Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sprijin american acordat Kievului în fața agresiunii Moscovei. SUA au aprobat vânzarea de rachete antitanc către Ucraina

Published

on

Departamentul de Stat american a aprobat oficial joi vânzarea către Ucraina a unor rachete antitanc care includ sistemul avansat Javelin, anunță AFP, citat de Agerpres.

FOTO: US State Department/ Flickr

Decizia va provoca ample nemulțumiri la Moscova, adversar al Kievului, mai ales în contextul în care președintele ucrainean Petro Poroșenko a decis schimbarea statutului ”operațiunii antiteroriste” din Donbas, trecând-o în Serviciul de Securitate al Ucrainei, în contextul alegerilor prezidențiale din 2019.

Potrivit agenţiei federale însărcinate cu contractele militare, Defense Security Cooperation Agency, guvernul ucrainean a solicitat să cumpere 210 rachete şi 37 de lansatoare de rachetă pentru un cost total de 47 de milioane de dolari.

În luna septembrie a anului trecut, Senatul Statelor Unite au aprobat proiectul de lege care prevede acordarea unui ajutor în valoare de 150 de milioane de dolari în anul financiar 2018 pentru a sprijini Ucraina în domeniul securității și apărării.

“Pentru prima oară la nivel legislativ, se propune livrarea către Ucraina de mijloace defensive precum radare de apărare antiaeriană și supraveghere, mine antinavale, nave de coastă“, anunțat prin intermediul unei postări pe pagina sa de Twitter președintele ucrainean Petro Poroșenko.

În luna decembrie 2017, SUA anunțau că au în vedere sporirea ajutorulyi acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să se poată apăra și să își asigure “suveranitatea” și integritatea teritorială.

“Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.

Președintele Petro Poroșenko a mulțumit atunci Washingtonului pentru decizia de a furniza arme letale Kievului, în vreme ce diplomații și parlamentarii ruși și-au exprimat dezacordul, avertizând că această hotărâre nu va face decât să alimenteze ostilitățile în estul ucrainean.

”Sunt recunoscător Administrației Trump pentru poziția clară a tuturor prietenilor noștri americani și pentru sprijinul puternic acordat Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook, mesajul fiind transmis în engleză. “Armele americane în mâinile soldaților ucraineni nu sunt folosite în scopuri ofensive, ci pentru o respingere mai puternică a agresorului, protecția soldaților ucraineni și a civililor, precum și pentru o autoapărare eficientă. Este, de asemenea, o vaccinare transatlantică împotriva virusului rus agresiv”, a mai spus liderul de la Kiev.

De cealaltă parte, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigory Karasin, a precizat că „furnizarea oricăror tipuri de arme încurajează acum pe cei care susţin conflictul din Ucraina să folosească scenariul de forţă”.

”Washinton-ul a căutat să se erijeze în mediator. Nu este un mediator. Este un complice în alimentarea războiului”, a completat oficialul rus.

Revoluția Demnității din Ucraina, marcată de Petro Poroșenko printr-o lege prin care autorizează folosirea forței militare împotriva Rusiei în estul separatist

Foto: Administratia Prezidentiala ucraineana

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat la 20 februarie o lege care permite utilizarea forței militare împotriva Rusiei în regiunea separatistă Donbass.

Legea urmărește reintegrarea celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk.

”Nu ar trebui să credem că ținta Rusiei se rezumă doar la Crimeea sau doar la estul statului nostru. Sunt sigur că ținta este întreaga Ucraină”, a mai punctat acesta.

Această legea permite armatei ucrainene să ”folosească forţa” pentru a ”descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk”.

Ministerul rus de Externe a calificat luna trecută acestă lege drept o ”pregătire pentru război”.

Separatiştii proruși şi armata ucraineană se confruntă de patru ani în Donbas. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict care a început în primăvara anului 2014 și peste 1.5 milioane de oameni au fost detașați, după mişcarea de contestare fără precedent care a adus forţele prooccidentale la putere la Kiev.

Citiți și Republica Moldova, Georgia și Ucraina au semnat un angajament de securitate și apărare îndreptat împotriva amenințărilor și agresivității Rusiei

Adoptarea legislației survine în contextul în care anul acesta, la data de 20 februarie, se celebrează patru ani de la Revoluția Demnității, când președintele prorus Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la conducere ca urmare a deciziei sale de a reunța la încheierea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, lucru ce a stârnit nemulțumirea cetățenilor ucraineni, care primiseră o gură de aer proaspăt și speranțe la o viață mai bună, având în vedere că statul ucrainean se confrunta cu o situație economică sensibilă. Protestele de amploare de la sfrâșitul anului 2013 și începutul anului 2014 au devenit cunoscute sub numele de EuroMaidan.

Ziua de 20 februarie este cunoscută, de altfel, ca fiind cea mai sângeroasă zi din cadrul protestelor.

Legea privind reintegrarea Donbasului schimbă de fapt statutul ”operațiunii antiteroriste” din estul Ucrainei și o trece în controlul Serviciului de Securitate al Ucrainei ( SBU).

Şeful Statului Major al armatei ucrainene, Viktor Mujenko, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute crearea unui comandament operativ care va deveni principalul organ de gestionare a operaţiunii din Donbas – teatrul unui conflict între trupele Kievului şi rebelii separatişti proruşi.

Noua lege, a explicat Viktor Mujenko, va permite ”utilizarea forţelor armate într-un cadru legal”.

Potrivit unor experţi ucraineni, preşedintele a obţinut astfel dreptul de a folosi forţele armate fără autorizaţie din partea parlamentului. Ei nu exclud implicarea armatei în procesele politice din ţară în contextul alegerilor prezidenţiale din 2019.

Ajutorul acordat de Statele Unite Ucrainei vine în contextul în care relațiile între Washington și Moscova se află la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, aspect evidențiat de poziția ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care a acuzat armata americană că instruiește forțele armate ale statelor din Europa asupra modului de utilizare a armelor ucleare tactice împotriva Federației Ruse,  dar și ciocnirile la nivel discursiv între acesta și consilierul pentru securitate națională a președintelui SUA, H.R. McMaster, subiectul disputei fiind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite. 

De altfel, nivelul scăzut la relațiilor între cele două puteri este evidențiat și prin faptul că Moscova a anulat astăzi discuțiile strategice prevăzute săptămâna viitoare cu Statele Unite ale Americii, după retragerea de ultim moment a unei delegaţii americane de la o reuniune pe tema securităţii cibernetice.

Conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii proruşi din apropiere de graniţa Ucrainei cu Rusia a izbucnit în urmă cu trei ani, când proteste de amploare în Ucraina au dus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui ucrainean. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în luna martie a anului 2014, iar Kievul o acuză că sprijină separatiştii proruşi din estul Ucrainei, o acuzaţie pe care Kremlinul o neagă.

Potrivit datelor ONU, aproximativ 10.000 de oameni au murit în conflict.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

G7

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe din țărilor G7 și șeful diplomației UE au asigurat vineri că nu vor recunoaște presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor, într-o declarație comună adoptată ca urmare a decretelor de anexare a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie semnate de președintele Vladimir Putin.

În declarația adoptată, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit, Statelor Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnă în cei mai fermi termeni posibili războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și încălcările continue ale suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei.

Diplomații de top ai cancelariilor occidentale subliniază cum eforturile președintelui Putin de a încorpora cele patru regiuni în teritoriul Federației Ruse constituie un nou nivel cel mai redus în ignorarea flagrantă a dreptului internațional de către Rusia și încă un exemplu de încălcare inacceptabilă de către Rusia a suveranității Ucrainei, a Cartei ONU și a principiilor și angajamentelor convenite de comun acord din Actul final de la Helsinki și din Carta de la Paris.

“Nu vom recunoaște niciodată aceste presupuse anexări și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor”, au precizat miniștrii.

De asemenea, miniștrii de externe occidentali asigură că vor impune costuri economice suplimentare Rusiei, vor rămâne de neclintit în sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva războiului de agresiune al Rusiei și pentru dreptul incontestabil al acesteia de a-și revendica teritoriul de la Rusia.

“Ne reiterăm condamnarea retoricii nucleare iresponsabile a Rusiei. Aceasta nu ne va distrage atenția și nu ne va descuraja să susținem Ucraina, atât timp cât va fi necesar”, au mai punctat ei.

“Rusia trebuie să înceteze imediat războiul său de agresiune, să își retragă toate trupele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Reafirmăm că regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie, precum și Crimeea sunt părți integrante ale Ucrainei”, au conchis șefii diplomațiilor din rândul clubului G7.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

Published

on

© NATO/ Flickr

Referendumurile trucate ale Rusiei din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi încalcă în mod flagrant Carta Naţiunilor Unite, a afirmat vineri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o declaraţie video publicată pe Facebook a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.

Subliniind că o anexare a unui teritoriu atât de extins nu a mai fost încercată în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, secretarul general adjunct a spus că ”liderii NATO şi comunitatea internaţională nu recunosc şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă” a acestor teritorii şi a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, informează Agerpres.

În opinia responsabilului NATO, acţiunile preşedintelui Putin din aceste zile marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva vestului democratic, ”o retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”.

”Ţin să precizez, pentru opinia publică de acasă şi pentru comunităţile româneşti din ţară şi din străinătate, că în acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă”, a spus Geoană în declaraţia sa făcută în limba română, după ce secretarul general Jens Stoltenberg susținuse în prealabil o conferință de presă.

El a explicat că evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă, a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, toate acestea prelungind ”impactul dramatic al acestui război ilogic, asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”.

Secretarul general adjunct al NATO a reafirmat că NATO, la nivelul conducerii sale, este angajată deplin în apărarea întregului teritoriu al Alianţei, şi a reconfirmat că Articolul 5 din Tratatul de la Washington este mai robust şi mai relevant decât oricând.

”Suntem uniţi, extrem de angajaţi în apărarea teritoriului aliaţilor, inclusiv al României”, a spus Geoană.

În final, oficialul a subliniat nevoia de unitate şi a dat asigurări că depăşirea acestui moment dificil este o prioritate pentru NATO.

Continue Reading

NATO

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat vineri anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

Acesta este un moment crucial. Putin a mobilizat sute de mii de soldați în plus, s-a angajat în discuții iresponsabile de șantaj nuclear și acum a anexat ilegal mai mult teritoriu ucrainean. Împreună, aceasta reprezintă cea mai gravă escaladare de la începutul războiului”, a afirmat înaltul oficial aliat.

Ucraina are dreptul să recupereze cu forţa aceste teritorii acum ocupate şi noi o vom sprijini să continue eliberarea acestor teritorii”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.

“Președintele Putin a revendicat acum încă patru regiuni din Ucraina ca parte a Rusiei. Aceasta este cea mai mare tentativă de anexare prin forță a unui teritoriu european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Donețk este Ucraina. Lugansk este Ucraina. Herson este Ucraina. Zaporojie este Ucraina. La fel cum Crimeea este Ucraina”, a continuat el.

Jens Stoltenberg a rămas evaziv atunci când a fost întrebat despre cererea de “aderare accelerată” a Ucrainei la NATO, anunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

”Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată “în unanimitate” de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general, conform Agerpres.

El a subliniat, de asemenea, refuzul Alianţei Atlantice de a se implica direct în conflictul dintre Ucraina şi Rusia.

“Dacă Rusia încetează să mai lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune suverană independentă în Europa. NATO reafirmă sprijinul nostru de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Rămânem hotărâți să acordăm sprijin Ucrainei în timp ce aceasta continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei. Atât timp cât va fi nevoie”, a conchis el.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

G75 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO5 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.6 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi9 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending