Președintele Klaus Iohannis o va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Administrația Prezidențială.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Potrivit Administrației Prezidențiale, șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.05 cei doi lideri vor avea convorbiri tête-à-tête.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Update: Octavian Berceanu a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că s-au efectuat, mai exact, 1.843 de controale, nu 1.500 cum s-a menționat anterior.

Alianța USR-PLUS susține că prin demiterea lui Octavian Berceanu de la șefia Gărzii Naționale de Mediu, premierul Florin Cîțu a pus capăt celei mai de succes perioade din istoria instituției.

„În 6 luni de mandat, Garda de Mediu a înregistrat cele mai bune rezultate din întreaga de istorie de 20 ani. Pentru Florin Cîțu nu a contat că în primele 8 luni ale anului au fost efectuate peste 1.500 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni. Pentru Florin Cîțu nu a contat că au fost confiscate 111 vehicule de transport, în perioada ianuarie-august 2021, existând mai mult de 100 de confiscări în plus față de aceeași perioadă a anului 2020. Pentru Florin Cîțu nu a contat că valoarea totală a amenzilor aplicate a crescut de la 35.383.600 lei în 2019 la 73.892.411 lei în prezent”, a transmis alianța într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți, pentru a cincea oară, un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

“Provocările globale necesită soluții comune, solidaritate și cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice și o ordine internațională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur și mai bun. Este esențial un multilateralism eficient și echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetățenii noștri”, a spus Iohannis.

Honoured to address #UNGA and reconfirm #Romania’s commitment to democratic values, multilateralism and a rules-based international order, with the #UN at its core, all fundamental to building a better future. In challenging times like these, #solidarity in action is essential. pic.twitter.com/dIDgpeCYtP

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) September 22, 2021

“Pandemia ne-a arătat, totodată, că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic. Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum și a unor societăți reziliente, corecte și incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili. Pentru a fi eficienți în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acțiune”, a continuat el.

“Punct de inflexiune”: Contribuțiile României la gestionarea pandemiei, a schimbărilor climatice și a noilor provocări digitale

Șeful statului a subliniat că este astfel nevoie de o abordare integrată și inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migrația, resursele limitate, schimbările climatice și pierderea biodiversității, sărăcia extremă și foametea.

“Ne aflăm într-adevăr într-un „punct de inflexiune”, iar România salută noul raport publicat privind „Agenda Noastră Comună”, sprijină principalele sale concluzii și îl încurajează pe Secretarul General al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea și recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, a indicat președintele.

În opinia sa, sustenabilitatea trebuie să se regăsească în centrul recuperării post-COVID și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta și ecosistemele.

“Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naționale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor. Cooperarea cu alte state și organizații internaționale pentru a răspunde schimbărilor climatice reprezintă o prioritate a mandatului meu actual în calitate de Președinte al României. 2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității”, a spus Iohannis.

Președintele a abordat și potențialul tehnologiilor digitale, precum și provocările generate de acestea, pledând pentru acces semnificativ și sigur la internet, consolidarea securității cibernetice și promovarea unui comportament responsabil în spațiul cibernetic, abordând în același timp problematica răspândirii discursului instigator la ură și a dezinformării în mediul digital.

“Bucureștiul își aduce contribuția găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ce va îmbunătăți cercetarea în materie de reziliență și securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană”, a mai spus el.

El a recunoscut că “pandemia ne-a făcut să acționăm împreună pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și a le face mai reziliente”, o prioritate urgentă fiind asigurarea unui acces global echitabil și accesibil la vaccinuri și tratamente pentru COVID-19.

“România își reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX și am contribuit la inițiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe țări în gestionarea impactului pandemiei. România susține pe deplin adoptarea unui instrument juridic internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea”, a afirmat Iohannis.

România urmărește să obțină un mandat la Consiliul ONU al Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025

Președintele a anunțat că România va candida pentru a obține un mandat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la nivelul ONU.

“Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului”, a spus el.

Șeful statului a precizat că anul acesta a fost adoptată prima Strategie Națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

“România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025“, a precizat el.

Astfel, în calitate de țară care deține Președinția Comunității Democrațiilor, România va continua să lucreze în direcția respectării tuturor principiilor democratice. Președintele a încurajat toate statele să asigure buna funcționare a instituțiilor democratice, să respecte statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile fundamentale.

Situația din Afganistan: Klaus Iohannis pledează pentru continuarea asistenței umanitare și oferă exemplul României

În discursul de la ONU, șeful statului a abordat și problematica intervențiilor umanitare, considerând necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță.

El a menționat acțiunile României în acest sens, care a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică și le-a oferit acces la toate facilitățile medicale necesare și la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva COVID-19.

“În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a afirmat şeful statului.

Pledoarie pentru soluționarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României și pentru asigurarea rezilienței strategice

Asemenea anilor anteriori, Klaus Iohannis a pus pe agenda discursului său de la forul onusian și problematica situației de securitate din Marea Neagră, însă a făcut trimitere și la alte amenințări precum terorismul.

“Conflictele armate, diviziunea etnică și inegalitățile sunt încă realități dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 și impactul acesteia asupra securității într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace și securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor și consolidării proceselor de pace. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea pașnică și durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate“, a spus el.

Acesta a insistat pentru intensificarea eforturilor și abordarea directă a amenințării globale a terorismului, acționând în mod coordonat.

“România își menține angajamentul deplin de prevenire și combatere a terorismului la nivel internațional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită”, a spus el.

În acest sens, șeful statului a invocat “conceptul de reziliență”, care “este o componentă importantă a securității noastre, precum și un factor cheie în protejarea democrației”.

Pentru România, asigurarea rezilienței strategice, atât la nivel de stat, cât și la nivel de societate, este o prioritate și acest lucru este evidențiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență pe care Bucureștiul l-a înființat.

“Centrul, care va fi deschis tuturor țărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programe și promovarea rezilienței, fie ea societală sau în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, reziliența sistemelor de comunicare și a ecosistemelor tehnologice, reziliența la crize complexe și situații de urgență, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale și esențiale, precum și reziliența infrastructurii de transport”, a detaliat președintele.

România şi alte state promovează o declaraţie pentru acceptarea jurisdicţiei CIJ, deoarece serveşte cauzei păcii internaţionale

Iohannis a mai anunţat că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă.

“România crede cu tărie în potențialul dreptului internațional de a contribui la securitatea internațională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție. Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susținătoare, promovează o declarație pe această temă și invită toate delegațiile interesate să o andoseze și să sprijine această inițiativă.

Klaus Iohannis a conchis reamintind “că forța unei organizații internaționale este dată de măsura dorinței politice a statelor sale membre de a o face relevantă și potrivită pentru vremurile în care trăim”.

“Să ne unim cu toții eforturile pentru realizarea obiectivelor nobile ale Organizației Națiunilor Unite“, a conchis președintele.

Președintele Klaus Iohannis a început marți participarea sa la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde a susținut un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri – în 2015, 2017, 2018 și 2019.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017), aici (2018) și aici (2019).