Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sondaj alarmant: Mai puțin de jumătate dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun

Published

on

Rezultatele celui mai recent sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

Deși în scădere cu 3 puncte procentuale față de luna octombrie a anului trecut, o majoritate apropiată de media europeană dintre români (61%, față de 64% în octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE. 

Însă procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut cu 6 puncte procentuale, sub 50%. Astfel, doar 48% dintre români consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că acest lucru nu este nici bun nici rău.

Potrivit sondajului, 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În aproape toate statele europene, cetățenii consideră că vocea lor este mai puternică la nivel național, decât la nivel european. Excepție fac România și Lituania, unde cetățenii cred că vocea lor contează mai mult în Uniunea Europeană decât în propria țară. În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară. În acest context, merită menționat faptul că ”guvernul României a fost schimbat în iunie 2017” și că ”un nou guvern a preluat puterea în Lituania, în iarna anului 2016”, precizează sursa citată.

În privința realizărilor și obiectivelor pe care Uniunea Europeană trebuie să le protejeze în continuare și să le trateze cu prioritate, peste 44% dintre respondenții din UE au ales apărarea drepturilor fundamentale și a libertăților.

Al doilea cel mai votat beneficiu este libertatea de a călători, lucra și studia în Uniunea Europeană. Totodată, potrivit sondajului, UE trebuie să protejeze aspectele legate de drepturile lucrătorilor (34%), pensii adecvate (34%) și prosperitatea economică (33%). Acesta a fost domeniul în care majoritatea românilor respondenți (42%) consideră că Uniunea Europeană trebuie să își orienteze eforturile.

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.  Cetățenii UE se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

De asemenea, notează realizatorii sondajului, în ceea ce privește profilul respondenților din UE și răspunsurile oferite de aceștia, a fost pus accentul și asupra valorilor europene comune, pe de o parte, și asupra identității naționale și culturale, pe de cealaltă parte.

Cele două valori au fost votate ca fiind importante pentru UE de către un număr similar de respondenți, 19%, respectiv 18%. Cei care au votat cele două opțiuni au ceva în comun, cu toții sunt interesați de politică în general, cât și de alegerile europene din 2019, se arată în studiu. Cu toate acestea, identitatea culturală și națională este menționată mai des de către cei care au sentimente negative față de UE. Analiza profilului lor general arată că au mai degrabă o percepție negativă asupra UE și consideră că apartenența țării lor la UE drept un lucru negativ care nu aduce beneficii pentru țara lor. Respondenții care au o rată a răspunsului ridicată în favoarea identității culturale și naționale tind să aibă o imagine proastă cu privire la UE și Parlamentul European și doresc ca acesta din urmă să aibă un rol mai puțin important în viitor, precizează sursa citată.

Cum a evoluat UE în ochii românilor după aderare

Încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, românii au declarat că au încredere în Uniunea Europeană și peste 50% dintre ei au fost de părere că apartenența la blocul comunitar a adus beneficii țării noastre. În perioada 2007-2011, peste 60% dintre români au declarat că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii țării noastre, excepție făcând anul 2010, marcat de recesiune, când procentul a scăzut până la 53,25%. Atunci peste o treime dintre cetățeni a susținut că România nu a beneficiat de pe urma aderării.

Ulterior, în cadrul unui Eurobarometru realizat în 2012 , cetățenii din opt state europene, printre care și cei ai României, s-au declarat atașate de Uniunea Europeană: Luxemburg (72%), Polonia (60%), Belgia (58%), Franța (55%), Letonia (54%), Bulgaria (53%), Germania (52%) și România (51%).

Sprijinul arătat Uniunii Europene de către respondenţii români a fost susținut în continuare în 2013 de o percepţie pozitivă a imaginii acesteia: 43% dintre români au o imagine pozitivă, 5% optând pentru limita superioară a scalei şi menționând că imaginea este una „foarte pozitivă”. La polul opus, doar 13% au declarat atunci că au o imagine negativă despre Uniunea Europeană.

