Studiu Euro Plus Monitor 2011: Cum fac faţă statele europene actualei crize

Potrivit RFI.ro, compania de consultanţă Lisbon Council a publicat Studiul Euro Plus Monitor 2011, care prezintă modul în care au făcut faţă unele ţări europene la actuala criză. Au fost analizate zece din cele 27 de ţări membre ale Uniunii şi fiecăreia i s-a aplicat un scor care putea fi de maxim zece puncte. Estonia ar fi ţara care s-ar fi adaptat cel mai bine noilor condiţii economico-financiare. Studiul este paradoxal: în majoritatea cazurilor, ţările care s-au adaptat cel mai bine sunt cele care au cele mai mari probleme economice.

Cel mai bine ar sta aşadar Estonia, care a obţinut 8,4 dintr-un total de 10 puncte. Ţara ar avea cea mai bună poziţie la sustenabilitatea fiscală, economia micii ţări baltice ar avea o orientare puternică spre exporturi, iar piaţa muncii dispune de o capacitate rapidă de adaptare, graţie unui regim regulatoriu foarte liberal.

Punctele slabe ar fi creşterea excesivă a costului forţei de muncă în perioada boomului economic, rata scazută a economiilor populaţiei, scăderea puternică a ratei angajărilor din perioada crizei şi care îşi face încă resimţite efectele şi capacitatea sub medie de a integra imigranţii.

În coada listei se află Finlanda, care are un scor submediocru, 3,8 din 10, deşi nu are deficit structural, are cele mai bune rezultate PISA în ce priveşte pregătirea resurselor umane, economia are o capacitate puternică de a integra imigranţii şi un regim liberal pentru regularizarea pieţei, dar cheltuielile guvernamentale au o proporţie prea mare în PIB, exporturile au scăzut foarte mult din 2008 încoace, iar semne bune anul nu are.

Şi iată cum, potrivit studiului, Grecia are o poziţie mult mai bună decât Finlanda, decât Spania, Irlanda, Malta, Olanda şi chiar Luxemburg, cu un onorabil scor 6,6 din 10. Exporturile merg din plin, ţara afişeaza o rată scăzută a datoriilor populaţiei în PIB, dar în acelaşi timp are cel mai slab scor al datoriei publice în PIB, scoruri PISA foarte slabe, o înclinaţie puternică spre consum, un deficit de cont curent uriaş şi o rată scăzută a economiilor populaţiei.

Studiul pune aşadar un mare semn de întrebare asupra criteriilor operate în evaluarea sănătăţii economice a ţărilor europene.

Sursa articol: rfi.ro

Sursa foto: lisboncouncil.net

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × 3 =