COMISIA EUROPEANA
VIDEO&TEXT | SOTEU 2017: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a prezentat viziunea privind viitorul Europei
Published
6 years agoon

Cel mai important eveniment politic al anului cu privire la viitorul UE a avut loc miercuri, la Strasbourg, când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a adresat sesiunii plenare a Parlamentului European în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii Europene, un discurs ce a marcat și jumătatea mandatului Comisiei conduse de fostul premier luxemburghez.
La un an distanță de la precedentul discurs în care făcea apel pentru o Europă mai bună, una care protejează și apără, Jean-Claude Juncker a susținut cel de-al treilea său discurs privind Starea Uniunii Europene, în care este așteptat să își prezinte viziunea asupra viitorului Europei pornind de la cele cinci scenarii lansate la începutul anului prin intermediul Cărții Albe, urmând apoi să intre în dezbateri cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, conform tradiției.
Discursul privind Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene a fost transmis LIVE în format VIDEO și TEXT pe CaleaEuropeana.ro.
LIVE VIDEO
LIVE TEXT
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European.
-Înainte să îi dau cuvântul președintelui Comisiei Europene, vă voi ofieri câteva informații despre ședința de azi. După părerea mea, Parlamentuul este centrul Uniunii Europene. Am invitat toți șefii de stat să revină și să ia cuvântul în fața Parlamentului. Suntem absolut convinși că poate avea o contribuție hotărâtătoare privind punerea în practică a tuturor reformelor.
-Vom acorda o mare atenție propunerilor preƶentate de președintele Comisiei Europene.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
–Anul trecut era evident că Europa nu era într-o stare bună. Eram confruntați cu două opțiuni. Fie să ne unim foarțele, fie să ne retragem. În fața acestora, eu am propus una a unității. Parlamentul European a ajutat la transpunerea acestei agente în ultimele 12 luni.
-Ieri seară știu că ați lucrat la instrumentele de apărare și dublare a capacităților de investiții.
-Împreună am arătat că le puntem oferi cetățenilor un răspuns atunci când este nevoie de acesta. Nu am făcut decât să prindem din ce în ce mai mult avânt. Suntem deja în cel de-al cincelea an al redresării economice. Creșterea UE a depășit creșterea SUA.
-Putem să ne asumăm rolul pentru Planul European de Investiții. Ne-am implicat iar acum băncile europene au forța de capital necesar de a genera creșterea și stabilitate. Am cerut disciplină fiscală, dar suntem atenți să nu omorâm în fașă creșterea. La 10 ani de la declanșarea crizei, economia europeană își revine.
– În ultiml an, am văzut că cei 27 de lideri ș-au deplasat în Roma pentru reînoirea angajamentelor noastre. În sfârșit vântul s-a întors în velele noastre.
– Ar trebui să vedem care e direcția de urmat pe viitor. A sosit momentul să construim o Europă mai unită, mai democratică și mai puternică pentru anul 2025, după cum spunea și Mark Twain ( ani de acum înainte vom regrata lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-a-m făcut). Pe măsură ce ne îndreptăm spre viitor, trebuie să fim atenți să nu ne iertăem obiectivele să realizăm o uniune energetică, de capital, a pieței digitale unice.
-Acum trebuie să lucrăm împreună pentru ca aceste prouneri să devină acte legislative. Trebuie făcute și anumite concesii. Propunerile făcute de Comisie pentru a ne reforma sistemul de azil sunt subiecte pe care le cunosc ca fiiind controversate.
-Vom fi deschiși către comproms în cazul în care acesta va fi echitabil. Suntem gata să prezentăm cele 20% dintre inițiative care au rămas. În această dimineață am transmis președintelui Parlamentului restul propunerilor.
-Aș dori să ne consolidăm programul comercial european. Trebuie să existe și reciprocitate. Trebuie să obținem chivalentul a ceea ce oferim. Comerțul nu este un concept abstact.
-Patenerii noștri din treaga lume se precipită la porțile noastre pentru oferirea ajutorului economic european. Datorită PE, am încheiat un acord cu Canada care va intra în vigoare parțial săptămâna viitoare. Avem un acord cu Japonia, dorim unul și cu Mexic și cu statele sud-americane. Iar astăzi propunem deschiderea unor acorduri cu Australia și cu Noua Zeelandă. Doresc ca toate aceste acorduri să fie finalizate pânî la încheierea acestui mandat.
-Deschiderea de schimburi trebuie să meargă mână în mână cu un proces decizional transparent. Parlamentul trebuie să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește aceste acorduri și trebuie să fie informat iar Comisia se va ocupa de acest lucru.
-Noi nu suntem niște susținători naivi de liber-schimb. poprun un nou cadru carea să analizeze investițiile. Dacvă dorim să avem o poziție economică strategică. Dscă vrem să avem investiții în domeniul apărării, acest lucru se poate face doar printr-o transpareță și dezbatere politică.
-Comisia ar dori ca Uniunea să devină mai competitiviă în sectorul industrial. Suntem mândri de industria noastră auto, dar sunt șocat că există clienți și consumatori care sunt înșelați în mod repetat. Invit reprezentanții industriei auto să își asume respondabilitățile astefel încât să investească în mașini curate.
-Astăzi preșezentăm o nouă strategie industrială pentru Europa.
-O a patra prioritate este aceea privind protejarea europenilor într-o eră digitalizată. Europa nu este suficient de bine pregătită în fața atacurilor cibernetice, fiind preculoase pentru demcorație și economie. Anul trecut au avut lco peste 4000 de atacuri iat peste 80% dintre intreprinderi s-au confruntat cu astfel atacuri. Comisia proune astfel o Agenție europeană a cybersecurity ca instrument pentru a ne proteja în fața unor astfel de incidente.
-Migrația trebuie să rămână un subiect principal. Avem peste 100000 de grăniceri naționali, ofițeri de patrulă în state precum Grecia, Italia sau Spania, avem frontiere comune, dar există state care sunt în prima linie ca urmare a factorilor geografici. Am redus cu 97% sosirile neregulate în partea de est a Mediteranei ca urmare a acordului încheiat cu Turcia.
-Italia salvează onoarea Europei în Marea Mediterană. Trebuie să îmbunătățim condițiile pentru refugiații din Libia. Sunt absolut șocat de condițiile existente acolo. Europa va colabora cu ONU pentru a pune capăt acestora.
-Statele membre au acordat azil pentru peste 720.000 de refugiați, de 3 ori mai mult decât Australia și SUA împreună. Europa etse și va rămâne un continet al solidarității, în pofida spunselor că aceasta este o fortăreață. Sunt mândru de tienrii europeni care s-au pus la dispoziția noului nostru corp europen.
-În ceea ce privește retunările, vreau să spun că persoanele care nu au drept de sejur în Europa trebuie să se întoarcă în statul lor de origine. Solidaritatea nu poate fi o chestiune pur intra-euroepană. Trebuie să fie una în colaborare cu Africa. Fondul fiduciar cu Africa deschide oportuniți. Trebuie să știm care sunt riscurile în domeniul finanțării. Aș vrea să invit statele membre să transupun în ptactic ceea ce declară pentru ca fondul să nu ajungă la capăt.
-Vom lucra și la deschiderea căilor de deschidere a migrației legale. Europa este un continent care îmbătrânește și trebuie să ne asigurăm că acesta este un flux de migrație legală.
-Am enumerat doar câteva dintre inițiativele pe care dorim să le ducem la bun final. Acest lucru nu este suficient. A venit momentul să ne îndreptăm cu pași hotărâți către viitor.
