Connect with us

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

ROMÂNIA

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Informația a fost confirmată de Andrei Muraru într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Anunțul vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind rechemarea lui George Cristian Maior din funcția de ambasador în SUA. Anul acesta, România și SUA marchează zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea, iar propunerea lui Andrei Muraru vine și în contextul în care SUA a fost instalată, la 20 ianuarie, o nouă administrație condusă de președintele democrat Joe Biden.

Andrei Muraru este consilier prezidențial la Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. 

Născut în 1982, este absolvent al Facultății de Istorie (2005), licențiat al programului de master „Românii și Europa” (2007) și doctor în Istorie (2011) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit descrierii sale de pe site-ul Administrației Prezidențiale.

A lucrat în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) încă de la înfiinţare (2006), ocupând diferite poziții, de la expert-cercetător la președinte executiv (2012-2014). În perioada 2006-2009, a fost consilier la Cancelaria Primului-ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (2014). În intervalul iulie-decembrie 2014, a fost consilier personal al președintelui Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.

Andrei Muraru este lector universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană) şi cercetător ştiinţific III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

A fost bursier la Aristotle University of Thessaloniki (Erasmus-Socrates, 2004-2005), New Europe College (2009-2010) şi United States Holocaust Memorial Museum (Washington DC, 2010-2011). A beneficiat, de asemenea, de o bursă doctorală finanţată prin programul POSDRU (2008-2011) A obținut recent o bursă postdoctorală la Yad Vashem – The International Institute for Holocaust Research pentru anul 2020.

Este autor al cărții Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul, Polirom, 2017, coordonator al volumelor Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, 2008, Regele, comuniștii și Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Alexandru Muraru), Polirom, 2017, Revoluția din 1989. Învinși și învingători (împreună cu Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Daniel Șandru), Polirom, 2020, şi coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009; ediția a III-a, 2014.

A publicat, de asemenea, numeroase studii științifice și recenzii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susținut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă.

A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România cu medalia „Regele Mihai I pentru loialitate” (2008) și pentru activitatea în fruntea IICCMER cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (2015). În 2019, Andrei Muraru a fost decorat de Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Andrei Muraru a fost numit Consilier Prezidențial la data de 22 decembrie 2014.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone arată că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%, relatează Agerpres

Raportul “Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de ţări ale UE şi din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Raportul menţionează că, dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, “PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

Citiți și: Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

Reamintim că 20% din banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui folosiți pentru proiecte de digitalizare. Acest prag de 20% reprezinta unul dintre cei 6 piloni care trebuie să stea la baza PNRR. 

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe șase piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Varianta PNRR din noiembre prevedea acest lucru.

Citiți și: EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu promite susținerea IMM-urilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu promite susținerea IMM-urilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România poate accesa cele 30,5 miliarde disponibile de la UE pentru redresarea socio-economică post pandemie, potrivit unei declarații de joi, 25 februarie, a șefului Guvernului, prezent la o dezbatere organizată de Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, informează Agerpres.

„Am prelungit măsurile de succes – IMM Invest şi apare un hibrid, un frate mai mic, Agro Invest, pentru sectorul agricol, un fel de IMM Invest pentru agricultură. Bineînţeles, programul a fost îmbunătăţit. Vom vedea anul acesta cât va putea merge, până când vom putea merge, dar vă spun că vor fi şi alte programe care să susţină IMM-urile şi aici este rolul PNRR. În PNRR trebuie să fie programe care să susţină acest sector şi voi avea grijă ca să fie sume alocate în PNRR. IMM Invest, am spus deja, merge mai departe”, a explicat Cîţu, la o dezbatere organizată de Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Programul IMM INVEST ROMÂNIA permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19 să își asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) în numele și contul statului roman, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei.

Potrivit FNGCIMM, Comisia Europeană  a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care susține implementarea programului IMM INVEST. În acest sens, a fost prelungită perioada de valabilitate a schemei până la data de 30 iunie 2021 și a fost obținută o majorare a bugetului de la 4.521 mld RON la 7.188 mld RON.

Solicitarea de prelungire și majorare a Schemei de Ajutor de Stat a fost înaintată de către Guvernul României pentru a interveni cu măsuri adaptate de sprijin în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii din aceste sectoare, afectate de pandemia de coronavirus.

Astfel, Subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, poate fi accesat pentru  acordarea de garanții de stat în vederea accesării de finanțare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiții. Beneficiarii grantului sunt întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, precum și fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Prin grant se acordă și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, 100.000 euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Ajutorul de stat sub forma componenței nerambursabile pentru Subprogramul AGRO IMM INVEST se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Prin implementarea schemei de ajutor de stat care susține întreg programul IMM INVEST, se estimează că vor beneficia de  ajutoare de stat peste 58.000 de IMM -uri.

Numărul total al creditelor IMM INVEST aprobate de către cei 21 finanțatori participanți în program depășea 26.000 la finele anului trecut.

Pentru IMM-urile care încă nu au accesat programul și doresc să se înscrie, este bine de știut că termenul de înscriere a fost prelungit, astfel aplicația imminvest.ro va rămâne deschisă până la dată de 30.06.2021.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA20 mins ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D16 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending