Starea (comunicarii) UE. In plan national

Dupa starea natiunii, merge si o starea Uniunii, in plan national. Nefiind expert bugetar, ma voi limita la starea comunicarii, care are insa legatura cu banii, europeni si nu numai.

Uniunea Europeana a inceput sa comunice structurat cu cetatenii europeni din anii 90, iar din anii 2000 pana in prezent a constituit un adevarat aparat comunicational – central (unitatile de comunicare din toate institutiile, si sute de purtatori de cuvant) respectiv local, prin reprezentante sau delegatii ale institutiile europene si consultantele care le sprijina in comunicare. Periodic, comisarul insarcinat cu comunicarea a venit cu planuri de apropiere aditionala a UE de cetateni, o scrisoare relevanta a doamnei Reding, catre Presedintele Barroso, in 2010, fiind disponibila, ca exemplu, aici.

In opinia mea, comunicarea UE in tarile membre trebuie sa fie axata pe realitatea momentului si sa tina cont de specificul fiecarui stat membru – nu tot ce tine in Germania sau Portugalia merge in Finlanda si Romania. In acest context, urmatoarele directii de comunicare -si din pacate, cam doar ele- ar fi urmarite cu interes de cetatenii Romaniei:

  • fondurile europene
  • Schengen
  • pozitia Romaniei in UE
  • criza economica.

Am mentionat doar cele 4 subiecte de mai sus deoarece, in timp de criza, externa si interna, lumea nu mai are rabdare de branding de tipul “Uniunea e frumoasa, si buna, si democrata, si plina de valori sau virtuti”. Din pacate, timpul costa; iar asteptarile sunt pragmatice. Romanii au asteptat, macro, doua lucruri de la Uniunea Europeana, bani / fonduri, si libertati, inclusiv aici cele de acces pe piata de munca din statele membre. In 2014, dezideratul cu accesul complet pe piata fortei de munca europene va fi indeplinit.

Raman asadar banii europeni, iar o prioritate a comunicarii UE in Romania ar trebui sa fie cum pot fi valorificate mai bine fondurile europene – asta include si o clarificare a celor care sunt responsabili si de ce anume. La fel, Schengen, desi fara implicatii banoase, e un cuvant suficient de des mentionat in agenda publica, ca romanii sa nu aiba mai multe informatii cu privire la motivele stagnari dosarului, fie ele si politice. Schengen este legat si de pozitia Romaniei in UE, ca si mecanismul de cooperare si verificare in materie de justitie – fara rezolvarea acestor aspecte, vrem nu vrem ramanem un stat cu restrictii de actiune. O comunicare mai buna care sa descrie situatia pe fond, si solutiile, e binevenita. Altfel, nici populatia nu va intelege de ce “nu se intampla Schengen, de ce nu ne dau bani, de ce ne monitorizeaza” la nesfarsit s.a.m.d. Si nu va intelege cu adevarat nici pozitionarile europene cu privire la situatia politica din Romania si vor oscila, in functie de aplecarea politica, intre “bine fac ca ne zic ce sa facem” si “de ce se baga in treburile noastre interne”. In ceea ce priveste criza economica, chiar daca accentul e pe eurozona, de solutiile pentru euro depinde si viitorul constructiei europene. In acest context este binevenita o campanie cu privire la implicatiile Uniunii bancare, si viitor fiscale, asupra Romaniei.

Daca romanilor le va fi explicata tematica europeana de interes, isi vor pastra increderea in UE. Daca nu, vor intari cercul scepticilor europeni.

Radu Magdin este CEO SmartLink Communications. A lucrat 5 ani la Bruxelles, in Parlamentul European si in sectorul privat bruxellez. E pasionat de afaceri europene si isi doreste o Romanie cat mai puternica in UE. 

Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to Starea (comunicarii) UE. In plan national

  1. Pingback: Radu Magdin, editorialist caleaeuropeana.ro, în grupul care îl va consilia pe noul şef al NATO | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Radu Magdin, editorialist caleaeuropeana.ro, în grupul care îl va consilia pe şeful NATO | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fourteen − ten =