoare a Parlamentului European. Rezultele sondajului legislativului european (Parlametru) arăta, la mijlocul lunii octombrie, că procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut cu 6 puncte procentuale, sub 50%. Astfel, doar 48% dintre români considerau că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că acest lucru nu este nici bun nici rău.
Cum a evoluat UE în ochii românilor după aderare
Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, românii au declarat că au încredere în Uniunea Europeană și peste 50% dintre ei au fost de părere că apartenența la blocul comunitar a adus beneficii țării noastre. În perioada 2007-2011, peste 60% dintre români au declarat că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii țării noastre, excepție făcând anul 2010, marcat de recesiune, când procentul a scăzut până la 53,25%. Atunci peste o treime dintre cetățeni a susținut că România nu a beneficiat de pe urma aderării.

Ulterior, în cadrul unui Eurobarometru realizat în 2012 , cetățenii din opt state europene, printre care și cei ai României, s-au declarat atașate de Uniunea Europeană: Luxemburg (72%), Polonia (60%), Belgia (58%), Franța (55%), Letonia (54%), Bulgaria (53%), Germania (52%) și România (51%).
Sprijinul arătat Uniunii Europene de către respondenţii români a fost susținut în continuare în 2013 de o percepţie pozitivă a imaginii acesteia: 43% dintre români au o imagine pozitivă, 5% optând pentru limita superioară a scalei şi menționând că imaginea este una „foarte pozitivă”. La polul opus, doar 13% au declarat atunci că au o imagine negativă despre Uniunea Europeană.
Liberalizarea accesului pe piața muncii pentru cetățenii români în toate statele membre, începând cu 1 ianuarie 2014 a menținut României în rândul țărilor eurooptimiste. Mai mult de jumătate dintre români (55%) considerau, potrivit unui Eurobarometru realizat atunci, că Uniunea se îndreaptă în direcția corectă și doar 16% considerând că direcția este cea greșită. Procentul optimiștilor situează România mult peste media europeană (25%). De asemenea, peste jumătate (59%) dintre cetățenii români au declarat atunci că o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, 11% dintre aceștia optând pentru limita superioară a scalei ce indică o imagine „foarte pozitivă”. La polul opus, cu o imagine negativă, întâlnim un procent de doar 9%, mult sub media europeană (22%), pentru acea perioadă.
În cadrul unui sondaj realizat de Parlamentul European în 2015, 72% dintre români au susținut că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării lor iar acestea sunt, în opinia respondenților, noi oportunităţi pentru locuri de muncă (48%), îmbunătăţirea standardelor de viaţă (29%), contribuţia UE la democraţia din România (28%), şi contribuţia la creşterea economică (27%).
.