Connect with us

ROMÂNIA

Studiu alarmant: 40 la sută dintre tinerii români își doresc să plece din țară

Published

on

Țările din Europa de Sud-Est sunt implicate într-un proces de tranziție politică și economică. Majoritatea împărtășesc o istorie comunistă și se confruntă cu un traseu anevoios către o democrație de tip occidental. Multe dintre ele s-au confruntat cu violențe și provocări în parcursul lor, iar în unele țări partidele autoritare au împiedicat schimbarea regimului și au împiedicat democrația, susține Fundația Friedrich Ebert (FES), într-o analiză ce vizează provocările politice și perspectivele tinerilor din Europa de Sud-Est.

People

Tineretul este un potențial factor de schimbare, susțin autorii lucrarării, un potențial ce necesită sprijin din partea societăților în care aceștia se află, dar și din partea Uniunii Europene.

Rezultatele cercetării relevă faptul că majoritatea tinerilor nu simt, în prezent, că interesele lor sunt luate în serios de către instituțiile democratice și politice, sau de către liderii din țările în care se află. Acesta este, totodată, unul dintre motivele pentru care doar puțini tineri aleg să se implice în politică și în inițiative sociale. Procesul de tranziție democratică în țările din Europa de Sud-Est se află în pericol, iar tânăra generație riscă să se piardă în acest proces.

Studiile au fost implementate de către echipe de experți și instituții de cercetare în fiecare din țările participante (Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Albania, Kosovo, Macedonia, Bulgaria și România).

Încrederea tinerilor în partidele politice. Tinerii români, cei mai neîncrezători în Parlament și Guvern

Tinerii din Europa de Sud-Est (ESE) sunt alarmant de numulțumiți de starea democrației în țările lor de orgine.

În medie, doar 15% dintre tineri au încredere în partidele politice. Acest procent este doarte redus în România (5,5%) și Slovenia (8,6%), și chiar și în Macedonia, unde tinerii au cea mai multă încredere în formațiunile politice în comparație cu celelalte țări, aceasta nu depășește 27%. Doar 20% dintre tineri au încredere în parlamentele naționale sau în Guvern. Din nou, încrederea în Parlament este cea mai scăzută în România, doar 8,6% și cea mai ridicată în Kosovo cu aproximativ 30%. Încrederea în Guvern este cea mai scăzută în România și Slovenia, aproximativ 12% și cel mai ridicat nivel de încredere îl are guvernul macedonean, cu 41 de procente.

fes 1

Euroscepticismul în Europa de Sud-Est

Studiul a relevat și aspecte tulburătoare, în special în ce privește impactul pe care statutul de țară membră a Uniunii Europene îl are asupra percepției tinerilor. Tinerii din țările candidate sau aspirante la UE susțin mai mult proiectul european decât cei aflați în state care au aderat deja la Uniunea Europeană. Astfel, 88% dintre tinerii din Albania, 82% din tinerii din Kosovo și 73% dintre cei din Macedonia se declară mai apropiați de UE, spre deosebire de țări deja membre UE, precum Bulgaria (45%) sau Croația (42%).

Spre exemplu, o treime din tinerii din Bulgaria recunosc că au beneficiat de pe urma aderarării  la UE, în ce privește spre exemplu posibilitatea de călători, însă mulți sunt dezamăgiți că standardul de viață, dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă sunt domenii care nu au le-au întâmpinat așteptările.

Intenții de emigrare

Șomajul, sărăcia, nesiguranța locului de muncă sunt cele mai mari preocupări pentru tineri, prin urmare, intențiile de emigrare sunt ridicate. De exemplu, în Kosovo, aproximativ jumătate dintre cei care intenționează să plece invocă standardul de trai ca principal motiv și o cincime spun că ar emigra pentru o mai bună educație. România se află pe locul penultim în clasamentul celor 8 țări avute în vedere de studiu, 39,9% dintre tineri exprimându-și intenția de a pleca. Pe ultimul loc al clasamentului se află Croația, unde, în medie, doar 26,7% dintre tineri ar dori să emigreze.

fes 2

Numărul persoanelor care au emigrat din România în 2011 către statele OCDE a fost de 310.000, pe locul al doilea după China, arată un studiu OCDE din 2013.

Germania a fost principala destinaţie a emigranţilor români în anul 2011, cu 97.500 de persoane, urmată de Italia (90.100), Spania (60.900), Austria (13.700) şi Belgia (10.900).

Nevoia de autoîmplinire este susținută de frica tinerilor de a nu-și atinge potentialul propriu din cauza lipsei de oportunitati din România, un motiv care explică dorința lor de a emigra. Tinerii au o atitudine pesimista, sceptica atunci cand vine vorba de atingerea unui scop in viata. Acest comportament se datoreaza inegalitatii si presiunii sociale, arată o cercetare a Reveal Marketing Research.

Rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani), în trimestrul al treilea din 2014 , potrivit INS.

Studiul realizat în Romania, disponibil aici.

Studiu integral pentru cele opt țări poate fi accesat AICI.

 

.

.

 

 

NATO

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

NATO este cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar relevanţa sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm, a transmis, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, la celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

“Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, şi apoi arborarea drapelului naţional la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care ţara noastră este legată prin ataşamentul ferm faţă de valorile care stau la baza Alianţei: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, a remarcat preşedintele Iohannis. 

În cei 20 de ani de la aderarea României, “numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful statului, într-un mesaj transmis de Palatul Cotroceni.

Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, a amintit că din 2004 ţara noastră a contribuit la toate eforturile Alianţei de asigurare a securităţii şi a prosperităţii statelor membre.

“Pentru România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării şi ai dezvoltării noastre economice”, a spus el.

Potrivit lui Iohannis, aniversarea marchează şi “rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii ca membru al NATO”.

“Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.

De-a lungul timpului, a arătat el, România şi-a dovedit “statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO”.

“Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianţa. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace şi protejarea democraţiei”, a mai punctat președintele.

Liderul de la Cotroceni a evocat angajamentul României, “continuu, susţinut şi dedicat”, care “subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea şi cooperarea sunt esenţiale pentru a contracara ameninţările şi provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent”.

“România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianţa să devină mai puternică, mai rezilientă şi mai bine pregătită pentru viitor”, a mai completat Iohannis.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

Published

on

România este “un aliat pe deplin angajat în păstrarea valorilor NATO”, a afirmat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, într-un mesaj transmis cu ocazia celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul celui mai mare val de extindere din istoria Alianței.

El afirmă, în mesajul publicat de MApN, că NATO “va trece testul timpului, asigurând generaţiilor următoare libertatea şi securitatea”.

La momentul aderării, a subliniat ministrul, România “a primit cele mai solide garanţii de securitate, datorită apartenenţei la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic”.

În acest context, Tîlvăr a evocat rolul judecat de militarii români.

“Îi omagiem astăzi pe eroii care au căzut la datorie în teatrele de operaţii şi au devenit ancore în timp pentru generaţiile următoare. Totodată, îmi exprim respectul şi recunoştinţa pentru militarii răniţi în timpul acţiunilor de luptă, pentru veteranii din teatrele de operaţii, precum şi pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale care a contribuit la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei. Nu în ultimul rând, transmit mulţumiri militarilor români care participă, în prezent, la misiuni, operaţii şi exerciţii sub stindard NATO şi demonstrează că România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici”, afirmă ministrul român.

În acest context, el i-a menționat şi pe militarii ţărilor membre ale NATO dislocaţi pe teritoriul României, “care contribuie la asigurarea unei posturi de descurajare şi de apărare eficientă şi consolidată în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc estic”.

“Contribuţia aliaţilor noştri la asigurarea securităţii României constituie o dovadă puternică a solidarităţii şi coeziunii aliate, precum şi a capacităţii de apărare colectivă a NATO”, a spus Tîlvăr.

El a evidențiat că “statutul de membru al NATO este unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de apărare şi securitate din România, alături de statutul de membru al UE şi de parteneriatul strategic cu SUA”.

“Alianţa Nord-Atlantică împlineşte, anul acesta, 75 de ani de la înfiinţare. În cele şapte decenii şi jumătate de existenţă ale Alianţei, au fost perioade mai mult sau mai puţin frământate în plan securitar. Valorile NATO, transpuse în asigurarea păcii, libertăţii şi ataşamentului faţă de valorile democraţiei, sunt cele mai importante realizări ale acestei alianţe politico-militare”, a conchis Angel Tîlvăr. 

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

Published

on

© Guvernul României

Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile, a declarat vineri președintele Senatului și liderul PNL Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu prilejul aniversării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria Alianței, care a cuprins și România.

Potrivit lui Ciucă, siguranța oferită de cea mai mare alianță militară defensivă din istorie a asigurat României cadrul necesar dezvoltării.

“Indiferent dacă vorbim despre creștere economică sau consolidarea statului de drept, acești ani au marcat evoluții impresionante sub umbrela de securitate a NATO”, a precizat Ciucă.

Evocând experiența sa militară, fostul șef al Statului Major al Apărării și fostul ministru al apărării, a subliniat rolul valoros al Armatei în apartenența României la NATO.

“Ca general, știu foarte bine cât de valoroasă este experiența acumulată de militarii noștri în teatrele de operații și în exercițiile comune. Aplicarea procedurilor NATO, integrarea operativă și participarea directă în misiuni de luptă au ridicat foarte mult nivelul de instruire al Armatei României – instituție pe care am avut onoarea să o conduc în calitate de Șef al Statului Major al Apărării și care astăzi ne menține în siguranță”, a detaliat el.

În ultimii 20 de ani, a subliniat Ciucă, România a arătat că este un aliat de încredere, serios și responsabil.

“Ca membru al Alianței Nord-Atlantice, avem parte de beneficii și drepturi, dar ne cunoaștem bine și obligațiile și responsabilitățile. Într-o perioadă tulbure, marcată de provocarea războiului de cucerire pornit de Rusia împotriva Ucrainei, înțelegem, împreună, ca națiune, cât de importantă este apartenența României la o structură occidentală de securitate”, a conchis Nicolae Ciucă.

 

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.2 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO2 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO3 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO3 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO3 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO3 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.18 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending