PARLAMENTUL EUROPEAN
Sprijin pentru IMM-urile românești. Eurodeputatul Victor Negrescu pledează în PE pentru recuperarea mai rapidă a creanțelor
Published
9 years agoon
IMM-urile au nevoie de simplificarea și accelerarea soluționării litigiilor legate de recuperarea creanțelor cu valoare redusă, precum și de diminuarea costurilor în cauzele transfrontaliere, a susținut europarlamentarul Victor Negrescu în cadrul dezbaterii plenului de la Strasbourg dedicate îmbunătățirii acestor proceduri.
Printre soluțiile avansate de acesta se numără ridicarea plafonului creanțelor, precum și folosirea tehnologiei, inclusiv a instrumentelor online, pentru ca solicitanții să câștige timp.
Victor Negrescu susține ridicarea plafonului actual impus pentru creanțele cu valoare redusă vizate de procedura europeană privind recuperarea creanțelor cu valoare redusă de la 2000 EUR, cât este în prezent, la 5.000 EUR, pentru a veni astfel în sprijinul IMM-urilor românești. În prezent, doar 20% din cererile înaintate de întreprinderi au o valoare mai mică de 2000 EUR, în vreme ce aproximativ 20% din acestea au o valoare cuprinsă între 2000 și 5.000 EUR.
”Majorarea pragului la 5.000 euro ar fi cu adevărat în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii, care, în prezent, sunt descurajate să introducă acțiuni în instanță atunci când au creanţe transfrontaliere. Dacă în prezent valoarea fixată de doar 2000 de euro cuprinde doar 20% din cererile înaintate de întreprinderi, noul prag creşte procentul spre 40%. Un acces îmbunătățit la această procedură ar spori astfel încrederea în tranzacțiile transfrontaliere și ar contribui la valorificarea pe deplin a oportunităților oferite de piața internă”, a explicat Victor Negrescu în Parlamentul European.
Europarlamentarul susține, de asemenea, introducerea unor sisteme tehnologice moderne sau online pentru îmbunătăţirea accesului la această procedură europeană.
”Fie că vorbim de procedura de depunere a cererii privind creanţa sau că vorbim de desfăşurarea procedurilor judiciare, noile tehnologii pot permite o mai mare transparenţă şi un acces mai bun la mecanismele judiciare europene”, a mai arătat Victor Negrescu.
.
.
You may like
Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni
Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent
Parlamentul European a adoptat noi reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă
Parlamentul European și-a adoptat poziția privind revizuirea legislației farmaceutice a UE, solicitând stimularea inovării și accesul la medicamente
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Victor Negrescu, negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE 2025, a început negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene și Consiliului UE: Trebuie să trecem de la programe pe hârtie la acțiune în teren
ALEGERI EUROPENE 2024
Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni
Published
22 hours agoon
April 17, 2024Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.
Sondajul conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual, cu alegătorii europeni și români considerând că securitatea a devenit o temă principală.
Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).
60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.
În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.
“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.
Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”
Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).
Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).
Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).
De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).
Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.
În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).
În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.
Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.
Rezultatele complete pot fi găsite aici.
Context
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent
Published
7 days agoon
April 11, 2024By
Teodora IonMai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European i-au solicitat joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să revină asupra deciziei de a alege un aliat politic pentru un post profitabil în instituția pe care o conduce, informează Politico Europe.
Reunit într-o sesiune plenară de două zile, Parlamentul European a votat cu 382 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă în favoarea unui un amendament prin care i se cere lui von der Leyen să reia procedura de selecție pentru post, după ce aceasta i-a acordat rolul foarte bine plătit de reprezentant al întreprinderilor mici și mijlocii deputatului european Markus Pieper, care provine din același partid conservator german din care face parte și președinta executivului european.
El a semnat contractul la 31 martie, în ciuda faptului că alți doi candidați preselectați pentru acest post, amândoi femei, ar fi obținut note mai mari la probe în timpul procesului de selecție.
Acest scandal vine după ce procurori europeni au demarat procedurile de investigare a acuzațiilor de infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, informează Politico Europe.
Parlamentarul german Daniel Freund, de la Verzi, a propus amendamentul – la un raport bugetar, care a fost sprijinit de colegii Verzi, de doi politicieni din grupul Socialiștilor și Democraților și de trei parlamentari de la Renew.
Amendamentul a venit după ce Comisia nu a reușit să răspundă la o întrebare parlamentară privind modul în care Pieper a fost selectat în detrimentul celor două femei concurente.
Textul propus de Freund solicită Comisiei să anuleze numirea lui Pieper și să inițieze ”un proces cu adevărat transparent și deschis pentru selectarea reprezentantului UE pentru IMM-uri”.
Deși votul nu are niciun efect juridic obligatoriu, este posibil să o pună într-o situație jenantă pe von der Leyen, după ce aceasta a respins criticile comisarilor în cadrul unei reuniuni de miercuri.
Înainte de aceasta, într-un semn că politica începe să se amestece în activitățile executivului european înainte de alegerile din 6-9 iunie, patru comisari de rang înalt au cerut răspunsuri privind transparența numirii, într-o scrisoare datată 8 aprilie.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European a adoptat noi reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă
Published
7 days agoon
April 11, 2024By
REDACTIAParlamentul European, reunit în mini-sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă.
Noua directivă și noul regulament privind piețele gazelor și hidrogenului vizează decarbonizarea sectorului energetic al UE, consolidând producția și integrarea gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. De asemenea, reforma adoptată joi va face piața energiei electrice din UE mai stabilă, mai accesibilă și mai sustenabilă.
Aceste măsuri sunt menite să asigure aprovizionarea cu energie, perturbată de tensiunile geopolitice, în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, și să abordeze schimbările climatice. În negocierile cu Consiliul privind directiva, deputații s-au concentrat pe asigurarea unor dispoziții privind transparența, drepturile consumatorilor și sprijinul pentru persoanele expuse riscului de sărăcie energetică. Plenul a adoptat directiva cu 425 voturi pentru, 64 împotrivă și 100 de abțineri.
Noul regulament, adoptat cu 447 voturi pentru, 90 împotrivă și 54 abțineri, va consolida mecanismele de stabilire a prețurilor echitabile și de aprovizionare stabilă cu energie și va permite statelor membre să limiteze importurile de gaze din Rusia și Belarus. Legislația va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre și un proiect-pilot de consolidare a pieței de hidrogen a UE pentru o perioadă de cinci ani.
Regulamentul se concentrează, de asemenea, pe creșterea investițiilor în infrastructura de hidrogen, în special în regiunile carbonifere, promovând tranziția către surse de energie sustenabile, cum ar fi biometanul și hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Măsurile privind piața energetică (un regulament și o directivă), deja convenite cu Consiliul, au fost adoptate cu 433 voturi pentru, 104 împotrivă și 13 abțineri, și respectiv 473 voturi pentru, 80 împotrivă și 27 abțineri și sunt menite să protejeze consumatorii împotriva prețurilor volatile. Eurodeputații s-au asigurat că aceștia vor putea avea acces la contracte cu preț fix sau cu prețuri dinamice și că vor primi informații importante cu privire la opțiunile pe care le aleg. Furnizorilor nu li se va permite să modifice unilateral termenii unui contract.
Eurodeputații au asigurat, de asemenea, că țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.
Legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari. Utilizarea contractelor pentru diferență va fi permisă în toate investițiile noi în producția de energie electrică, fie din surse regenerabile, fie din energie nucleară.
Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.
Concrete & Design Solutions
Consiliul European: Scholz, Macron, Iohannis, Rutte și ceilalți lideri au decis că este necesar ca statele UE să furnizeze “urgent apărare antiaeriană Ucrainei”
Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți
Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă
ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest
Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA6 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA1 week ago
ICI București este un element important din apărarea informatică a țării, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă, într-o întâlnire cu directorul general al institutului