În martie, Comisia a propus Cartea Albă cu cele cinci scenarii. Am dorit să lansez un proces în care euroepanii să aleagă ei pentru viitorul lor, care nu poate fi dictat de sus, ci pe baza unei dezbateri. A venit momentul să facem următorul pas. Aș dori să vă prezint viziunea mea a lucrurilor.
-Aș dori să vă prezint un scenariu 6, unul personal. Am văzut vremuri bune, dar și rele. Am stat de multe părți ale mesei negocierilor, prin prisma funcțiilor. Am luptat mereu pentru Europa, uneori suferind și din cauza ei. Nu mi-am pierdut niciodată dragostea pentru Europa. Aceasta și UE în această lume divizată a reușit să obțină un lucru unic, anume pace în interior și exterior.
-Scenariul meu cu numărul 6 se bazează pe trei principii de bază, și anume libertate, stat de drept, egalitate în drepturi.
-Europa este în primul rând una a libertății. Aceasta nu cade din cer, ci trebuie să luptăm pentru ea. Europa trebuie să fie o Uniune în care membrii săi să fie tratați în mod egal. Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, atât cu cel de est, cât și cu cel de vest.
-Este inacceptabil să mai moară copii de boli care ar trebui să fie eradicate. Copiii din România sau Italia trebuie să aibă acces la vaccin anti-rujeolă la fel ca toate statele. Într-o uniunea a egalilor, nu putem avea angajați de clasa a doua. Trebuie să ne asigurăm că toate prevederile UE privind mobilitatea lucrătorilor sunt aplicate.
-Nu putem avea nici consumatori de clasa a doua. Slovacii nu au meritat mai puțin pește în produsele cu pește și nici cehii, mai puțină cacao în ciocolată.
-În Europa, puterea dreptului trebuie să fie cea mai importantă și nu cea a celui mai puternic. A face parte dintr-o uniune bazată pe stat de drept înseamnă a accepta și o sentință intrată pe baza dreptului.
-Cele trei elemnte sunt bazele pe care trebuie să construim o Uniunea mai puternică, democratică. Când ne gândim la viitor, noile tratate sunt un mijloc de a atinge un obiectiv. În loc să ne refugiem în viitoare eventuale schimbări ale tratatelor, trebuie să ne luăm la revedere de la ideea că unii trebuie să câștige în detrimentul altora. Trebuie să ne gândim la un compromis. Cine nu este dispus să facă compromisuri, nu este dispus să accepte democrația.
–Iar o Europă mai unită este una mai incluzivă. Trebuie să deschidem ușa românilor și bulgarilor către Spațiul Schengen. Și Croația trebuie să beneficieze de acest lucru, după ce va îndeplini criteriile.
-Propun crearea unui instrument de preaderare la euro care să ajute statele care doresc să adere la zona euro. Dacă vrem să punem capăt dumpingului social, statele membre trebuie să fie de acord cu pilonul social.
-Dacă ne dorim mai multă stabilitate în vecinătate, trebuie să ne dorim o perspecitvă de extindere pentru Balcanii occidentali. Nu vor exista noi membrii în timpul acestui mandat, dar în următorii ani UE va număra mai mult de 27 de state, iar cele care doresc să adere trebuie să respecte principiile europene.
-Turcia se îndepărtează de Europa. Europa este un continent cu democrații mature, dar cine jignește intenționat, închide uși, având sentimentul uneori că Ankara dorește să închidă uși.
-Mi-aș dori ca UE să fie mai păuternică și trebuie să consolidăm piața unică. Zona euro este mai rezistentă în urmă cu câțiva ani. Avem nevoie de un ministru european de economie și finanțe. Va putea să se bazeze pe munca lansată de Comisie în 2015. Cred că din motive de eficineță, comisarul care se ocupă de economie ar urma să se ocupe de acest post. Nu sunt nici pentru ideea unui Parlament special pentru zona euro.
-UE trebuie să fie mai puternică și în combaterea terorismului. Sunt pentru crearea unei unități de informație europene care să se asigure ca datele despre teroriști sunt tranferate între statele membre. UE trebuie să încerce să aibă o pondere mai mare la nivel global.
-În domeniul Apărării trebuie să mai facem eforturi, iar un fond european de apărare este pe ordinea de zi.
-UE are nevoie de un salt democratic înainte. Mi-aș dori ca partidele politice europene să își lanseze campaniile mai mdevreme decât se făcea înainte. Astăzi Comisia propune noi reguli de finanțare a partidelo politice. Știu că aceastp idee este contestată de destui, dar trebuie să vă spun că trebuei să avem o listă cu propuneri de lideri transnaționali. Ar trebui să implicăm parlamentele naționale în ceea ce privește viitorul Europei lunile următoare. Anul 2018 este anul în care Estonia, Letonia, Lituania și România vor aniversa centenarul și voi acorda o atenție deosebită.
-Nevoia de a întări democrațua și transparenția are consecinte și pentru CE. De aceea am transmis un noi cod de conduită, comisarii putându-se prezenta în calitate de candidați la alegerile euroepene.
– Peisajul european ar fi mult mai lizibil dacă această navă ar din pilotată de un singru căpitan. Viziunea unei Europe mai unite implică elemnte din toate sceariile prezentate din luna martie. Astăzi trebuie să pregătim Uniuna de mâine. Astăzi am transmis o foaie de parcurs care să arate direcția care trebuie urmată.
-Pe 29 martie 2019, Regatul Unit va părăsi UE. Un moment pe care îl vom regreta mereu și dumeneavoastră la fel. Trebuie să respectăm voința poporului britanic. Vom face progrese pentru că Brexitul nu este totul. Pe 30 martie 2019 vor fi o Uniunea cu 27 de membri. Algerile vor avea loc cu doar câteva săpătmâni mai târziu. Va trebui ca cetățenii europeni să se ducă la urne cu o viziune clară. Iată de ce am cerut lui Tusk și României, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, să organizeze un summit, la Sibiu, pentru a lua deciziile necesare pentru construirea unei Europe mai unite și mai democratice.
-Dacă pe 30 martie 2019, cetățenii noștri vor fi în această Uniune, atunci aceasta va fi una care va fi răspuns așteptărilor lor justidicate. Europa face progrese doar când dă dovadă de îndrăzneală. Mi se spune că nu trebuie să spuraîncărcăm această barcă europeană, dar nici nu trebuie să păcătuim prin prudență excesivă. Daragi colegi, ridicați ancora și să profităm de vântul favorabil.
M. Weber ( PPE). Europa are nevoie de curaj, optimism. lucru auzit în discursul lui Juncerk. Încrederea se câtigă prin fapte și trebuie să vorbim despre acest lucru. Oferim rezultate. Numai cu ajutorul acestui Parlament a existat această primă Comisie Juncker.
-Însă astăzi n udoresc să vorbesc despre tratate, instituții, ci în numeel oamenilor. Ei se tem de globalizare, șonaj, tocmai de aceea trebuei să le propunem o economie de piață socială. Este important acest lucru. Oamenii se tem de imaginea multora care ajung pe terâmurile noastre ca migrați. Tocmai de aceea trebuei ăs facem tot ce putem că ne protejăm frontierele, să ne asigurăm că migrația ilegală este oprită, nu prin ridicarea zidurilor.
-O altă teamă este când se uită spre Turcia, oamenii neînțelegând când Europa nu acționează când văzd că cetăâenii turci sunt arestați și nu înțeleg de ce negocierile nu sunt suspendate.
-Mulți se tem de terorism. Conflictul cu care avem de-a face nu este între noi și islam, ci cu barbarimsul.
-Trebuie să punem capăt și Nord Stream 2. Sunt multe alte lucruri pe care oamenii ne cer să le facem ,dar cred că toate aceste lucruri trebuie să fie văzute în mod global.
G. Pittella (S&D). Noi nu ne dorim un ministru care să joace rolul jandarmului, ci unul care să asigure creștere și locuri de muncă. Trebuie să lăsăm retorica triplului A în retorica socială. Trebuie să avem o garanție pentru tinerii europeni, niciun copil nu trebuei ăs rămână fără o casă, educație.
-Trebuie să dăm dovadă de mai mult curaj.
-În ceea ce privește imigrația, trebuei să facem mai mult, trebuei să revizuim regulamentul Dublin, dar nu vom face acest lucru fără a se elimina regula de primă debarcare. Trebuie să avem curajul de a deschide canale legale, să construim un parteneriat cu Africa.
-Trebuie să apărăm interesele cetățenilor.
S. Kamall ( ECR). Așa cum planurile cincinale nu duceau la economii grozave, nici planurile europene nu aduc nimic bun.
G. Verhofstadt ( ALDE). Aș dori să anunț populiștii europeni că sunt bine-veniți de partea rațiunii. Ei s-au temut că vor vor pierde voturi. Este clar ce vor cetățenii europeni. Ei doresc să o reformeze. Mi-a plăcut foarte mult în discursul lui Juncker că a spus că nu trebuie să considerăm că lucrurile merg de la sine.
-Trebuie să construim un sistem european de azil și să scăpăm de acest sistem de la Dublin. O pază de coastă europeană, pentru ca nimeni să nu mai moară pe țărimurile noastre, o uniune europeană a apărării, un FBI european.
-Există un punct în care nu sunt de acord cu Juncker, și anume partea instituțională. Tocmai de aceea noi aici în parlament noi ne dorim liste transnaționale pentru că trebuie să ridicăm democrația la sumă continentală . Trebuie să ne apărăm valorile și principiile europene. Trebuie să fim un loc al deschiderii, al libertății și al speranței în secolul 21.
Patrick Le Hyaric (GUE/NGL). Trebuie să ne gândim de ce UE se află în această stare. Trebuie să ne gândim și la schimbările climatice. În locul unei dezbateri fără sfârșit pe refugiați, haideți să construim o Europă unită. Democrația bate la ușă, dar trebuie să și acționăm.
Philippe Lamberts (Greens/EFA). La începutul mandatului ,ați spus că aveți o ultimă șansă. Este una pentru o agendă neo-liberală. Este o ultimă șansă pentru care este nevoie de o schimbare de drum. Nu sunt sigur că ceea ce propuneți ar putea provoca un impuls. Eu pot să le spun cetățenilor ăc acțiunea comisiei noastre va merge în marja limitării diferențelor. Îmi iau angajamentul pentru ca toate angajamentele să fie analizare din perspectiva impactului asupra mediului. Propunem înghețarea aplicării CETA și vom întări definițiile date pentru perturbatorii endocrinieni. O Europă în care nimeni să nu se mai simtă dat la o parte va fi una care va putea să ofere ajutorul celor care se află la ușa noastră.
-Vom întări această UE ca un garant al libertății, al statului de drept și al interesului general. Suntem în stare să facem față provocărilor noastre de astăzi.
Nigel Farage (EFDD). Modul în care tratați Ungaria și Polonia le amintește de perioadă în care erau în comunism, le spuneți cum să acționeze. Nu pot spune decât că suntem bucuroși că plecăm.
—
Pe 13 septembrie, Juncker va susține primul discurs privind Starea Uniunii care încheie o amplă perioadă de reflecție privind viitorul Europei, ce a debutat cu Foaia de Parcurs a șefilor de stat sau de guvern de la Bratislava (septembrie 2016), a continuat cu adoptarea a trei rapoarte nelegislative în Parlamentul European (februarie 2017) privind valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro, culminând cu Cartea Albă a Comisiei Europene (1 martie 2017) și Declarația UE de la Roma (25 martie 2017), viziuni strategice ranforsate în varii documente de reflecție lansate ulterior după cum urmează: dimensiunea socială a Europei, valorificarea oportunităților globalizării, viitorul uniunii economice și monetare, viitorul apărării europene și viitorul finanțelor UE.
VIDEO – Jean-Claude Juncker dezbate împreună cu Parlamentul European prioritățile UE pentru anul viitor
SOTEU 2017 – Un discurs despre viitor marcat de o premieră economică și consultări cetățenești
La momentul la care Jean-Claude Juncker va susține alocuțiunea sa în fața eurodeputaților, președintele Comisiei Europene va fi în fața unei importante premiere: acesta va fi primul discurs privind Starea Uniunii Europene în care un șef al executivului european va putea invoca faptul că toate economiile naționale din UE înregistrează creștere economică în condițiile în care la finalul Consiliului European din luna martie, liderii UE au anunțat că pentru prima dată după 10 ani toate cele 28 de state membre dețin perspective de creștere economică în anii 2017, 2018 și 2019.
Citiți mai multe despre Cartea Albă privind Viitorul Europei

FOTO: European Parliament/ Flickr
Mai mult, discursul pe care Juncker îl va livra miercuri este strâns legat de viitor și este conturat de variile și densele documente și procese de reflecție lansate în ultimul an. După ce la 1 martie 2017 – când a lansat Cartea Albă privind viitorul UE, un document cu 5 scenarii – președintele Comisiei a făcut un apel la o dezbatere sinceră și amplă pentru că ”viitorul Europei este în mâinile noastre”, în discursul privind SOTEU Jean-Claude Juncker se va adresa eurodeputaților la capătul unui proces de consultări cetățenești demarat sub egida ”Dialog cu cetățenii” – inițiativă lansată la solicitarea președintelui Comisiei Europene – și pe care statele membre au fost invitate să-l particularizeze în contextul dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene.
Mai mult decât atât, cu câteva zile înainte de discursul privind Starea Uniunii al șefului Comisiei, președintele francez Emmanuel Macron a făcut un apel la renașterea democrației în Europa, chiar de la Atena, propunând șase luni de dialog la nivel politic și cetățenesc urmate de o decizie politică transparentă privind viitorul UE, o idee susținută și de liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt.
De la ”nu prea există uniune în această Uniune” la o ”Europă care protejează”. Ce urmează?
Aflat în fața celui de-al treilea său discurs privind Starea Uniunii – care coincide și cu jumătatea mandatului Comisiei Europene – Jean-Claude Juncker este așteptat să furnizeze un discurs încărcat cu îndemnuri către un viitor comun al unei Europe care se apără, care oferă prosperitate, care asigură stabilitate și care acționează împreună pe plan global.

Foto: EC – Audiovisual Service
Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – ”Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune” – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.
În 2017, la un an distanță de la inițierea treptată a unui proces de reflecție privind viitorul UE, la șase luni de la lansarea Cărții Albe, la jumătate de an de notificarea oficială privind retragerea Marii Britanii din UE, la câteva luni după ce populiștii au fost înfrânți în momente electorale cheie pentru Europa (în Olanda sau în Franța), cu o creștere economică în toate țările UE, cu o presiune a migrației din ce în ce mai scăzută și cu o încredere ridicată a cetățenilor privind proiectul european, președintele Comisiei Europene și membrii Parlamentului European vor discuta pașii necesari pentru a realiza o UE puternică, capabilă să își protejeze cetățenii și să creeze creștere economică și locuri de muncă.
Context – Discursul privind Starea Uniunii
Dezbaterea va începe cu intervenția introductivă a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, fiind urmată de discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Discursul șefului Comisiei va fi urmat de intervențiile din partea liderilor și membrilor grupurilor politice. În final, președintele Juncker va răspunde întrebărilor și intervențiilor deputaților.
Dezbaterea “Starea Uniunii” e o componentă importantă a funcției Parlamentului de supraveghere democratică a activității Comisiei.
Starea Uniunii este un discurs și o dezbatere anuală în cadrul căreia membrii Parlamentului revizuiesc realizările Comisiei Europene în cursul anului trecut și evaluează obiectivele pentru anul care urmează. Statul Uniunii se referă la asigurarea transparenței, precum și a responsabilității politice. Dezbaterea are loc în fiecare an în cadrul primei sesiuni plenare din septembrie.
Președintele Comisiei susține acest tip de discurs, care cuprinde evoluțiile la nivel politic în UE și planuri pentru următorii ani, încă din anul 2010.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice
-
Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride
-
UE și donatorii internaționali se angajează să aloce 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria în urma cutremurelor devastatoare
-
România, între cele 18 state care participă la programul UE de achiziții comune de muniții pentru Ucraina: “Este o decizie istorică”
-
UE aprobă planul de 2 miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție Ucrainei
-
Șeful diplomației UE: Vladimir Putin poate fi arestat imediat în peste 130 de țări
COMISIA EUROPEANA
Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice
Published
4 hours agoon
March 21, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 103 milioane de euro (512 milioane de lei) pentru sprijinirea construcției de instalații de stocare a energiei electrice în România.
Potrivit unui comunicat al instituției, măsura va fi finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (”RRF”), ca urmare a evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.
Obiectivul schemei este de a sprijini investițiile în instalații de stocare a energiei electrice în baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei regenerabile provenite din surse eoliene și solare în sistemul energetic românesc.
În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unei subvenții directe pentru proiectele selectate în urma unui proces de licitație competitivă. Ajutorul pe beneficiar nu va depăși:
- 100% din deficitul de finanțare al proiectului;
- 167.000 de euro pe MWh de capacitate de stocare instalată sau
- o sumă maximă de 15 milioane de euro. Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 și trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2025.
Comisia a evaluat schema în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG).
Comisia a constatat că schema românească este necesară și adecvată pentru a accelera investițiile în instalații de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția ecologică.
În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și comerțului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
Comisia Europeană evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutoare de stat cuprinse în planurile naționale de redresare și a oferit îndrumare și sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita desfășurarea rapidă a Mecanismului de Redresare și Reziliență.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale
Published
5 hours agoon
March 21, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană a achitat marți o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.
Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.
De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.
”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.
Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.
O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.
Citiți și
UE trimite Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul pentru 2023. Acesta este prima plată din cele 18 miliarde de euro destinate Kievului
Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.
În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.
Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității
Published
6 hours agoon
March 21, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de 151 de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru a sprijini toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a până la 326 de reforme de ultimă oră în 2023.
Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente, strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente.
Potrivit unui comunicat al instituției, multe proiecte de reformă sunt, de asemenea, legate de provocările Planurilor de Redresare și Reziliență și ale Planului REPowerEU.
Pentru 2023, Comisia a aprobat următoarele 14 proiecte de sprijinire a reformei pentru România:
- Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor publice – promovarea metodologiilor strategice, a integrității și a transparenței;
- Consolidarea capacității Ministerului Public de investigare a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;
- Intervenții pentru reducerea sărăciei și creșterea echității prin utilizarea serviciilor comunitare integrate, parteneriate durabile și consolidarea comunităților locale;
- Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă din România;
- Îmbunătățirea mediului de afaceri prin punerea în aplicare a unei reforme simplificate în materie de acordare a licențelor;
- Sprijin tehnic pentru autoritățile române în vederea implementării investiției eID în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Țara noastră este parte a unor proiecte multinaționale:
- PACE – Mobilitatea funcționarilor publici;
- PACE – Schimburi de cooperare între România și alte state membre în domenii cheie de interes;
- Academia UE de supraveghere în domeniul finanțelor digitale;
- Consolidarea reformelor strategice ale administrației fiscale prin intermediul instrumentului de evaluare a diagnosticului administrației fiscale în România;
- Cadrul de gestionare a riscurilor ESG pentru sectorul financiar;
- Cartografierea competențelor autorităților naționale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Cele mai bune practici și recomandări legislative;
- Demonstrarea conceptului de modele de inteligență artificială în monitorizarea abuzurilor de piață;
- Comunicarea către publicul larg a beneficiilor planurilor de redresare și reziliență.
Din 2017 până în prezent, România a beneficiat de 79 de proiecte finanțate prin Instrumentul de sprijin tehnic sau prin predecesorul acestuia, Programul de sprijin pentru reforme structurale.

© European Commission
Sprijinul a vizat o gamă largă de politici, 10 la număr, inclusiv în administrația publică, o mai bună reglementare, cheltuielile publice, educația financiară, asistența medicală și educația. Un accent deosebit a fost pus pe digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat.

© European Commission
Intensificarea cooperării între administrațiile publice din statele membre
În această nouă rundă de proiecte pentru 2023, IST va continua să se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în aplicare a politicilor.
Pe parcursul acestui an, IST va consolida, de asemenea, cooperarea între statele membre prin intermediul celui mai mare număr de proiecte transnaționale, cu 33 de proiecte de reformă multinaționale și 10 proiecte multiregionale.
Comisia Europeană va sprijini statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune.
Menținerea atenției asupra reformelor legate de prioritățile-cheie comune
Proiectele din cadrul IST 2023 vor continua să sprijine statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și digitale. 32 % dintre proiectele din cadrul STI 2023 se concentrează pe punerea în aplicare a obiectivelor privind Pactul verde european, iar 40 % pe tranziția digitală și pe inovare.
Pentru a consolida solidaritatea cu Ucraina și pentru a fi mai eficace în utilizarea setului nostru de instrumente, IST va sprijini statele membre în punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei.
De exemplu, pentru a îmbunătăți înghețarea activelor, sprijinul va fi direcționat către identificarea proprietății sau a controlului efectiv al unei societăți. Sprijinul acordat de IST va contribui, de asemenea, la monitorizarea tranzacțiilor cripto pentru a preveni eludarea sancțiunilor, precum și la cartografierea competențelor autorităților naționale pentru punerea în aplicare a sancțiunilor.
În contextul Anului european al competențelor, IST a sprijini, de asemenea, mai multe state membre în elaborarea strategiei naționale privind competențele pentru a depăși deficitul de competențe și inadecvarea acestora.
Promovarea intensă a proiectelor emblematice IST
O treime din reforme implică proiecte emblematice în domeniul energiei, administrației publice, finanțelor publice, integrării migranților și asistenței medicale.
De exemplu, inițiativa emblematică privind îngrijirea integrată vizează statele membre care doresc să elaboreze și să pună în aplicare reforme menite să îmbunătățească interoperabilitatea și digitalizarea sistemelor de sănătate.
Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora și a pune în aplicare reforme. Bugetul acestuia se ridică la 864 milioane de euro pentru perioada 2021-2027 (la prețurile actuale) Sprijinul se acordă la cerere și nu necesită cofinanțare din partea statelor membre.

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat
Team2Share


Trending
-
NATO1 week ago
Militarii luxemburghezi sosesc în România, în cadrul grupului de luptă NATO. Este cel mai mare contingent luxemburghez dislocat în străinătate
-
ROMÂNIA1 week ago
Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu Dereck Hogan: SUA propun acordarea de sprijin tehnic pentru includerea României în programul Visa Waiver
-
CONSILIUL UE1 week ago
Consiliul UE a decis majorarea plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace la 7,9 miliarde de euro până în 2027
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
U.E.1 week ago
Miniștrii Transporturilor din România, Germania și alte șase țări membre au discutat despre termenele limită ”nerealiste” ale normelor privind Euro 7