Stratfor: Criza va avea un impact dramatic asupra sistemului politic

Criza din Europa trece dincolo de partea vizibilă, a banilor. Toată lumea se întreabă cu privire la dezastrul ce urmează să se întâmple în Europa. Italia este unul dintre punctele de concentrare, iar Spania reprezintă, de asemenea, o posibilitate, scrie Stratfor.com. Dar aceste crize sunt deja în curs de desfăşurare. În schimb, următoarea criză va fi una politică, şi nu în sensul în care ce politician va deveni prim-ministru, ci în sensul mai profund, dacă elita politică a Europei îşi va putea menţine puterea, sau dacă noi forţe politice vor ieşi la iveală şi vor remodela complet peisajul politic european. Dacă acest lucru se întâmplă, acesta va fi de departe cea mai importantă consecinţă a crizei financiare europene.

Până acum am văzut unele schimbări de personalităţi în ţările din centrul crizei. În Grecia, prim-ministrul George Papandreou s-a dat la o parte, iar Silvio Berlusconi a demisionat. Deşi aceste decizii au reprezentat o schimbare formală de guvern, nu au reprezentat şi o schimbare reală de politică formală. De fapt, Papandreou şi Berlusconi au demisionat cu condiţia ca guvernele lor să adopte politicile de austeritate propuse în timpul mandatelor lor.

Pentru această generaţie a leadershipului născută după cel de-al doilea Război Mondial, care a venit ca o maturitate politică a ultimilor 20 de ani, proiectul european a fost unul ideologic. Aceşti lideri au format o reţea internaţională de lideri care împărtăşesc, în mare parte, această viziune.

Trecând la adevărata criză europeană şi având în vedere natura ei, elita europeană poate salva conceptul european şi, implicit, interesele lor prin transferarea costurilor publicului larg, şi nu doar în rândul debitorilor. Creditorii precum Germania trebuie, de asemenea, să absoarbă costurile şi să le distribuie către public. Băncile germane nu se pot descurca cu gestionarea pierderilor. Ca şi francezii, ei vor trebui să fie recapitalizaţi, ceea ce înseamnă că toate costurile vor reveni poporului.

Europa nu trebuia să funcţioneze în acest mod; promisese prosperitate veşnică. Aceasta şi prevenirea unui război au fost marile promisiuni ale Europei, dar nu a fost niciun proiect moral în spatele acestor vorbe. Imposibilitatea de a realiza aceste promsiuni subminează legitimitatea proiectului european. Dacă preţul pentru a păstra UE reprezintă un declin masiv în standardul de viaţă al europenilor, atunci argumentele pentru păstrarea acesteia sunt slăbite.

Adevărata întrebare este, prin urmare, nu ce rezultate va avea criza, ci dacă va supravieţui proiectul european. Iar asta depinde de capacitatea elitei europene de a-şi menţine legitimitatea. Această legitimitate nu este este pierdută definitiv, dar este aspru pusă la încercare şi îi va fi dificil elitei să o menţină. Sondajele nu arată această tendinţă încă, deoarece amploarea impactului asupra vieţii indivizilor nu s-a manifestat în cea mai mare parte a Europei. Când se va face arătată, va exista o recalculare masivă privind valoarea elitei europene. Se va solicita răzbunarea şi nepermiterea unui astfel de situaţii (n.r.criza) să se întâmple din nou.

Criza europeană este una a suveranităţii, a identiţăţii culturale şi a legitimităţii elitei. Criza financiară are mai multe rezultate potenţiale, toate proaste. Indiferent care va fi ales, impactul asupra sistemului politic va fi unul dramatic.

Sursa articol: Stratfor.com

Sursa foto: konteo.freeblog.hu

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

sixteen + fourteen =