Liberalizarea accesului pe piața muncii pentru cetățenii români în toate statele membre, începând cu 1 ianuarie 2014 a menținut României în rândul țărilor eurooptimiste. Mai mult de jumătate dintre români (55%) considerau, potrivit unui Eurobarometru realizat atunci, că Uniunea se îndreaptă în direcția corectă și doar 16% considerând că direcția este cea greșită. Procentul optimiștilor situează România mult peste media europeană (25%). De asemenea, peste jumătate (59%) dintre cetățenii români au declarat atunci că o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, 11% dintre aceștia optând pentru limita superioară a scalei ce indică o imagine „foarte pozitivă”. La polul opus, cu o imagine negativă, întâlnim un procent de doar 9%, mult sub media europeană (22%), pentru acea perioadă.

În cadrul unui sondaj realizat de Parlamentul European în 2015, 72% dintre români au susținut că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării lor iar acestea sunt, în opinia respondenților, noi oportunităţi pentru locuri de muncă (48%), îmbunătăţirea standardelor de viaţă (29%), contribuţia UE la democraţia din România (28%), şi contribuţia la creşterea economică (27%). 

Terorismul, șomajul, sărăcia și migrația, printre amenințările împotriva cărora românii cer protecție din partea UE 

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

O treime dintre români se așteaptă ca UE să le protejeze drepturile fundamentale

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Citiți și:

Eurobarometru: Românii au o încredere mai mare în instituţiile europene faţă de cele naţionale

Eurobarometru: Apartenența la UE este considerată un lucru bun de către tot mai mulți europeni

 

 

.

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu sprijină o mai mare transparență din partea Comisiei Europene privind vaccinurile, care ”ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție”.

”Situația sanitară și de sănătate din România comparativ cu alte state ne arată că strategia UE privind vaccinarea a fost calea de urmat. Statele unde rata de #vaccinare este ridicată nu trec prin tragedii ca cea din #România acum, în valul 4 al pandemiei. Nu trebuia să se ajungă la sute de morți pe zi, pentru ca oamenii să se convingă singuri că este spre binele lor să se vaccineze. Da, este nevoie și de medicamente, de tratamente alternative vaccinurilor, dar deocamdată acestea nu sunt disponibile la scară largă precum vaccinurile”, consideră Marinescu.

Acesta este de părere că ”petițiilor care au atras atenția cu privire la transparența achizițiilor și distribuirea vaccinurilor trebuie să li se acorde toată atenția, căci exprimă  îngrijorări legitime ale cetățenilor.”

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Marian-Jean Marinescu consideră că ”toate acestea ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție, iar UE și guvernele veghează ca orice cetățean sa aiba la dispoziție un vaccin achizitionat de autoritati din bani publici in mod transparent și corect.”

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) din Parlamentul European va dezbate în această săptămână două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).

Este vorba despre ”Examinarea presupuselor încălcări a dreptului Uniunii și a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii” și despre ”Proiectul de recomandare în urma examinării cu privire la protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii”.

De asemnea, va ave loc un schimb de opinii cu Autoritatea Europeană pentru Sănătate Publică și o audiere cu diferiți experți privind recomandările pentru asigurarea bunăstarii animalelor în timpul transportului.

Daniel Buda este prezent în această săptămână în Parlamentul European, unde va participa la reuniunile Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisiei de anchetă privind transportul animalelor (ANIT), dar și la ședințele Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI).

De asemenea, acesta va participa la o dezbatere dedicată domeniului agricol: verde, digital și rezilient, organizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României.

În cadrul Comisiei AGRI, va avea loc dezbateri cu privire la următoarele subiecte:

  •  Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei Europene privind decizia Curții de Justiție pe marginea Acordului de Comerț cu Maroc;
  • Prezentarea susținută de un membru al Comisiei Europene privind evaluarea studiului de impact a măsurilor existente în PAC pentru atingerea obiectivului de producție alimentară viabilă;
  •  Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare;
  •  CFM 2021-2027: lupta împotriva structurilor oligarhice, protecția fondurilor UE împotriva fraudei și conflictului de interese;
  • Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) cu privire la utilizarea termenului „vin de desert Prošek” ca etichetă recunoscută protejată de UE;
  • Prezentarea de către un reprezentant al Comisiei a studiului de evaluare a impactului PAC asupra schimbărilor climatice și a emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Audiere publică pe tema „Femeile în mediul rural – o perspectivă academică și a fermierilor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.45 mins ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ59 mins ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.1 hour ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA20 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending